554 matches
-
o experiență de efect fotoelectric s-a reprezentat dependența energiei cinetice a fotoelectronilor în funcție de frecvența radiației incidente pentru doi catozi din materiale diferite. Dintre cele patru drepte din figura alăturată, dreptele care ar putea reprezenta dependența amintită pentru cei doi catozi sunt. TEST 26 1. Imaginile reale: a. se formează la intersecția prelungirii razelor de lumină ; b. nu pot juca rol de obiect pentru un alt sistem optic ; c. se formează doar pentru obiecte reale ; d. pot fi observate pe ecrane
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 480nm cade normal pe un mediu transparent, subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane care formează între ele un unghí diedru foarte mic, iar altă parte cade pe suprafața unui catod de sodiu cu lucrul de extracție a. descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent; b. determinați frecvența radiației monocromatice; c. demonstrați că sodiul emite fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații; d. calculați viteza maximă a fotoelectronilor; e
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lichide având indicii de refracție n1 = 1,2 , n2 = 4 / 3 , n3 = 1,4 , n4 = 5 / 3. Lentila devine divergentă dacă se cufundă în lichidul cu indicele de refracție. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă (napă= 4/3) a radiației electromagnetice. TEST 28
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lumină intră sub unghiul de incidență i = 45° din aer (naer= 1) într-un bloc de sticlă, urmând drumul trasat în Fig. 2.20. Unghiul de refracție este r = 30°. Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 6. Catodul unei celule fotoelectrice este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu. Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV. Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV. Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea radiațiilor incidente; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor de energie maximă. TEST 36 1. O rază
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
camerei, la înălțimea h = 60cm de podea. Înălțimea față de podea la care se află o sursă de lumină, pe peretele opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 450nm cade normal
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 450nm cade normal pe un mediu transparent, subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane și paralele, iar altă parte cade pe suprafața unui catod de cadmiu cu lucrul de extracție a. Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
catod de cadmiu cu lucrul de extracție a. Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu. TEST 37 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă dintr-o carte plasată la distanța d = 40cm de lentilă. Litera se vede prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
GD (Gate = poartă). Regiunile laterale sunt puternic dopate cu impurități pe când cele centrale sunt slab dopate cu impurități. Tiristorul va conduce curent electric numai de la regiunea exterioară de tip p, numită anod (A), la regiunea exterioară de tip n, numită catod (K). Cel de-al treilea electrod, numit grilă sau poartă și notat cu G, corespunde regiunii interne de tip p. Dacă se aplică o tensiune UAK < 0 (cu polaritatea pozitivă pe catod și cu cea negativă pe anod), tiristorul se
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
A), la regiunea exterioară de tip n, numită catod (K). Cel de-al treilea electrod, numit grilă sau poartă și notat cu G, corespunde regiunii interne de tip p. Dacă se aplică o tensiune UAK < 0 (cu polaritatea pozitivă pe catod și cu cea negativă pe anod), tiristorul se considera blocat, prin el circulând totuși un curent rezidual invers de valoare foarte mică (figura 2.4). Creșterea tensiunii UAK peste o anumită valoare numită tensiune de străpungere conduce la distrugerea tiristorului
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
observa în figura 2.5 în care este prezentată schema de conectare a tiristorul în polarizare inversă cu semnalul de comandă negativ. Dacă se aplică tiristorului o tensiune UAK>0 (cu polaritatea pozitivă pe anod și cu cea negativă pe catod) tiristorul continuă să rămână blocat. În această situație există două posibilități ca tiristorul să intre în conducție: - prin mărirea tensiunii UAK până la valoarea tensiunii de autoaprindere. Această metodă de aprindere a tiristorului nu este recomandată deoarece în cazul unor folosiri
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
numit o apă „vie“, iar pe o alta „moartă“. Da, avem izotopi, doi ai hidrogenului, trei ai oxigenului, care pot forma și o apă „vie“ și una „moartă“; ba o putem face și noi, printr’o banală electroliză, când la catod căpătăm apă „vie“, iar la anod apă „moartă“; dar meritându-și numele doar câteva zile... Adică forma de apă care exercită un efect benefic asupra vieții, respectiv - mă fură retorismul - malefic. Dar omul neinițiat nu știe că nu există benefic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oarecare, ba chiar un corpuscul, Își află un loc bine definit, În cuprinsul unui câmp electric, concentrându-se acolo În așteptarea extragerii. Doar că acest fenomen e dublat de dezvoltarea unui gradient În privința calităților redox ale mediului, Între reducător la catod și oxidant la anod. Dovada? Dacă numai apă ar fi Între cei doi electrozi, la catod se va degaja un antitetic hidrogen, iar la anod tot un antitetic dar oxigen; dar Între cele două extreme vor sălășlui specii ionice intermediare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
concentrându-se acolo În așteptarea extragerii. Doar că acest fenomen e dublat de dezvoltarea unui gradient În privința calităților redox ale mediului, Între reducător la catod și oxidant la anod. Dovada? Dacă numai apă ar fi Între cei doi electrozi, la catod se va degaja un antitetic hidrogen, iar la anod tot un antitetic dar oxigen; dar Între cele două extreme vor sălășlui specii ionice intermediare, În grosul apei ce le servește de solvent sau, dacă vreți, de mediu. Așa vorbind, locul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-se astfel cationi, soluția și metalul fiind străbătute în acest caz de un curent electric, generat de procesele electrochimice care se desfășoară la limita celor două faze. Pentru apariția acestui tip de coroziune este necesar să existe un anod, un catod, un electrolit și un conductor, deci un element galvanic. Dacă se înlătură una dintre aceste condiții, coroziunea electrochimică nu se produce. În problemele practice de coroziune este importantă cunoașterea vitezelor reale cu care procesul se desfășoară. Dacă procesul de coroziune
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
relative și poziția spațială a metalelor; * proprietățile soluției de electrolit, inclusiv concentrația ionilor, pH-ul, temperatura și conductivitatea. Relația dintre forța motrice a cuplului galvanic și curentul galvanic (figura 3) este <formula> unde c Ecor și a Ecorpotențialele de coroziune (catod și respectiv anod), ηc și ηa - polarizarea catodului, respectiv a anodului, Ig - curentul galvanic, Rs - rezistența soluției de electrolit din circuitul galvanic. Se observă că mărimea ηc și ηa este funcție de curbele de polarizare catodică și anodică și de valoarea
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
de electrolit, inclusiv concentrația ionilor, pH-ul, temperatura și conductivitatea. Relația dintre forța motrice a cuplului galvanic și curentul galvanic (figura 3) este <formula> unde c Ecor și a Ecorpotențialele de coroziune (catod și respectiv anod), ηc și ηa - polarizarea catodului, respectiv a anodului, Ig - curentul galvanic, Rs - rezistența soluției de electrolit din circuitul galvanic. Se observă că mărimea ηc și ηa este funcție de curbele de polarizare catodică și anodică și de valoarea lui Rs. Astfel, dacă Rs scade, Ig va
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
au loc două procese: transportul propriu-zis; transformările suferite de ioni la electrozi. Prin aplicarea unei diferențe de potențial celor doi electrozi ai unei celule electrice ia naștere între electrozi un câmp electric. Sub acțiunea acestuia, ionii pozitivi (cationii) migrează la catod, iar cei negativi (anionii) la anod. Vitezele de migrare ale ionilor sunt diferite, astfel că se creează diferențe de concentrație a electrolitului în spațiile vecine celor doi electrozi. Procesul care are loc sub influența curentului electric în soluția unui electrolit
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
conductor electric împreună cu electrolitul din jurul său. Electrozii sunt în contact electric în interiorul pilei prin electrolit și în afara ei printr-un conductor electric. Când se 75 închide circuitul între cei doi electrozi, prin pilă trece un curent electric (circulă electroni de la catod la anod). La suprafața de separare dintre electrodul metalic și electrolit se stabilește o diferență de potențial numită potențial de electrod care depinde de natura metalului și de concentrația electrolitului. Forța electromotoare (f.e.m.) sau tensiunea electromotoare (t.e.m.) a pilei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se corodează electrochimic. Soluția și metalul sunt străbătute, în acest caz, de un curent electric, generat de procesele electrochimice care se desfășoară la limita celor două faze. Pentru apariția acestui tip de coroziune este necesar să existe un anod, un catod, un electrolit și un conductor, deci un element galvanic. Prin înlăturarea uneia dintre aceste condiții, coroziunea electrochimică nu se produce. După cum în practica industrială metalele folosite în mod curent sunt eterogene, se pot considera ca fiind alcătuite din electrozi scurtcircuitați
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
tip de aparat se pot observa detalii de ordinul a 20 - 30 Å. Asupra preparatului microscopic se concentrează un fascicul de electroni Fig. 2.8. Schemă ultramicroscop Fig. 2.7. Ultramicroscop Fig. 2.9. Microscop electronic 141 provenit de la un catod incandescent. Preparatul trebuie să fie foarte subțire pentru a putea fi traversat. Fluxul de electroni străbate în microscop o serie de câmpuri electrice și magnetice, numite „lentile electronice”. Imaginea obiectului poate fi fotografiată la ieșirea din sistemul optic, fluxul de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
potențialului electrocinetic. Relația cantitativă dintre viteza de migrare electroforetică și potențialul ξ (zeta) depinde de natura electrică și de forma particulelor care se supun fenomenului. Dacă transportul se face spre anod, fenomenul se numește anaforeză, iar dacă se face spre catod, cataforeză. Dispozitivul clasic pentru efectuarea electroforezei (fig. 2.10.) este format dintr un tub de sticlă în formă de U prevăzut cu doi electrozi, e1 și e2. Tubul este legat de o pâlnie P în care se află soluția coloidală
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]