4,620 matches
-
a absenței cauzei B (în acest context, cauza C nu mai este necesară pentru producerea efectului). Numărul de implicanți primari reprezintă soluții alternative prin care fenomenul se produce. Dacă, de exemplu, avem 5 implicanți primari, spunem că avem 5 combinații cauzale minime care toate duc la producerea fenomenului. Matricea implicanților primari și soluția finală Uneori, există posibilitatea de a restrânge și mai mult numărul de implicanți primari suficienți pentru producerea unui fenomen. Procesul constă în crearea unei matrici în care pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
primari și soluția finală Uneori, există posibilitatea de a restrânge și mai mult numărul de implicanți primari suficienți pentru producerea unui fenomen. Procesul constă în crearea unei matrici în care pe linii avem implicanții primari iar pe coloane avem combinațiile cauzale inițiale, din care au rezultat implicanții primari. Să presupunem că avem următoarele matrice cu 5 implicanți primari (date preluate din Osa și Corduneanu-Huci, 2003): abCdE abCDE aBcDE aBCDE AbcdE AbCdE AbCDE ABcde ABcdE B x x x x D x
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aBcDE aBCDE AbcdE AbCdE AbCDE ABcde ABcdE B x x x x D x x x x -E x x x x x x x x ac x -AC x x În interiorul matricii sunt marcate cu „x” acele coloane (combinații cauzale) cărora le corespund implicanții primari. De exemplu, pe ultima linie, atât combinația „AbCdE”, cât și combinația „AbCDE” îl conțin pe „AC”. Scopul minimizării finale este acela de a păstra în soluția finală numai implicanții primari esențiali producerii fenomenului; cu alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sociologi. Fără excepție, orice sociolog care dorește să studieze o persoană, un grup, o comunitate ori o societate simte o nevoie aproape irezistibilă să compare. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, Weber (2003) a utilizat metoda diferenței: dacă o combinație cauzală duce la producerea unui fenomen, în timp ce o altă combinație cauzală nu duce la producerea fenomenului, iar cele două combinații cauzale diferă doar printr-un singur factor prezent în prima și absent în cea de a doua, atunci producerea fenomenului poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
persoană, un grup, o comunitate ori o societate simte o nevoie aproape irezistibilă să compare. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, Weber (2003) a utilizat metoda diferenței: dacă o combinație cauzală duce la producerea unui fenomen, în timp ce o altă combinație cauzală nu duce la producerea fenomenului, iar cele două combinații cauzale diferă doar printr-un singur factor prezent în prima și absent în cea de a doua, atunci producerea fenomenului poate fi atribuită acelui factor. Weber a fost preocupat de apariția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nevoie aproape irezistibilă să compare. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, Weber (2003) a utilizat metoda diferenței: dacă o combinație cauzală duce la producerea unui fenomen, în timp ce o altă combinație cauzală nu duce la producerea fenomenului, iar cele două combinații cauzale diferă doar printr-un singur factor prezent în prima și absent în cea de a doua, atunci producerea fenomenului poate fi atribuită acelui factor. Weber a fost preocupat de apariția capitalismului, care s-a produs doar în anumite țări (și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mulțime de alte pachete cu funcții specializate. De exemplu, operațiunea de comparație între două cazuri este realizată cu succes în analiza cluster, calculându-se distanța Manhattan dintre acestea. Dacă această distanță este egală cu 1 înseamnă că cele două combinații cauzale diferă doar printr-o singură cauză. Iată așadar cum pot fi folosite analize statistice pentru o analiză care are foarte puține lucruri în comun cu statistica, însă efectul este o rapiditate extraordinară a calculelor, mai ales în condițiile în care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să consolideze sau să corecteze experiența internă. Acum îmi pare expresia în discuție ca total inconsistentă. Dar critica aceasta poate fi considerată un chițibuș. Ideea contează. Să examinăm ideea ca atare. A doua critică teoretică. Ipoteza studiului exprimă o relație cauzală: contactul, în diferite forme și căi, cu Occidentul are o influență pozitivă asupra mentalității românești în tranziție. Studiul încearcă să răspundă la întrebarea: Care este rolul experienței de viață acumulate în străinătate în structurarea mentalităților? (p. 19). Orice ipoteză a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
diferite forme și căi, cu Occidentul are o influență pozitivă asupra mentalității românești în tranziție. Studiul încearcă să răspundă la întrebarea: Care este rolul experienței de viață acumulate în străinătate în structurarea mentalităților? (p. 19). Orice ipoteză a unei relații cauzale cere imperios o justificare teoretică. Trebuie să i se asocieze un model teoretic explicativ, și acesta, de regulă, el însuși ipotetic, dar rezonabil, verosimil. Susținerea teoretică reprezintă o încadrare în contextul teoretic. Simpla credibilitate intuitivă este preștiințifică. Dacă se poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
i se asocieze un model teoretic explicativ, și acesta, de regulă, el însuși ipotetic, dar rezonabil, verosimil. Susținerea teoretică reprezintă o încadrare în contextul teoretic. Simpla credibilitate intuitivă este preștiințifică. Dacă se poate imagina un model explicativ verosimil unei ipoteze cauzale, aceasta reprezintă o testare teoretică preliminară obligatorie. Dacă nu putem explica verosimil de ce credem că relația respectivă este teoretic sustenabilă, ipoteza noastră nu se poate califica drept o ipoteză de tip științific. Am găsit adesea asemenea pseudoipoteze: „Fetele sunt mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
datorate hazardului sau statistic sunt semnificative. Să presupunem totuși că diferențele din tabelul 3 sunt semnificative. Rămâne însă deschisă o problemă. Detectarea unei relații empirice trebuie analizată cu atenție pentru că existența ei nu reprezintă încă o probă a unei relații cauzale efective, iar nu doar efectul artificial al jocului statistic. „Călătorii” sunt de regulă mult mai tineri, mult mai educați și mai prosperi, mai activi economic, beneficiari ai tranziției. Noncălătorii pot fi mai vârstnici, mai săraci, mai puțin educați, inactivi sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
creșterea prețurilor produsă după ocuparea deplină), iar nu în termeni monetari, ca erodare a puterii de cumpărare a unității monetare considerate, cum susțin monetariștii, în frunte cu Milton Friedman. Aceștia merg chiar mai departe, considerând că, oricare ar fi ansamblul cauzal al inflației, aceasta nu devine manifestă decât începând din momentul în care autoritatea monetară legitimează respectivele carențe prin punerea în circulație de masă monatară în exces. Acest agregat monetar privilegiat de monetariști a devenit imposibil însă de controlat după liberalizarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economici dar și psihologici, de comportament uman în raport cu fenomenul economic. Natura umană sau comportamentul uman în raport cu fenomenul economic va devenii mai târziu un domeniu distinct de cercetare economică. Keynes îl descrie: "Pentru prima dată am introdus banii în relația noastră cauzală și suntem în măsură să aruncăm o privire la felul cum funcționează variațiile cantității de bani în sistemul economic. Totuși dacă suntem tentați să afirmăm că banii stimulează activitatea sistemului, trebuie să ne reamintim că s-ar putea să se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
medical al Universității din Kentucky. S-a arătat că, îmbătrânirea, un număr din ce în ce mai mare de celule ale creierului sunt oxidate și afectate. S-a remarcat că acest lucru implică numeroase probleme de memorie. A doua dovadă experimentală a unei legături cauzale directe între radicalii liberi și îmbătrânire provine din rezultatele cercetării echipei lui Orr (1994), publicate la 25 februarie 1994 în prestigioasa revistă științifică Science. Acești cercetători au creat muște transgenice programate să reziste asalturilor radicalilor liberi. Ei au observat că
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
la general, de la eroare la adevăr, discursul filosofic va condamna cele două mecanisme fundamentale pentru gândirea mitică: substituirile metaforice (transformările unei figuri Într-alta, a unei acțiuni Într-alta) și construcția prin poveste (cronologia narativă funcționează ca mecanism de tip cauzal, astfel Încât Întâmplările povestite la Început le determină și le explică pe cele de la sfârșit). Logos-ul elimină astfel principiile „bricolajului”, esențiale pentru gândirea mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nivel de complexitate superior limbii, atunci când ea funcționează cu scopuri profane. Din altă perspectivă, această asociere a fost concepută drept aceea dintre o formă originară și una derivată: ceea ce presupune o relație istorică (o formă a apărut Înaintea celeilalte), una cauzală (o formă a generat apariția celeilalte) și una hermeneutică (o formă dă sens celeilalte). Cea mai elaborată construcție În acest sens este așa-numită „școală ritualistă”: pentru adepții acestei teorii, la Începuturi au fost doar gestul și acțiunea rituală, ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că acest lucru se produce prin manipularea magică a apei din râuri și lacuri, ploile neașteptate au fost asociate cu imaginea celor două femei pescuind (asumându-și o activitate masculină?). Prin așezarea celor două seturi de fapte Într-o relație cauzală, ele au fost considerate sursă evenimentului nedorit („magia pare a fi o uriașă variațiune pe tema principiului cauzalității” - M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 89). De asemenea, așa cum subliniază A. Saunders, statutul lor social este asociat altor elemente controversate din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fel ca activitatea tehnică modernă, dar care Își Întemeiază aceste reguli nu pe cunoașterea „obiectivă” a naturii, ci pe o imagine subiectivă despre natură. Ca știință, magia consideră că toate fenomenele naturale sunt legate Între ele și că există relații cauzale care pot explica sau anticipa anumite fapte. De asemenea, magia și știința au În comun ideea că prin anumite tehnici (acțiuni și unelte) omul poate modela natura conform dorințelor sale. Spre deosebire de știință, magia se Întemeiază pe două mari confuzii: Întâi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obligatorie. Altfel spus, nu poate exista rit de trecere numai cu separare și limen sau numai cu limen și integrare. Succesiunea obligatorie a celor trei secvențe - separarea, perioada intermediară (limen) și reintegrarea - instituie ceremonial o sinteză Între categoriile temporale și cauzale: acel „Înainte” (starea sau epoca ce trebuie depășită) funcționează și ca o cauză a ceea ce va urma: un „Între” (etapa și mijloacele prin care se produce transformarea) și un „după” (formele de consacrare a trecerii și de recunoaștere a inserției
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
două sisteme se oglindesc unul Într-altul și contribuie În mod egal la menținerea sistemului social, la asigurarea unui echilibru economico-ecologic optim, la legitimarea ierarhiilor politice sau construirea unui sistem coerent de reprezentări despre lume. Istorici religiilor insistă asupra legăturilor cauzale și temporale: pe urmele lui Robertson Smith, Întregul curent „ritualist” va susține că miturile cosmogonice nu sunt altceva decât o versiune (Îmbogățită narativ, dar sărăcită În planul semnificațiilor simbolice) a riturilor calendaristice legate de schimbarea anului. În schimb, cercetătorii inspirați
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
maximizarea profitului pare a fi ipoteza de lucru cea mai rezonabilă în explicarea comportamentului economic, deși nu există studii concludente. În ambele cazuri, în special în cel de-al doilea, corelația cost-performanță justifică un interes maxim acordat costului ca element cauzal determinant. 1.1. Fenomene și categorii de costuri de interes strategictc "1.1. Fenomene și categorii de costuri de interes strategic" Ideea că fenomenele asociate costurilor sunt bine cunoscute pare a fi o concluzie logică, dacă ne raportăm la mulțimea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
nu numai de elemente tehnice, ci și de elemente ce țin de natura intrinsecă a unei organizații, inclusiv de managementul ei. Costurile suplimentare ce vor fi analizate nu se referă la fenomene asociate dezeconomiilor, ci la alte categorii de relații cauzale. Dacă în cazul costurilor de complexitate există, ca și în cazurile economiilor, o creștere continuă datorată modificării unei variabile, în celelalte cazuri costurile suplimentare apar la o „schimbare de stare” a organizației. Această schimbare poate să însemne atacul liderului, externalizarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
relații cu exteriorul. Toate acestea marchează momentul inițial, de la care începe analiza segmentării, și starea inițială va marca decisiv decupajul nou ce se va crea. Tot ceea ce deja există va justifica noua formă a segmentării printr-un complex de legături cauzale. Spre exemplu, structura capitalului fix existent va induce o inerție semnificativă, căci nu se va putea realiza o nouă configurație făcând abstracție de ceea ce există și de constrângerile asociate. Aceeași problemă a inerției se va face simțită și la nivelul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Barney, 1991): 1. condițiile istorice unice reprezintă un context particular, apărut la un moment dat, prin care o firmă câștigă accesul la o resursă, datorită poziționării în spațiu și timp, sau datorită faptului că a făcut „prima mișcare”; 2. ambiguitatea cauzală reprezintă o situație în care nu se poate determina natura exactă a resurselor sau modul de combinare al acestora, astfel încât să rezulte avantajul concurențial constatat; 3. complexitatea socială constă în crearea unui fenomen psihosocial unic prin realizarea unui set de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
informații cu privire la disfuncționalități cerebrale sau tulburări de gândire. Evaluarea cauzelor Evaluările funcționale ale comportamentului au drept scop să răspundă întrebărilor cu privire la cauzele unei anumite conduite. De reținut Evaluarea funcțională a comportamentului poate fi definită ca fiind identificarea principalelor relații funcționale cauzale controlabile ce se aplică unui set de comportamente țintă sau unui client individual (Haynes & O’Brien, 1990, p. 654). Susținătorii lor pun accentul pe validitatea ecologică a acestui mod de evaluare ce ia în calcul elementele situaționale ce determină comportamentul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]