958 matches
-
revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fiind folosite ca nasturi, podoabe printre șiragurile de mărgele ori prinse la piesele de harnașament. De altfel, majoritatea obiectelor de podoabă și vestimentație își găsesc certe analogii nu doar în siturile din Moldova, ci pe întreg teritoriul românesc. Spre exemplu, catarama în formă de liră, din fier, de la Matca, prezintă similarități cu altele de la Târgșor, Independența - Prahova (Muntenia), Dinogeția - Tulcea și Păcuiul lui Soare - Constanța (Dobrogea), datate în secolele X-XI, sau cu exemplarul (de tipul BI) găsit în spațiul basarabean, la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fără a exclude utilizarea ei în a doua parte a perioadei în discuție. În privința atribuirii etnice și religioase, există câteva rețineri, însă este posibil ca defunctul înmormântat aici să fi fost un autohton creștinat. La Dănești, inventarul funerar conținea o cataramă, care, prin caracteristici (placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate), denotă categoria convențională din care face parte, fiind de tip „Sucidava”, specifică secolului VI. Spre deosebire de mormântul precedent, acesta dispune de un accesoriu vestimentar cu motiv cruciform, ce indică cel puțin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asemănător creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande (cranii sau părți din corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-a petrecut brusc, forțat, ci treptat, impus de influența civilizației romane și de adoptarea dogmei religiei creștine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă (4) și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre autohtoni și alogeni, ultimii au jucat un rol important în viața socio-politică și etno-culturală a zonei, lăsând interesante dovezi arheologice, privind modul de trai și concepția despre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
speciale de topit (Dodești, Gura Idrici, Bârlad-Prodana) și câteva tipare, cu forme diferite de prelucrare, îndeosebi pentru piese de port, majoritatea acestor artefacte veneau din Bizanț, iar multe obiecte de podoabă și vestimentație (cercei, inele, brățări, pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tip clopoței, fiind aplicate cerceilor de tâmplă (Bârlad-Parc, Vaslui) și un exemplar foliform, decorat cu puncte, descoperit la Brăhășești - Galați. Obiecte de vestimentație: aplice din argint găsite la Bârlad-Parc, Dodești și Dănești (Vaslui); buton fragmentar din argint, de la Dodești (Vaslui); catarame din bronz și argint (uneori, doar placa): Dănești (de tip Sucidava), Dodești și Gura Idrici - Vaslui; fibule din bronz și argint (uneori, doar acul): Fundu Văii-Lipovăț, Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trei locuințe suprapuse, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI. Pentru perioada VI-VII s-au identificat 6 locuințe, dotate cu vetre și având ca inventar fragmente ceramice făcute cu mâna și la roată, dar și alte obiecte, precum o cataramă romano-bizantină, două tipare și o linguriță de lut, pentru turnat metale. Cele patru locuințe din veacurile VIII-IX aveau în interior vase întregi și fragmentare, lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și în val, precum și obiecte din os (împungătoare), piatră
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dinspre est), care include și botul de Deal Zlătărești, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VIII-IX. Pe același loc, s-a descoperit întâmplător, în 1965, un mormânt de înhumație, orientat vest-est, al cărui defunct avea o cataramă fragmentară din bronz, de tip „Sucidava” (obiectul a fost găsit anterior, întâmplător, în preajma mormântului descoperit mai târziu). Cercetare C. Buraga, 1956, 1965 și N. Zaharia, 1958. Materialul ceramic se află la Institutul de Arheologie Iași, iar catarama la Muzeul Județean
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
defunct avea o cataramă fragmentară din bronz, de tip „Sucidava” (obiectul a fost găsit anterior, întâmplător, în preajma mormântului descoperit mai târziu). Cercetare C. Buraga, 1956, 1965 și N. Zaharia, 1958. Materialul ceramic se află la Institutul de Arheologie Iași, iar catarama la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 320; Teodor 1978c, p. 12 (inclusiv nota 12); Teodor 1991a, p. 119, 134 (fig. 2/7); Teodor 1997c, p. 79. 138. Drăgănești (comuna Drăgănești), județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de sat: în marginea nord-vestică a localității, într-o movilă de pământ s-a descoperit mormântul unui călăreț nomad, al cărui schelet era orientat vest-est. Inventarul funerar cuprindea un cuțit, o zăbală dintr-o singură tijă și un fragment de cataramă. Pe baza acestor obiecte, mormântul a fost atribuit unui alogen (posibil peceneg) și datat în secolele X-XI. Cercetare V. Spinei. Piesele sunt la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Spinei 1985, p. 113, nota 168, 202 (fig. 30/5-6
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un războinic alogen, așezat decubit dorsal, orientat SV-NE. La capul defunctului era depus ca ofrandă, pe un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese de harnașament (o zăbală și o șa fragmentară) și câteva obiecte cu funcții diferite (fragmente din fier de la un cui, o tortiță și trei obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
indicat datarea cimitirului în secolele VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Materialul este la Muzeul de Istorie din Huși. Bibliografie: Teodor 1970c, p. 325-326 (fig. 1); Teodor 1978c, p. 76; Coman 1980c, p. 200, nota 21 - atribuie greșit necropolei două catarame (fig. 158/11, 12), găsite de fapt în inventarul a două locuințe din secolele XV-XVI, potrivit lui Teodor 1970c, p. 327 (fig. 3); Teodor 1997c, p. 168. III. Repertoriul monedelor izolate - tezaurelor din secolele V/VI-XI 148. Brodoc, județul Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tot deținuți, de ajutor, câți vei considera că-ți vor fi necesari. Bine? Bine. La treabă! La! Este momentul, cred, să vă detaliez motivul pentru care Radu nostru ajunsese aici. Absolvent al școlii tehnice de drumuri și poduri, prieten la cataramă, cu Costel, fuseseră repartizați, În două puncte Învecinate, ale județului. Al lui Costel, mai aproape de ochii șefilor; al lui Radu, mai la o margine, și, la câteva zvârlituri de băț, mai către județul vecin. Oamenii o duceau greu cu aprovizionarea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mii de ani în urmă, s-ar fi născut din fluvii de lavă... Tainicele cărări ale iubirii Și-a strâns curelele bocancilor, a împerecheat copcile costumului, trăgând cu mișcări sigure toate fermoarele și a fixat cu precizie rucsacul, strângându-i cataramele cu mare atenție. Nu ar fi știut să spună de unde are ori când și cum a îmbrăcat acest costum complet de alpinist, cert este că manifesta pricepere și siguranță, așa încât s-a apropiat de acel versant și a început escaladarea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
așezate în fața mea trei femei tinere "bine și de bun gust" (ghilimelele aparțin studentului), care ar putea tot atît de bine să locuiască în arondismentul XVI sau XVIII. Eșarfe de mătase, perle la urechi, încălțăminte de o excelentă calitate, cu cataramă aurita. Una purta taior, alta vestă și fustă, meticulos alese într-un contrast de culori sportive și, în fine, a treia purta pantaloni". Persoanele sînt mai curînd categorisite în termeni cunoscuți generațiilor care au o experiență vestimentară directă (încercată de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
nici un prilej și mi-o scoate din țîțînă! perora, după o topică întortocheată a frazei, un bagaj greu, cu pliurile burdihanului revărsate în neorânduială și cu o toartă laterală răsucită spre cer. Cu etichete mototolite. Și cu un nor de catarame, sprintene și nichelate, din care se pricepea uneori să zornăie mai nervos decât un șarpe cu clopoței. Era binecunoscut în mediile politice, sub numele de Fiorosul Marcel. Dar, în acest moment, pășea pe rambleu relativ stăpânit, adică nu era fioros
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în care te vâra statul român, ce, dibuindu-te că treceai înapoi granița, în România, cu valută pitită și nepredată lui, statului român, pe tine te deznoda din bătăi, iar pe valută doar ți-o confisca. La contactul cu solul, cataramele celei de-a treia valize cedară, fălcile somnoroase, de crocodil, ale bagajului desfăcîndu-se cu un plescăit prelung și înălbind tarlaua pe o suprafață de o sută de metri pătrați cu o populație de articole, grafice și fotografii decupate din cotidianul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tăcere, clonțul. Cucoana se juca absentă cu buricele degetelor, prin draperiile de păr, ce semănau cu niște sârme roșii și îi acopereau în întregime sfârcurile urechilor și, cum se tolănise pe canapea, o dată își orientă vârful tălpii piciorului către catarama în formă de pește a Batjocoritorului. Batjocoritorul își drese glasul și, ațintindu-și privirile în arcurile descărcărilor electrice ce tălăzuiau ritmic prin covorul de cristal, rosti cu aerul unui musafir profund educat. - Grațioasă doamnă, am sosit aici doar pentru a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
c-o anumită plăcere, că un bărbat real era totuși un bărbat real. Și că, oricât de dezagreabil de real, acesta părea a fi, în plus, un bărbat afurisit de înfierbîntat. - Scoate de pe tine chiloțarii, spurcatule... Mi-ai hârjâit, cu catarama, fiecare osișor. Și Maria C. Nicolici, cu ochii închiși, după ce-i desfăcu trei din cei cinci nasturi ai cămășii, se despuie și ea. Străduindu-se să-și conserve, sub pleoape, imaginea unui Mircea Eliade ce, alături, derutat și el de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să poți jura că a izbucnit un incendiu. - Foarte multe doamne au dat atunci dovadă de o voiciune ce nu și-o mai demonstrau deloc în cadrul menajului! - Le-a văzut tot Parisul cu poponețele goale! - Le-au plesnit soții cu cataramele peste fund! - Au trecut direct, de la cronica mondenă, la cronica judiciară! 248 DANIEL BĂNULESCU - În patru zile, Robin a onorat 23 de provocări la duel!!... Fericite și gureșe. Cotrobăiau să-i arate și lui gazetele epocii. - Și încă n-ați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
adevăr, îi dăruise o splendidă piesă de lenjerie, de atlaz, cu găitane de mătase, prinse în față printr-o pafta de aur, lăcuită în nestemate, ce aparținuse, pe vremuri, rafinatului domnitor Matei Basarab. Paftaua doar. Borțosul își degajă cureaua din cataramă. Își lăsă nădragii să alunece armonică pe ciment. Meșteri cu briciul cu care bărbierise și urechea Ierbii Fiarelor, la găitanele ce aveau un sistem complicat de petrecere pe sub bijuterie. Retezând legăturile, Genel își trase înapoi pantalonii peste buci, strîngîndu-și cureaua
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și el că la matematică nu prea era grozav șia reușit printr-o minune la facultate însă acolo îl poreclesc Einstein, fiind cel mai bun dintre toți. Cu Țiganul, Georgică, Gică Escrocul, Puiu și mulți alții s-a împrietenit la cataramă. Georgică era din Poiana, și le propuse când și-a dat seama că se poate bizui pe ei: - Mergem la Sinaia de câte ori avem chef de-un chef! Oprim o seară în Poiana la mine acasă, și a doua zi plecăm
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
nu atragă atenția asupra prăbușirii mamelelor, își acoperea umerii cu colerete, luând proporții de mici pelerine făcute din dantelă ori alte materiale. Mijlocul și-l încingea cu cordoane late de marochin, mușama fină, catifea, după cum era moda, strânse cu mari catarame. Bluzele, rochiile și le închidea cu clipse voaiante de metal sau nasturi de lemn ori cristal, astfel încît ochiul aluneca asupra suprafeței minerale a îmbrăcăminții. Rochiile din mătase sau din material ușor nu avantajau pe madam Farfara, care vara se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii Noua: Bărboasa (1-5); Banca-Tăvădărești (6-7) reproducere după revista ,,Carpica’’) Restul inventarului găsit în morminte este destul de sărăcăcios, rezumându-se la două fibule, câteva perle de sticlă, un cuțitaș de fier, o cataramă de bronz și alte câteva piese găsite la suprafața solului: un pinten semicircular din fier cu un ghimpe simplu, de formă conică, și un fragment de oglindă, din metal. Prin urmare, necropola de la Bărboasa aparține elementului autohton, în speță daco-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]