373 matches
-
compune din trei porțiuni: rădăcina, corpul și glandul. Din punct de vedere structural, penisul prezintă la exterior o serie de învelișuri (piele glabră, tunică musculară, tunică conjuctivă și fascii), iar în interior doi corpi cavernoși și un corp spongios. "Corpii cavernoși" sunt acoperiți de un înveliș fibros numit albuginee, au formă cilindrică și prezintă numeroase cavități în care se află o bogată rețea vasculară (artere helicine, capilare sinusoide și vene cavernoase). Prin creșterea cantității de sânge din rețeaua vasculară a corpilor
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
în interior doi corpi cavernoși și un corp spongios. "Corpii cavernoși" sunt acoperiți de un înveliș fibros numit albuginee, au formă cilindrică și prezintă numeroase cavități în care se află o bogată rețea vasculară (artere helicine, capilare sinusoide și vene cavernoase). Prin creșterea cantității de sânge din rețeaua vasculară a corpilor cavernoși se asigură erecția. Aceste formațiuni au o lungime de 15 - 16 cm, în starea flască a penisului și 20 - 21 cm, în erecție." Corpul spongios" se dispune între uretră
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
sunt acoperiți de un înveliș fibros numit albuginee, au formă cilindrică și prezintă numeroase cavități în care se află o bogată rețea vasculară (artere helicine, capilare sinusoide și vene cavernoase). Prin creșterea cantității de sânge din rețeaua vasculară a corpilor cavernoși se asigură erecția. Aceste formațiuni au o lungime de 15 - 16 cm, în starea flască a penisului și 20 - 21 cm, în erecție." Corpul spongios" se dispune între uretră și corpii cavernoși, înconjurând uretra. Posterior, prezintă o porțiune dilatată numită
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
cantității de sânge din rețeaua vasculară a corpilor cavernoși se asigură erecția. Aceste formațiuni au o lungime de 15 - 16 cm, în starea flască a penisului și 20 - 21 cm, în erecție." Corpul spongios" se dispune între uretră și corpii cavernoși, înconjurând uretra. Posterior, prezintă o porțiune dilatată numită bulb uretral iar anterior se continuă cu glandul. La exterior, prezintă albugineea iar în interior un țesut spongios cu structură similară corpilor cavernoși. Vascularizația penisului este asigurată de ramuri din artera rusinoasă
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
erecție." Corpul spongios" se dispune între uretră și corpii cavernoși, înconjurând uretra. Posterior, prezintă o porțiune dilatată numită bulb uretral iar anterior se continuă cu glandul. La exterior, prezintă albugineea iar în interior un țesut spongios cu structură similară corpilor cavernoși. Vascularizația penisului este asigurată de ramuri din artera rusinoasă și vena dorsală profundă peniană. Inervația somatică a învelișurilor este realizată de nervii rusinoși iar cea vegetativă de ramurile genitale ale plexului lombar. Inervația organelor erectile este vegetativă, simpatică și parasimpatică
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
partea posterioară a vezicii urinare la bărbat și lateral de rect, colul uterin, fornixul vaginal și partea posterioară a vezicii urinare la femeie (1, 58). Ramurile plexurilor hipogastrice inferioare asigură inervația rectului, vezicii urinare, prostatei, veziculelor seminale, uretrei și corpilor cavernoși. Nervii cavernoși se grupează în câte un mănunchi nervos cu un traiect direct spre portiunea postero-laterală a prostatei; grosimea mănunchiului scade de la 12 mm la origine la 6 mm la baza prostatei; de la acest nivel nervii însoțesc arterele și venele
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
a vezicii urinare la bărbat și lateral de rect, colul uterin, fornixul vaginal și partea posterioară a vezicii urinare la femeie (1, 58). Ramurile plexurilor hipogastrice inferioare asigură inervația rectului, vezicii urinare, prostatei, veziculelor seminale, uretrei și corpilor cavernoși. Nervii cavernoși se grupează în câte un mănunchi nervos cu un traiect direct spre portiunea postero-laterală a prostatei; grosimea mănunchiului scade de la 12 mm la origine la 6 mm la baza prostatei; de la acest nivel nervii însoțesc arterele și venele capsulare, urcă
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
uretră) și trec prin diafragma urogenitală. Plexurile pelvine sunt situate lateral și posterior față veziculele seminale (mijlocul plexului fiind situat la nivelul vârfului veziculelor seminale); de aceea veziculele seminale reprezintă intraoperator reperul pentru identificarea plexurilor (1, 58). De asemenea nervii cavernoși pot fi identificați posterolateral de prostată și anterolateral de rect prin asocierea lor constantă cu arterele și venele capsulare prostatice, cu care formează un mănunchi vasculo-nervos (58). Fascia parietală endopelvină acoperă pereții și planșeul pelvin și se continuă pe viscerele
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
însă sursa unei confuzii chirurgicale: aceea a existenței unor straturi fasciale separabile chirurgical (61); deși Richardson a arătat că există două straturi de elastină la nivelul septului rectogenital (59), totuși aceste straturi nu sunt identificabile prin disecție chirurgicală (60). Nervii cavernoși sunt situați de o parte și de alta ale fasciei Denonvilliers împreună cu vase sanguine cu care formează câte un mănunchi vasculo-nervos. Ligamentele laterale (“aripioarele rectului”) sunt descrise în tratatele clasice de anatomie drept condensări fibroase de formă triunghiulară cu baza
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
majoră de risc la nivelul disecției pelvine este în cursul disecției anterioare. Spațiul dintre rect (posterior) și veziculele seminale și prostată (anterior) este foarte îngust. În cursul disecției la acest nivel sau în cursul hemostazei în această arie dificilă nervii cavernoși sunt expuși leziunii; acești nervi conțin în special fibre parasimpatice, iar lezarea lor duce la impotență. Dacă în ce privește planul disecției posterioare și laterale există un consens, în ce privește planul disecției anterioare opiniile rămân divergente. Disecția “între stratul anterior și cel posterior
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
în care se separă fascia rectală de fascia Denonvilliers, dar nu este atât de evident ca în porțiunea laterală și posterioară a rectului. Planul extramezorectal implică rezecția fasciei Denonvilliers; prostata și veziculele seminale se vizualizează anterior, dar riscul lezării nervilor cavernoși este ridicat. Întrucât mezorectul anterior este subțire, Heald (84) pledează pentru efectuarea sistematică - din considerente oncologice - a disecției anterior de fascia Denonvilliers. Riscul cel mai mare de recidivă locală îl au însă tumorile situate la nivelul peretelui anterior al rectului
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
cazurile cu tumori craniene, aproape 30% au epilepsie, fiind responsabile de aproape 4% din cazuri. Riscul este cel mai ridicat la tumorile din lobul temporal și la tumorile care au o rată încetinită de creștere. Alte leziuni cerebrale, precum malformațiile cavernoase cerebrale și malformațiile arteriovenoase prezintă riscuri de până la 4060%. Dintre persoanele care au suferit un atac vascular cerebral, 2-4% dezvoltă epilepsie. În Regatul Unit, atacurile vasculare cerebrale reprezintă 15% din cazuri, considerându-se a fi cauza a 30% din cazurile
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
individuală. În timpul primei etape din cadrul "Vuelta a Asturias" 2004 a început să se simtă rău, și după 40 km a căzut și a intrat în convulsii. A suferit de dureri de cap pentru câteva zile și a fost diagnosticat cu cavernoasă cerebrală, o tulburare congenitală vasculară, pentru care el a suferit o operație riscantă pentru a reveni pe bicicletă. Ca urmare a intervenției chirurgicale, el are o cicatrice care unește cele două urechi, traversând partea superioară a capului. A început să
Alberto Contador () [Corola-website/Science/316860_a_318189]
-
bogate; în afară de Metzengerstein, alte exemple sunt Roderick Usher, naratorul din „Ligeia” și averea refăcută a lui Legrand în „Cărăbușul de aur”. Poe folosește, de asemenea, dinții ca un simbol pentru prima dată în „Metzengerstein”. Dinții calului sunt descriși ca fiind „cavernoși și dezgustători”. Poe va folosi mai târziu dinții ca un semn de mortalitate, ca și în buzele zbătându-se deasupra dinților unui om hipnotizat în „Faptele în cazul domnului Valdemar”, sunetul scrâșnetului de dinți în „Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
dilatare a vaselor de sânge și în condiții normale este inofensiv. ul este o pată violacee care are o constituție plată, proeminentă, rotundă sau de forma pânzei de păianjen și poate apărea pe piele sau mucoasă. Este cauzat de dilatarea cavernoasă sau uniformă a vaselor de sânge care aparțin pielii. Vasul de sânge care suferă modificarea poate fi de orice fel: arteră, venă sau capilară. Mai este numit și "pată de foc" și din cauza asemănării cu nevul mai este numit și
Hemangiom () [Corola-website/Science/329257_a_330586]
-
dar poate fi cauzată și de anomaliile de dezvoltare a unor țesuturi, modificări în timpul sarcinii sau afecțiuni hepatice. De cele mai multe ori cauza hemangiomului este necunoscută. Hemangiomul de tip Pânză de păianjen se poate vindeca prin tratament cu laser, iar cel cavernos cu radiații roentgen(embolizarea vaselor de sânge). Celelalte tipuri se retrag de la sine, iar în cazul semnelor din naștere se poate apela la unguente cosmetice.
Hemangiom () [Corola-website/Science/329257_a_330586]
-
și Bazilica Sân Vitale din Ravenna. Interiorul are elemente arhitecturale demarcate prin colorația materialului, iar navă centrală cu ciclul sfinților de deasupra balustradei este un design nou. El este plin de simbolism marian - cupola cea mare reprezintă coroană ei, interiorul cavernos pântecele ei, iar cele opt părți cele opt puncte de pe steaua ei simbolică. Interiorul este octogonal, cu opt capele radiante înspre exterior. Cele trei altare de la dreapta intrării principala sunt decorate cu scene din viața Fecioarei Maria, patroana bisericii, realizate
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
Osul penian ("Os penis") sau baculum este un os format la partea anterioară a septului fibros dintre cei doi corpi cavernoși ai penisului. Este prezent la numeroase carnivore (fisipede și pinipede), rozătoare, lilieci (chiroptere), unele primate (lemurieni, unele maimuțe) și la unele insectivore, lipsește la om. Are un rol de suport rigid a penisului în timpul copulației și este folosit în taxonomie
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
Un inhibitor PDE5 este o substanță care inhibă acțiunea enzimei fosfodiesterazei de tip 5 (PDE5) și descompune o substanță numită guanozin monofosfat ciclic (GMPc) în corpii cavernoși ai penisului. Acești compuși sunt utilizați în tratamentul disfuncției erectile și au fost primul tratament oral eficace pentru această afecțiune. Deoarece enzima PDE5 este prezentă și în mușchiul neted al peretelui arterial din plămâni, acești compuși au fost de asemenea
Inhibitor PDE5 () [Corola-website/Science/333639_a_334968]
-
se distinge: tuse uscată și tuse productivă urmată de expectorație, cu apariția sputei. Din punctul de vedere al evoluției, se distinge: tuse acută și tuse cronică. Există mai multe forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse emetizantă, tuse iritativă. Din punctul de vedere al frecvenței poate fi: tuse rară și tuse permanentă. După timpul de apariție se distinge: tuse matinală, tuse vesperală, tuse nocturnă, tuse continuă. După circumstanțele de apariție se distinge: tuse
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
origine cardiacă (de exemplu edem pulmonar acut). La cardiaci, tusea productivă este condiționată de staza în mica circulație, care determină transsudare bronho-alveolară și iritație a mucoasei bronșice cu hipersecreție bronșică. După timbru tusea poate fi: răgușită, afonă, lătrătoare, cântătoare, bitonală, cavernoasă cu timbru metalic, tusea chintoasă, tuse iritativă cu timbru sec. "Tusea răgușită" sau "tusea surdă", "tusea stinsă", "tusea voalată" are o intensitate foarte mică. Este cauzată de inflamația sau infiltrația corzilor vocale. Apare în afecțiuni laringiene care afectează corzile vocale
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
mediastino-pulmonare, de un anevrism al crosei aortei sau de procese situate în regiunea bazală a gâtului, din cauza unor afecțiuni tiroidiene (tumori tiroidiane). În aceste cazuri se produce compresiunea nervului laringean recurent stâng, cu paralizia coardelor vocale de aceeași parte. "Tusea cavernoasă" are un timbru metalic, care dă senzația de gol. Este întâlnită când în parenchimul pulmonar există o cavernă cu diametrul de cel puțin 6 cm, care este drenată de o bronhie liberă, care se comportă ca o cutie de rezonanță
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
Este întâlnită când în parenchimul pulmonar există o cavernă cu diametrul de cel puțin 6 cm, care este drenată de o bronhie liberă, care se comportă ca o cutie de rezonanță, vibrând și amplificând tusea. Se întâlnește în tuberculoza pulmonară cavernoasă, neoplasmele pulmonare ulcerate și în pneumotorax. "Tusea chintoasă" sau "tusea în accese", "tusea măgărească" survine în accese paroxistice și se caracterizează printr-o succesiune de sacade (secuse) expiratorii întrerupte de inspirații profunde (numite reprize). Tusea chintoasă apare în tuse convulsivă
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]