1,146 matches
-
urmă să bolești lihnit Că-ți pun în spate geamantanul Și du-te de unde-ai venit! Și ia-ți-l pe Petrarca-n brațe S-adormi cu gândul la sirene Când foamea-ți ghiorăie prin mațe Și vrei să mai compui catrene! C-o să mă-ngroape cu Shakespeare Să-l strâng la piept dac-o să mor Halal băiete chilipir S-ajungi de râsul tuturor! Am strălucit ca mediocru Și la nimica n-am fost bun Că se mira și tata socru: Oi
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Tirada_nebunului_ion_untaru_1327934390.html [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]
-
de epigramă, precum și academicienilor aflați în vizorul creatorilor de texte aparținând acestui gen literar. Cartea alcătuită din 645 de pagini este structurată în mai multe părți: Cuvânt înainte, Academia în vizorul epigramei, Academicieni, Alte personalități, Omagiu Nemuritorilor, Addenda, Epigrame, Epitafuri, Catrene cu tâlc, Madrigaluri, Indice de nume, Sumar biobibliografic. În “Cuvântul înainte” autoarea menționează că a avut în vedere numai creațiile valoroase și face câteva aprecieri asupra epigramei în ansamblul ei. Epigrama are tradiție de peste un secol și jumătate în cultura
ELIS RÂPEANU – LANSARE DE CARTE “NEMURITORII ŞI EPIGRAMA. ANTOLOGIE ŞI OPINII PRIVIND EPIGRAMA” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1480021078.html [Corola-blog/BlogPost/381023_a_382352]
-
În “Cuvântul înainte” autoarea menționează că a avut în vedere numai creațiile valoroase și face câteva aprecieri asupra epigramei în ansamblul ei. Epigrama are tradiție de peste un secol și jumătate în cultura românească, principala formă de manifestare a epigramei este catrenul, printre primii epigramiști se află Nicolaus Olahus, secolul al XVI-lea, în anii 60 ai secolului al XIX-lea au apărut volume de epigrame, epigrama politică a apărut imediat după plecarea lui Al.I. Cuza, epigrama cultă românească și profesia
ELIS RÂPEANU – LANSARE DE CARTE “NEMURITORII ŞI EPIGRAMA. ANTOLOGIE ŞI OPINII PRIVIND EPIGRAMA” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1480021078.html [Corola-blog/BlogPost/381023_a_382352]
-
cuprindere și interpretare, trăsături care duc la sinteze. De asemenea, Doca a apreciat cartea „Nemuritorii și epigrama. Antologie și opinii privind epigrama” ca fiind substanțială și atractivă, în paginile ei fiind prezente nu mai puțin de 600 de nume. Un catren de-al lui Eminescu în care acesta își face un autoportret este un bun prilej pentru Gheorghe Doca pentru a face o trecere în revistă a felului în care se prezintă ochii lui Eminescu în viziunea mai multor scriitori. Doca
ELIS RÂPEANU – LANSARE DE CARTE “NEMURITORII ŞI EPIGRAMA. ANTOLOGIE ŞI OPINII PRIVIND EPIGRAMA” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1480021078.html [Corola-blog/BlogPost/381023_a_382352]
-
valoare nu sunt membre ale acestui for, a apreciat activitatea directorilor Bibliotecii “Nicolae Iorga” din Ploiești, Mihaela Radu și Nicolae Boaru, a scos în evidență principalale aspecte ale activității lui Elis Râpeanu în lumea epigramei și i-a dedicat un catren celei pe care o consideră “un monument de erudiție în domeniul genului": “Ce mai atâta tevatură? Așa se-ntâmplă în cultură. Avem o Biblie vulgata Și-o Doamnă Elis-Cincinata.” A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: ELIS RÂPEANU - LANSARE DE CARTE
ELIS RÂPEANU – LANSARE DE CARTE “NEMURITORII ŞI EPIGRAMA. ANTOLOGIE ŞI OPINII PRIVIND EPIGRAMA” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1480021078.html [Corola-blog/BlogPost/381023_a_382352]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > CATRENE VI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 472 din 16 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTREB? Lumea nu mai bea cafea? Nici taclale nu mai spune? Spune lume, tu ești rea? Ori nu știu ce-i aia LUME? --- LA POEȚI... La
CATRENE VI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Catrene_vi_mihai_leonte_1334582700.html [Corola-blog/BlogPost/357680_a_359009]
-
Eu vă rog să o primiți, Cu respect pentru părinți --- SALUTARE Salutare, salutare, Faceți cafeaua mai tare, C-am băut-o că pe ceai, Cea făcută de Mihai. Adăugați un pic de rom, Ca să mă trezesc din somn. Referință Bibliografica: Catrene VI / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 472, Anul ÎI, 16 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CATRENE VI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Catrene_vi_mihai_leonte_1334582700.html [Corola-blog/BlogPost/357680_a_359009]
-
le redescoperim drept „fir roșu-ariadnic“ și în cartea 13 Octombrie rece..., fără clintirea vreunui cuvânt / semn din „montura inițială“, chiar și cu abaterile de la normele valah-academice (cum, de exemplu, așează, nu academicul așază - cf. DOOM, p. 59 -, ca în versul catrenului al treilea din Degringoladă: «și noaptea-i așează din umbre peceți», deși pariez acum, cu nepotul Distinsului Receptor, că DOOM-ul din 2069, anul când îmi expiră mie Cartea de identitate, certifica-va ca fiind corecte ambele forme verbale de
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
bucuria de a fi alături de E.A. la marea sărbătoare, apoi l-au regalat cu epigrame. Salutul năsăudenilor prezenți la manifestare a fost adresat de un membru al „ASTRAˮ, prof. Mircea Daroși, talentat scriitor. Omagii și daruri sub formă de inspirate catrene au oferit și poetul clujean Sandu Groza, col. Eugen Boie, dr. Toma Mugea (ce i-a adus și un baston), dar și prof. Aurel Buzgău, Viorel Cacoveanu, Eugen Coța și alți colegi satiriconiști. Prof. Antonia Bodea, președinta Cenaclului literar „Artur
EPIGRAMISTUL EUGEN ALBU LA ORA RODNICULUI BILANŢ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1447260279.html [Corola-blog/BlogPost/379385_a_380714]
-
lungă și inspirație. De regulă generos cu publicul său, de data aceasta domnul Albu a ales să ofere doar douăzeci de epigrame celor ce l-au răsplătit cu îndelungi aplauze întreaga seară. Drept mulțumire pentru participare, i-a încondeiat în catrene pline de sevă pe Cornel Udrea, Dorel Vișan, Florin Piersic, dar gîndurile sale s-au îndreptat înspre toți cei care i-au fost alături la sărbătoare. Ochii îmi cad pe epigrama de pe cartea ce mi-a dăruit-o: „Cînd văd
EPIGRAMISTUL EUGEN ALBU LA ORA RODNICULUI BILANŢ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1447260279.html [Corola-blog/BlogPost/379385_a_380714]
-
omniprezente în toate poveștile lui Ovidiu Creangă, chiar și atunci când povestea are un subiect trist. El știe, precum românul cel bun, să facă haz de necaz, chiar în vremuri potrivnice. Un proverb, o cugetare, o reflecție șarjată, o poezie, un catren, pot smulge omul din necazul cotidian. Și atunci, scriitorul și-a atins scopul. Pentru că literatura, are acest nobil țel: de a te face să zâmbești, să te înseninezi, chiar să râzi. Chiar și de o oală spartă. Umorul spumos, revigorant
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_persoanelor_varstnice_o_carte_fermecata_a_unui_copil_de_90_de_ani_ovidiu_creanga_toronto_.html [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
cu un concurs ce a avut patru secțiuni: la prima secțiune, elevii grupați pe echipe, fiecare clasă având proprii reprezentanți, s-au extras bilețele cu întrebări privind cunoașterea operei poetului. Secțiunea a doua a concursului a constat în compunerea unui catren, a treia probă a vizat lectura unei poezii la prima vedere, iar în final elevii s-au întrecut în recitarea unui poem eminescian. Ceea ce a adus nou activitatea de astăzi, a fost conceperea unei broșuri dedicate marelui poet, unde elevii
ECOU EMINESCIAN LA POARTA PREZENTULUI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1421346453.html [Corola-blog/BlogPost/376309_a_377638]
-
Care ne trag din umbrặ catifelate junghiuri Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri. Cu dogme, ilustrații pierdute într-o garặ Īn care n-a oprit vreodatặ nici un tren. Sirenă ne sfîșie amurgul că o fiarặ Greu de închis în miezul anostului catren. POEM BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuită-n ramă acelui gînd de fiarặ, Aud cum nesfîrșirea îmi zice “ Nu am loc!” Dar fặ-ți alt loc în locu-i, un
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_bilingve_1_ioan_lila_1371461855.html [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
se constată, se contemplă și se consacră „tema“ stării cuplului Ea - El, reeditare a perechii edenice, în fața eroului liric, participant la ceremonialul „eternizării de-o clipă“ dinspre principiul energetic „vir“ / Yang („materia tânără și perfectă“), desigur, în tiparele „clasice“ ale catrenului armonizat în trohei, în rime-ecou („monorimă“ reverberantă), în măsură - de 8 / 7 - specifică oralității românești: Dintr-un bolovan coboară / pasul tău de domnișoară. Dintr-o frunză verde, pală, / pasul tău de domnișoară. Dintr-o înserare-n seară / pasul tău de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
ușieri care deschid sau închid ușile comunicării între concret și abstract; structura clasică ahtiată după idee se va pune întotdeauna bine cu toți ușierii sălilor unde tronează ideea.» (SFiz, 475). În structura poeziei În dulcele stil clasic, desfășurată în cinci catrene și un vers-aforism „detașat“, se disting mai întâi două planuri ce se intersectează: a) planul descinderii elementului „femina“ / Yin (Ea, „domnișoara“, „fără majusculă“, ca în strofa ultimă, stând sub pecetea numărului cinci, al nunții), unde se proiectează „clasic“, „edenic“, Ea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
și în simbolica descensională a „păsării amare“; b) planul elementului „vir“ / Yang de după manifestarea fertilizatoare de genune, în autoreceptarea ecoului energetic. Primului plan i se consacră strofa din „deschidere“ și strofa a doua; planului secund i se dedică al patrulea catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
simbolica descensională a „păsării amare“; b) planul elementului „vir“ / Yang de după manifestarea fertilizatoare de genune, în autoreceptarea ecoului energetic. Primului plan i se consacră strofa din „deschidere“ și strofa a doua; planului secund i se dedică al patrulea catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
b) planul elementului „vir“ / Yang de după manifestarea fertilizatoare de genune, în autoreceptarea ecoului energetic. Primului plan i se consacră strofa din „deschidere“ și strofa a doua; planului secund i se dedică al patrulea catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde starea „ambiguă“ a oglindirii reciproce
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde starea „ambiguă“ a oglindirii reciproce a elementelor („femina“ / Yin, sau Ea, „domnișoara Eva“, și „vir“ / Yang, ori El ivindu-se în Eroul liric) în secundă, în efemer: «O secundă, o secundă; / eu l-am fost zărit în undă
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
domnișoară“, dinspre „virginalul pas“, „zărit în undă“, și, deopotrivă, dinspre El, cel cu „fundă roșcată“, dinspre Ispititorul („șarpe-fundă“ - spre care „se îndreaptă“ epitetul cromatic „roșcată“), ori dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă instanță, Yangul, Soarele, Atoatecreatorul / Atoatefertilizatorul; se antrenează (în acest catren terț) „narcisismul“ mărturisit / dovedit de undă, între „secundă“ și „încetineala afundării inimii eroului liric“. Ultimul vers, Pasul trece, eu rămân, detașat de cele cinci catrene, reverberează din paremiologie un adevăr autohton-solarian: apa trece, pietrele rămân. Iar prin acest stih „de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
ori dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă instanță, Yangul, Soarele, Atoatecreatorul / Atoatefertilizatorul; se antrenează (în acest catren terț) „narcisismul“ mărturisit / dovedit de undă, între „secundă“ și „încetineala afundării inimii eroului liric“. Ultimul vers, Pasul trece, eu rămân, detașat de cele cinci catrene, reverberează din paremiologie un adevăr autohton-solarian: apa trece, pietrele rămân. Iar prin acest stih „de închidere“, eroul liric - dinspre calitatea energetică Yang („materia tânără, perfectă“) - ia distanță hyperionică în priveliștea ființei. Poezia se deschide cu un vers șocant: «Dintr-un
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
știință și facilitează cunoașterea binelui și a răului. Interdicția dumnezeiască fusese limpede: «Să nu mâncați din el, nici să vă atingeți de el, ca să nu muriți !» (Facerea, 3, 3). Dacă iluminarea „unității de loc“ s-a produs fulgurant în primul catren, „unitatea de timp“ se evidențiază în catrenul secund: «dintr-o înserare-n seară». Și această unitate stă sub pecetea elementului dinamic / dinamizator, «pasul tău de domnișoară», leitmotiv pentru fiecare „punct cardinal“ din acest spațiu poemosofic stănescian. Unda pleonastică din îmbinarea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
răului. Interdicția dumnezeiască fusese limpede: «Să nu mâncați din el, nici să vă atingeți de el, ca să nu muriți !» (Facerea, 3, 3). Dacă iluminarea „unității de loc“ s-a produs fulgurant în primul catren, „unitatea de timp“ se evidențiază în catrenul secund: «dintr-o înserare-n seară». Și această unitate stă sub pecetea elementului dinamic / dinamizator, «pasul tău de domnișoară», leitmotiv pentru fiecare „punct cardinal“ din acest spațiu poemosofic stănescian. Unda pleonastică din îmbinarea liremelor «înserare-n seară» se disipează iute
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
în moarte, lăsând a se petrece îndepărtarea între emisfera-Ea și emisfera-El (conectată Androginului - cf. PB, 37 sqq). Din această perspectivă se evidențiază invocarea „dulcelui-dureros“ mers întru cunoașterea binelui și răului, mersul Domnișoarei; este invocarea zeiței cunoașterii absolute în al patrulea catren, invocarea Sorei-Soarelui de după blestemul divinității: «Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu...». Fără mersul Domnișoarei întru cunoaștere, celui „blestemat și zemizeu“ îi este „foarte rău“. Catrenul final oglindește eroul liric în calitate de „izgonit din rai“, adică în calitate de om, «stând
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
și răului, mersul Domnișoarei; este invocarea zeiței cunoașterii absolute în al patrulea catren, invocarea Sorei-Soarelui de după blestemul divinității: «Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu...». Fără mersul Domnișoarei întru cunoaștere, celui „blestemat și zemizeu“ îi este „foarte rău“. Catrenul final oglindește eroul liric în calitate de „izgonit din rai“, adică în calitate de om, «stând întins și lung», deci „desfășurat spațial (polidimensional)“, cercetând / ispitind cosmosul cel de toate zilele, cosmos marcat de «soarele pitic, aurit și mozaic», spre a-și grăi constatarea „post-edenică
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]