544 matches
-
Ele asociază dansul cu muzica și poezia. Un loc aparte îl ocupă în acest context, atât ca „temă”, cât și ca „personaj”, nebunia. Ritualurile sexuale sunt încărcate de tensiune erotică, pentru a o descărca în cadrul unor ceremonii cu semnificație de catharsis colectiv. Temele acestor mituri sunt străbătute de o notă accentuată de pasionalitate, căreia i se adaugă suferința și moartea. Distingem ca „teme” următoarele: incestul, adulterul, crima și suicidul pasional, hybrisul ca violare a voinței divine, înfruntarea destinului etc. Tipologia și
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Distingem ca „teme” următoarele: incestul, adulterul, crima și suicidul pasional, hybrisul ca violare a voinței divine, înfruntarea destinului etc. Tipologia și semnificația simbolică a ritualurilor Funcția simbolică a miturilor erotico-sexuale este de a efectua un act de „descărcare pulsională”, un „catharsis” cu semnificația unei „depășiri” a barierelor „tabuurilor”. În toate mitologiile antice se remarcă aceste tendințe. Configurarea personajelor mitologice, precum și acțiunile lor sunt libere, nesupuse cenzurii. Ceea ce este „interzis” oamenilor este „permis” zeilor. Dar zeii nu sunt altceva decât „replica” simbolică
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ale Eului personal (vezi schema de mai josă. În acest sens, se pot distinge patru „direcții” de „valorizare simbolică” ce reprezintă principalele modalități de sublimare și corespondența lor stilistică. SUPRA-EUL Ziua (Lumină, puritate, uscat, activă ARHETIPUL DIURN RITUALURI DE PURIFICARE/CATHARSIS VALORIZARE MORALĂ TRECUTUL CONSERVATORISM/REFUGIU IMAGINEA MAMEI NOSTALGIA ORIGINILOR ARHETIPUL MATERN EUL INDIVIDUAL VIITORUL CONDUITE DE VIOLENȚĂ/POSESIUNE IMAGINEA TATĂLUI DESCĂRCARE/AVENTURĂ/AGRESIVITATE ARHETIPUL PATERN DESCĂRCARE PULSIONALĂ RITUALURI ORGIASTICE DE „DESCĂRCARE” ARHETIPUL NOCTURN NOAPTEA (ÎNTUNERIC, UMED, BEȚIE ORGIASTICĂĂ INCONȘTIENTUL 1
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
actorii și regizorii aveau nevoie de un curaj nebun să reușească să ajungă pe un pământ necunoscut și nedeslușit. Spectacolele în care am jucat sub bagheta lui Alexa Visarion atingeau în timpul lucrului "fabulosul"! Pentru mine spectacolele lui erau "eliberări prin catharsis". Pentru spectator era un demers pentru vindecarea bolii colective în care ne bălăceam și ne duceam până la sfâșierea ființei noastre de fiecare zi. Ca regizor avea puterea, ca pe noi, actorii, să ne capaciteze să "ardem până la capăt". La O
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
creației, opera își începe propriul destin, pro pria existență în lume. Alegând, pentru ași numi creația, sintagma verbe nebune, poetul accentuează caracterul dinamic și nonutilitar al limbii poezești. Aceasta își creează pro pria realitate, stâlp înflăcărat (metaforă a ascensiunii, prin catharsis, spre ilimitate lumi ficționale), de care cititorul este legat pentru totdeauna. Chiar dacă lectorul nu este numit direct, el apare ca referent logic al persoanei a doua, căreia i se adresează eul liric. Se relie fează astfel triada eul creator - verbele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aruncă în chinul unei dureri care este pura expresie a neînțelegerii și a inacceptării. Este Proba prin excelență, încercarea pe care o viață altfel anonimă o așază ca pe o șansă a renașterii spirituale în calea omului neștiutor. Promisiunea de catharsis existențial se face simțită, chiar dacă numai cititorului de semne, iar nu protagonistului. Condiția lui de ignorant, rebel străbătut de furie zgomotoasă, ni-l arată în plină tulburare, corespunzînd fazei acute a negării și a respingerii. Închis oricărui înțeles mîntuitor, orbul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
exprimat ideile estetice este Comediile d-lui Caragiale. Titu Maiorescu vorbește despre rolul purificator al artei, în general, având menirea să-l înalțe pe spectator sau cititor în lumea "ficțiunii ideale" și să-l elibereze de propriile probleme (funcția de catharsis). Arta are o misiune morală; în urma contactului cu fenomenul estetic, individul se uită pe sine ca persoană, se eliberează de egoismul care este sursa răului în existența sa, se înalță în lumea "ficțiunii ideale". Această înălțare impersonală este condiția oricărei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acest lucru, aveam un doctorat în fizico-matematică... deci, nu ma puteau acuză că nu știu despre ce vorbesc"10. În sfârșit, a optat pentru întruparea literară, romanesca, a coșmarurilor omului de azi, dar și a deșteptării și purificării lui prin catharsis-ul expresiei artistice, fidel credinței sale că "pentru scriitor nu există decât un singur angajament: acela de a spune tot adevărul"11, atrăgându-și calificări de genul "Sábato a abandonat știință pentru șarlatanie"12. Atât Sábato, cât și Cioran mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de la întâmplările uimitoare, fantastice, la investigarea cutremurătoare a psihologiei abisale, fără a renunța la jocul inteligenței, ci, dimpotrivă, acordând primul loc trăirii grave, intense, a dramei omului amenințat de oroarea apocalipsului, dar și însuflețit de posibila lui salvare printr-un catharsis care include puritatea, eroismul, meditația și creația artistică: "Artă și literatura trec dincolo de eu, intrând în profunzimea lui. Prin această dialectica existențiala, atingem universalul prin intermediul individualului: când eu simt și îmi exprim sentimentele cele mai profunde, fiecare din cititori va
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
că o regiune sfâșietoare și ambigua, sediu al înfruntării necontenite dintre trup și puritate, dintre nocturn și lumina, câmp de luptă între furii și olimpicele zeități ale rațiunii, nu putem afla o ilustrare mai adevărată a misiunii scrisului lor, de catharsis propriu, dar și al celui de lângă ei, omul, decat lăsându-l să vorbească pe cel ce nu a renunțat să scrie în numele "omului viu și concret, miracol fragil pandit de ispitele înșelătoare ale unei civilizații apocaliptice"105, apărătorului dreptului gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
bizuie pe imaginație pentru a-și elibera spiritul când acesta a fost rănit de realitățile brutale: ,,există momente când, chiar în ochii cumpătați ai Rațiunii, lumea tristei noastre umanități trebuie să capete aspectul Iadului; imaginația omului nu este însă un Catharsis, ale cărui caverne să poată fi explorate fără riscuri... Din nefericire, fioroasele legiuni de spaime sepulcrale nu pot fi considerate ca simple imaginații. Întocmai ca demonii în tovărășia cărora Afrasiab a călătorit de-a lungul fluviului Oxus, ele trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
intensă, mai vie, mai concentrată, cum își propune scriitorul. Conștiința artistică se eliberează prin finalitatea propriei opere în care se întrupează și care reprezintă limita actului de creație, în timp ce conștiința ironică se eliberează prin însăși această acțiune (un gen de catharsis). Crezul dramaturgului Camil Petrescu despre actrița Emilia reiese dintr-o propoziție de o concizie, deopotrivă de o ironie tăioasă, ce ridiculizează "talentul" artistei: "Articula fiecare silabă, făcând-o să vibreze ca un bob de fier într-o nucă de tablă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Întamplător anul 1995 a fost lansat de ONU ca Anul Internațional al Toleranței. Toleranța și comportamentul prosocial sunt exact opuse comportamentului agresiv. Sunt deja cunoscute unele căi propuse de diverși autori, În ceea ce privește reducerea agresivității. Una dintre cele mai vechi este catharsisul, legat de așa numitul “model hidraulic” (energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a frustrării, resimte nevoia descărcării. Trebuie, Însă, găsite modalități de descărcare a tensiunii emoționale de reducere a pornirii către conduita agresivă. Cele mai Întâlnite par
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
am așteptat încă mai aștept să cazi/ din carul mare între spinii întrebărilor mele/ sau din ursa mică sub formă de pulbere/ pe creștet aici în dormitorul comun al/ acestei lumi/ unde probăm ritualul sălbatic de îmblânzire a spaimei/ și catharsisul și izbăvirea păcatului ce va să vină" (Evanghelia după Corbu). Cartea în sine se transformă totuși într-un fel de soliloc al acuzatorului, pe deplin convins de vocația sa de martir al literelor, al hieroglifelor (o idee mai veche a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Deconstrucția canonului la Ana Blandiana devine, astfel, o deconstrucție a realității exterioare, în schimbul creării alteia, de refugiu, transpusă prin proprii ochi, din prisma propriei înțelegeri a lumii. Pornind de la ideea lui Roland Barthes, care "vorbea despre puterea de a produce catharsis-ul prin literatură, pentru că literatura se opune stagnării și împietririi rostirii, limbajul fiind unul coercitiv și nesupus factorilor ce i-ar deturna forța contestatară, mizând pe responsabilitatea formei și pe puterea ei la tendința de aservire și de manipulare"9
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
determine pe ceilalți să n-o facă, asemenea Spectrului lui Los, care, în Jerusalem, se luptă cu sistemele pentru a le împiedică pe acestea să preia controlul asupra omului 200. Eul creator nu crede numai că arta este generatoare de catharsis, ci se grăbește să facă uz de discursul Bardului că de un mediu de comunicare personală. Bardul blakean devine o metaforă a eului creator însuși, prefigurând astfel convertirea ulterioară a lui Los într-o icoana convergență în raport cu evenimentele. Mai multe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și-ar fi găsit adversarul alături de ea. Nu e nimic dostoievskian aici. Gestul final al lui Ghiță se vrea a fi unul reparatoriu pentru ea când de fapt este pentru el. Împingerea Anei în brațele sămădăului e simulacrul lui de "catharsis", încercarea lui de a se elibera de refulările pe care i se reazimă ființa observa George Munteanu Ghiță nu poate păstra nimic pentru că nu-i stă în putere să-și asume realmente nimic. Singura "opțiune" aparent mai durabilă, acționând în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Acest lucru nu a reprezentat o noutate. Exista o întreagă tradiție nobilă care considera Frumosul drept "splendoarea Adevărului"; chiar și în vremuri nu prea îndepărtate, romantismul văzuse în artă o cale de acces privilegiată către Absolut; Schopenhauer o teoretizase drept catharsis al Voinței; Nietzsche, ca singura activitate metafizică pe care viața ne-o mai îngăduie încă pentru a nu pieri din pricina adevărului; avangardele artistice de la începutul secolului XX au subliniat în mod vizibil funcția călăuzitoare a artei, propunând-o ca experiență
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
corupției, mediocre sau criminale, în funcție de nivelurile atinse, și deconspirare creează o mare confuzie: ca și cum, în câteva luni, în timp ce erau încheiate capitolele integrării în Uniunea Europeană, tot putregaiul unei societăți ieșea la suprafață. Dacă am fi convinși că era vorba despre un catharsis necesar și dureros, n-am putea decât să-l apreciem. Dar nu suntem. Acest vânt de deconspirare bate într-o perioadă de neliniște socială legată de integrarea europeană. Și acest vânt pare să bată într-un mod selectiv, atingând personalități
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nr. POSDRU/89 1.5/S/59758. Unele fragmente din studiul de față au fost publicate anterior, pe măsură ce cartea prindea contur, în volumele unor conferințe și în reviste precum "Transilvania" "Convorbiri literare", "Philologica Jassyensia", "Viața Românească" ș.a. Cuvinte cheie: biografie, catharsis, melodramă, romanul familial, romanțare Roxanei, pentru că m-a învățat să nu disprețuiesc melodrama " Dacă liniștea nu ne e în suflet, nu o vom găsi nicăieri, nici în vorbele bune ale prietenului, nici în brațele calde ale prietenei, nici în țări
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de formă teatrală) ce definesc categoria melodramaticului. Pe de altă parte, când scoate în evidență dimensiunea melodramatică (recte: psihodramatică) a tragediei lui Oedip, Lovinescu se referă de fapt la procesul receptării, care, printr-o interpretare abuzivă a teoriei aristotelice despre catharsis, ar reclama înțelegerea oricărui text literar sub specie theatri, în două moduri posibile: 1. fie prin punere în scenă spectacolul stricto sensu; 2. fie prin lectura propriu-zisă, înțeleasă ca dramatizare imaginară. Recursul la imaginație reprezintă, așadar, o condiție necesară (nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cum și perspectiva sa istorist-evoluționistă ceea ce justifică atât privilegierea caracterului pur dramatic al tragediei (definită ca "imitație a unor oameni în acțiune"), cu toate nuanțele patosului și cu efectele speciale menite să câștige inima publicului, cât și formularea teoriei despre catharsis, termen medical desemnând "purificarea" de patimi ca efect al participării la spectacol 50. Nu întâmplător, prin contradicțiile semnalate între forma ideală a teatrului (tragedia canonică) și expresia sa istoricizată (drama lui Euripide), tratatul lui Aristotel suscită și azi vii controverse
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
câteva observații fundamentale despre natura imaginației melodramatice, asupra cărora ne vom opri în cele ce urmează, Mihai Gramatopol 51 sublinia că, dat fiind acentul pus de Aristotel pe importanța elementelor de intrigă și pe "acțiune" în sine, în defavoarea caracterelor propriu-zise, catharsis-ul nu înseamnă identificarea spectatorului cu personajele (cum s-a insistat în atâtea rânduri), ci "purificarea" prin participare (cu sufletul la gură, ca să folosim o expresie populară) la acțiune și la toate celelalte expresii ale imitației, adică la ceea ce gânditorul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
purificarea" prin participare (cu sufletul la gură, ca să folosim o expresie populară) la acțiune și la toate celelalte expresii ale imitației, adică la ceea ce gânditorul elin numea, în fond, "tragedie". Dacă acceptăm corecția aceasta, atunci "identificarea" nu ar mai defini catharsis-ul decât cu raportare precisă la tiparul originar al tragediei, și anume la acele piese ancorate în mit și axate fie pe afirmarea sentimentului de apartenență organică la o colectivitate (ca în tragediile lui Eschil, unde rolul corului e predominant
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
corului e predominant și determină "acțiunea"), fie pe exaltarea virtuților individuale, prin care omul își înfruntă destinul (ca în teatrul lui Sofocle, de pildă). În acest sens, fondul melodramatic vizat de Lovinescu în Oedip rege52 ar viza ambele tipuri de catharsis, atât cel al identificării cu eroul, cât și celălalt, al participării la acțiune, la dramă ("tragica luptă a omului cu fatalitatea" despre care vorbea criticul român). Și apoi: dacă piesele lui Sofocle ilustrează un moment de cumpănă în istoria sentimentului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]