547 matches
-
de iubire ale tatălui, prin jocul în oglindă al celor doi câini, jucăria de pluș care trece de la un frate la altul, talisman și veriga legăturii ce sfidează timpul, și animalul de companie a cărui moarte are o stranie funcție de catharsis al unei memorii împovărate. Între fapte și cititor se interpun filtrele a două confesiuni: cea a naratorului-personaj care își rememorează primele experiențe infantile (aproape în regimul unei suite de ședințe de psihanaliză) și cea a prietenei părinților, în relatare indirectă
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
spus Marx) a credinței într-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului, terorizante, ale unei utopii sociale pe cât de falsă, pe atât de aberantă, i se opune trăirea atentică a emoției estetice, catharsisul eliberator al speranței confundării vieții cu actul artistic. Sufocată de politică, etica se va metamorfoza pentru autor și publicul său în estetică. Pentru artistul revoltat contra răului absolut al ideologiei comuniste, obligând la prostituarea creatorului și la ocultarea convingerilor lui
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
contrasă în subsidiar și multiplicată în anomie, loc-neloc cu o singură intrare care e și ieșire totodată prielnic risipirii de sine". Această viață-fundătură se declară în continuare, fățiș, "sedusă de cata-bază și inspirată doar scatologic, refuzînd cu program ( citește: prejudecată) catharsisul și iertarea,( ...) dispusă doar la recriminare și autodafe". Deci intră în ginta neagră a liricii, gintă mereu reîmprospătată de aspirații la gloria satanică a damnării. În opoziție cu poeții integrați în existență, care își exhibă satisfacția pe o gamă mai
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
nu doar cea mai bună reprezentație de cînd joacă Master Class, dar că au trăit ceva aparte. Au simțit ce înseamnă să dăruiești cu adevărat, să primești afecțiune și respect și iar să dăruiești. A funcționat plenar mecanismul relației actor-spectator, catharsis-ul, reciprocitatea atunci cînd e vorba de iubire. Poate și de asta ce-a urmat la Sydney a părut o reprezentație ordinară, de rutină. Deși sala a fost plină ca un semn al unei semnificative strîngeri împreună. Lucru rar într-
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
imaginației. De aceea emoția estetică nu slujește acțiunii, moralei sau plăcerii senzuale. Dar ce spune Kant e repudiat de Schopenhauer, pentru care emoția estetică e senzația de eliberare pe care artistul o trăiește cînd se rupe de lanțul suferințelor, un catharsis menit a îndepărta nevoințele lumești. De aceea, emoția estetică e trăire cognitivă și deopotrivă morală, într-o contopire de categorii în fața cărora I. Kant ar fi rămas siderat. Mai mult, singura calitate a artistului este intuiția (flerul esențelor divine), talentul
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
ar fi "orientată împotriva vieții" și prin urmare "lipsită de sens spiritual", Jean Grosjean este amendat: "Cu alte cuvinte, ea nu poate îndeplini funcția de terapie spirituală, pe care o considerați inerentă oricărei creații artistice; ea este o literatură fără catharsis. Pascal îl învinovățea pe Montaigne că a arătat omului numai mizeria sa - ceea ce generează disperarea - iar pe Descartes că i-a arătat numai măreția - ceea ce generează orgoliul - spunînd că este absolut necesar să-i fie arătate și una și cealaltă
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
somptuoasa lui Aida. Mari scene de ansamblu, un cor numeros și puternic implicat în acțiune, disponibilitatea unor montări grandioase.... apropie cele două lucrări. Marcat însă de experiența hollywoodiană, Puccini cedează modei și finalul poveștii sale nu aduce lacrima și anticul catharsis al tragediei ci râsul și contemporanul catharis al... happy-end-ului. Principesa Turandot este singura eroină pucciniană care nu numai că supraviațuiește dar își găsește și fericirea în dragoste. Un deznodământ roz care înlocuiește finalul dulceacrișor al lui Falstaff, plasându-se însă
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
numele aceluia e Punga-publică), încercând să iște în sufletul semenilor de la 1874 bănuiala, cât de slabă, a unei asemănări. O formă, turtită, lipsită de adâncimi, dar nu și de efect, chiar și în graba, neîncurcată în detalii, a gazetăriei, de catharsis. Priviți și vă înspăimântați. Nu, cum litera cronicii lasă să se înțeleagă, de ceea ce ați putea ajunge - cuceriți, pasămite, de chinezi, ci de ceea ce sunteți, cum vă șoptește, mefistofelic, spiritul ei. Placizi, indiferenți, conduși pretutindeni de sănătosul n-a vede
Două mii de chinezi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6563_a_7888]
-
un pește nereușit!". "Zehra, c'est la même care te-a întrebat de ce-ai pozat coada calului, când l-ai fotografiat pe Don Quijote cu Rosinanta?". Dac-ar apărea un Boico în tragediile grecești, s-ar duce de râpă tot catharsisul! "Au revoir! Te sun marți!". Și iar liftul cu prăjeli! Bine că urcă și Jana cu mine. S-a mutat și ea de la limbi străine. Și a citi o carte care mi-ar plăcea. Și diseară merge cu Moh la
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
semn/ amintește-ți la mine” (mă gândesc). Pierderea patriei este unul dintre motivele acut prezente în lirica Rosei Ausländer, resimțit și asumat nu atât la modul tragic, dar mai ales din perspectiva unui complementarism prin regăsirea logosului cu rol de catharsis. Poartă un nume predestinat în acest sens, un nume primit prin căsătorie. Sub această zodie fatidică, lumea de odinioară a copilăriei pare că subzistă doar în legendă, singure cuvintele mai pot să-i dea o existență și un sens: „Flămândă
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
a lumii. Care nu mai e, de mult, nici o taină, ci o mereu ocolită realitate. Pentru opera aceasta, fatalmente scurtă, de joacă bine rânduită cu ceea ce fiecare dintre noi ne chinuim, inutil, să ascundem (nemaiavând vocația sacrificială, până la urmă, a catharsisului), merită, în memoria uneori la fel de scurtă a literaturii, nu o potecă, ci o esplanadă...
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
aici cu un rezultat de sumă nulă pentru că regizorul nu dorește un demers justițiar, ci schițează fețele medaliei și apoi sustrage personajul oricăror exacțiuni. Niciunul dintre personaje nu se întâlnește cu tragedia, dramele au inconsistența și voluptatea vârstei și cunosc catharsisul avenit prin muzica eliberatoare. Sensul spectacolului devine și mai clar atunci când prin cadru, care înfățișează o stradă plină de hârtii, o stradă cenușie, și nu însorită cum o revendică onomastica, observăm trecând o tufă de scaieți luată de vânt exact
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
lui Marius Chivu, o destăinuire de felul: „Posed sentimentul gratuității în cel mai înalt grad”), confesiunea, după cum ne învață practica literară, poate juca multe roluri, după cum poate îndeplini și multe funcții. Printre ele, cu siguranță, și pe aceea terapeutică, de catharsis psihanalitic, de eliberare de obsesii și de epurare de magmele care țin încorsetată identitatea. În acest sens, în interviul de care am amintit, Angela Marinescu poate emite, cu egală îndreptățire, două fraze, numai aparent antinomice, pe care trebuie, deopotrivă, să
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
Matias de a șterge urmele pentru a-și salva fiul și al culpabilizării eronate și condamnării lui Federico la cinci ani de închisoare. Chestiunea vinovăției este dublată de cea a traumei, una triplă. Tatăl neîmpăcat cu moartea fiului apelează la catharsisul provizoriu al pedepsirii vinovatului; Matias rezistă cu greu presiunii psihologice la care este supus și numai insistența și abilitatea părinților conduc la un compromis moral pe care aceștia îl asumă, iar Federico va rămâne marcat definitiv de experiența carcerală, incapabil
Fără sens by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5473_a_6798]
-
într-o îngustă perspectivă juridică, cazul relevă eroarea autorităților, de la cele criminalistice la cele judiciare, plasând o parte din vină aici. Însă întregul proces evenimențial indică ineluctabilul unor existențe care se intersectează derizoriu și tragic fără ca un sens să ofere catharsisul multaș teptat.
Fără sens by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5473_a_6798]
-
o întorci pe dos”, spune Ciobanu. Atunci, acolo, în atelierul său de la subsolul spitalului se regăsește, după necazuri sau bucurii, după ce s-a căutat pe sine însuși, ani de-a rândul. S-a regăsit de fiecare dată într-un continuu catharsis, mai cu seamă în clipele de bucurie, când prin tot ce crease eliminase frământările și tensiunile interioare. Și, totuși, în pofida clipelor de liniște trăite în atelier, lucrările sale devin adesea un gest de revoltă împotriva mizeriei morale „pe care o
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
degrabă un sarcastic ce se destinde din cînd în cînd în inventivități ludice. Sarcaștii însă reacționează, nu acționează; așa și Iulian, are nevoie mai întîi de ceva care să-l lezeze și asupra căruia să verse apoi sarcasme (pentru propriul catharsis, desigur). Cum, de pildă, îl exasperează peisajul moral și spiritual (dar și cel „fizic”, să zicem) al României, pe care-l transpune apoi în sarcasme teribile (dar îndurerate în felul lor): „cocioabe gudronate și/ cu hornuri maț de porc// oamenii
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
Dar restul era ceva voit, artificial. N-am scris niciodată cu o intenție programată. Aveam o intenție, în general, o lipsă, o necesitate, nu de a mă confesa, ci o necesitate de creație care venea din interior. CRED ÎN TERAPIA CATHARSISULUI Kafka spunea că arta e o suferință, că faptul de a cânta pentru un poet e un fel de a striga durerea sa. „Arta e pentru artist o suferință prin care el se eliberează pentru o nouă suferință.” Poetul e
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
Acum găsesc că e mai degrabă o capcană, o tentație de falsă explicație să te expui unei autoterapii. Nu se poate nega însă sensul terapeutic al poeziei, remediile ei magice. Dacă funcționează, sunt fericită, pentru că eu cred enorm în terapia catharsisului. Cred în importanța imaginilor reprezentative care vindecă cu imagini și gesturi prin care oamenii își pot proiecta viețile necunoscute. Existența miturilor îi ajută pe oameni să se situeze, dând sens existenței lor. Uneori poetul e comparat cu un șaman care
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
să înnobileze sufletește pe cel care se plimbă în el, dacă a fost creat în așa fel încât atmosfera diferitelor tipuri de peisaje (melancolic, sumbru, voios, pastoral, idilic, măreț etc.) să provoace o succesiune de sentimente. De aici comparația cu catharsis-ul teatral: privitorul trece în cursul unui spectacol prin atâtea sentimente și senzații, încât iese purificat și înnobilat. În epocă, dorința de a transforma întreg pământul într-un parc englezesc urmărea și transformarea oamenilor în acest mod, ceea ce ar fi
O carte românească de istoria ideilor în Germania by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/9090_a_10415]
-
compensatoare ("opium pentru popor") a credinței ăntr-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului terorizante ale unei societăți pe cât de false pe atât de aberante i se opune trăirea autentică a emoției estetice, catharsisul eliberator al speranței confundării vieții cu actul artistic. O utopie a literaturii ăncepea să dubleze realitatea tot mai sordida a unei lumi fără nici un sprijin spiritual și moral, religios ori civic an afară artei. an acest spirit profund utopic s-
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
s-au fost găsit, nu mai contează. Iar rolul său - veșnic - are infinite nuanțe și variațiuni. Căci mereu mai vine cîte un exeget-regizor, care schimbă lucrurile, prin interpretare. Cred că acestea sînt momentele de fericire personală ale frescei, care, de catharsis, strălucește. Un pendant pentru seninătatea căreia-i e hărăzită ab origine și pe care e sortită s-o reverse asupra noastră. De care ea însăși s-ar putea să nu aibă parte prea des. Sau, cine știe? Tot ce știu
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
tot satul ăla nu mai doarme... De frică, logic... Eu de mult timp cred în fantome și spirite... dar nu prea cred în strigoi... Asta e prea de tot... Voi ce ziceți? La care, o zi mai târziu, îi răspunde Catharsis: „Eu sunt sigur că nici strigoiul nu crede în tine... Pe bune, ce e ăla strigoi și ce poa' să facă? Eu am auzit că e un fel de focă, dacă nu mănâncă nimic 66. 6 ore. Pe 20 septembrie
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
copii, Charles a decis să urmărească și să salveze, pe cameră, fiecare etapa a intervenției chirurgicale dureroase pe care a suferit-o. „Pentru mine, a face aceste fotografii reprezintă cea mai bună modalitate de a înfrunta experiența-propriile mele forme de catharsis”, a declarat el pentru Irish Times. Imaginile sale puternice îi surprinde și pe fiii săi, înlăcrimați, luându-și la revdere și, de asemenea, o fotografie cu el, întins pe masa de operații, luată de la distanță. A cerut să fie lăsat
Şi-a filmat propria operaţie pe cord, chiar de pe masa de intervenţii chirurgicale () [Corola-journal/Journalistic/60198_a_61523]
-
De exemplu, William H. Frey II, biochimist la Universitatea din Minnesota, considera că oamenii se simt mai bine după ce plâng deoarece prin acest proces ar fi eliminați hormonii asociați stresului. Această teorie este oarecum asociată cu cea a efectului de catharsis, idee favorizată de Freud și de amicul lui, Josef Breuer. Cei doi considerau că lacrimile duc la diminuarea excesului de energie emoțională, restabilind homeostazia. În ciuda acestor teorii, există puține dovezi care ar putea susține efectul cathartic al plânsului. De fapt
De ce plâng oamenii? by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80220_a_81545]