11,246 matches
-
la punct, o formulă ce rezista - iată! - de câțiva ani pe diferitele meridiane americane și europene. Evident, este vorba de voci valabile, de voci bune, de un spirit de echipă ce asigură o comunicare agreabila, stenica, realmente plăcută. Sunt personalități ce-și au, fiecare, propriul drum, propria carieră. Se întâlnesc când și când în această formulă de spectacol agreabil atât pentru ele însele cât și pentru marele public. Și nu este puțin lucru atunci cand rețetă unui asemenea spectacol depășește cifră de
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
Binele, ci - evident - Răul în toate formele sale; și, cum Răul e cîntat, cum cupletele satanice sînt irezistibile, drăcii - teribil de "în voce" și, una peste alta, piperul pierzaniei mai dulce decît zahărul evangheliilor, Hell for Leather devine lesne " Tot ce-ați vrut să știți despre la beauté du Diable, dar v-a fost teamă să-ntrebati!"... Un filmuleț de juma^ de oră, cu efecte devastatoare. În fine, pentru că tabloul să fie complet, filmul desemnat de onorabilul juriu elvețian drept "Cel
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
adevăr de neuitat. Mai întîi asta se petrecea cu o zi înainte ca Arlette să se mărite în mica localitate unde se află muzeul. Mi-o spusese cu toata franchețea ei în care deslușeam, bine stăpînita, o fericire de față ce-și găsise în fine alesul în preajma vîrstei de treizeci de ani. În al doilea rînd, ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe dinafara din anii
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
Ce s-a petrecut luni, 1 februarie, pe micile ecrane, m-a stupefiat și m-a pus serios pe gînduri. Depășind revoltă absolută care m-a ținut în ghearele ei vreo două zile, am încercat să înțeleg. N-am avut ce. Teleplay-ul Boală incompatibilă, cu scenariul - dupa piesă cu același titlu a lui Tudor Popescu - și în regia lui Constantin Dicu, m-a îmbolnăvit grav de amărăciune și disperare. Aici nu mai este vorba de o incompatibilitate de gusturi. Depășim cu
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
ne putem închipui cauza dispariției orașului Iași: un complex din copilărie. ("Din copilărie vin complexele. (...) Și totuși cîte pornesc de aici. Nu cunosc o cifră exactă, dar prea multe pornesc de aici. Mult prea multe".) Una dintre aceste "prea multe" ce "pornesc de aici" este și povestea senzațională a protagoniștilor de pe malurile Bahluiului. Respectînd cronologia impusă de autor, ea, povestea, a început o dată cu aterizarea păsărilor flamengo pe malurile Bahluiului, eveniment ce s-a dovedit neinspirat, momentul coincizînd cu o nouă majorare
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
au fost integrate în viață orașului și prezența lor a devenit normală, "Iașii începeau să se trezească" cu adevarat. Efectele acestei treziri au ajuns și în "atelierul de recondiționat scăfîrlii" de la Socola pe unde a trecut (și mai trece) "tot ce în Moldova se numea talent literar". Astfel s-a nascut chiar în incinta spitalului "singura" publicație din lume fără zodiac, "Bahluiul". Punctele de atracție ale ziarului le constituiau "Editorialele de Bahlui" ale lui Boris, dar și suplimentul "Bahluiul literar". "Trecut
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
Bassarabescu, Brătescu-Voinesti, C. Sandu-Aldea, Rebreanu, ca să-i pomenesc numai pe cei mai importanți) scriau, cu toții, proza scurtă, de la schița pînă la cel mult nuvelă. Și, pe deasupra, aceste scrieri erau inundate de lirism, aglomerate fiind cu figuri neputincioase de boieri scăpătați ce-și admirau, nostalgic, vechile sineturi, trăind, mai toți, sufletește, în secolul trecut, de dezrădăcinați și inadaptabili. Se aștepta românul. Și numai Ibrăileanu putea spera de la Brătescu-Voinesti (îndemnîndu-l intru această), să scrie un roman, cînd, încă de la debutul celui pe care
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
de curînd publicate de o editură prestigioasă, Institutul European de la Iași. Amîndouă au cuvîntul "artă" în titlu, amîndouă mi-au creat o oarece stupoare, din motive diferite. Însă în ambele cazuri, stupoarea a fost aceeași: a incompetenței și inadecvării. Cititorul ce-și va plimba privirile pe rafturile librăriilor va fi, poate, atras de aceste două titluri, Arta de a seduce și Arta de a trăda, ba chiar ispitit să fantazeze vreo legătură subtilă între tratatele cu pricina. O legătură există, e
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
durerosul dar încurajatorul rubedo, calmul și promițătorul albedo. Un Eldorado al veacului trecut, o țară dominată de "complexul Monte Cristo", pe de altă parte purtând stigmatul unor foste colonii penitenciare ale Imperiului pe teritoriul ei. Australia e viața de după aceea, ce-și capătă sensul numai prin raportarea speculara la viață rămasă în urmă: "Melbourne este față de București ceea ce memoria reprezintă vizavi de realitate". Cum să nu-i invidiez pe cei originari de aici? o întreabă naratoarea pe imaginara ei corespondență. Ușurință
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
Geo Vasile O surpriză ne face poetul și eseistul Ioan Tepelea prin cartea să Republică celor 133 de zile, (Iași, Ed. Timpul, 1998, 88 p.), ce legitimează mai puțin cunoscutul sau avatar de istoric. Un istoric serios, cumpătat, ce-și susține și argumentează o mai veche preocupare a căderea regimului de tip bolșevic, instaurat în primăvara lui 1919 la Budapesta, ca urmare a ofensivei trupelor române - în baza unei bibliografii impresionante, a cărei piesă prevalența este colecția de Documents
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
bogaților spiritual colegi din vestul Europei? Cu niste troglodiți pe care-i trec apele când li se pretinde să articuleze o silaba că lumea într-o limbă străină, cu habarnisti totalmente opaci la aluziile mai fine ale conlocutorilor, cu neisprăviți ce-și imaginează că performanțele se dovodesc în sexy-cluburi, si nu în competiția economică și de idei? Cu o adunătură de fantoșe care vor fi învățat să se îmbrace corect, dar care la prima clipă de neatenție sunt gata să fure
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
sau prin curioase jocuri lexicale, gen "viața sub scut m-a scutit/ s-o scutur din ce nu primesc/ pe-un păscut în storul distorsionat/ la sinele mai sinuos". Până la un punct se justifică explorarea resurselor anagramatice, convocarea de vocabule ce-și înghit reciproc silabele, sunetele, într-o frenezie a posesiunii și deposedării de sens ("să mă rețină regina-rugină-n rutină retinei,/ pe rășina rușinii"); când aceste tehnici devin o fixație, versurile par a fi exhibări ale unei mașini de produs efecte
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
sorții locotenentul meu, surprins întrucîtva de indiferența afișată de mine, mă întrebase: - De ce nu mergeți să-l salutați pe tata? Dacă nu aveți curajul, vă însoțesc eu. Dar scurta mea paranteză dannunziană se închisese de o bucată bună de vreme; ce-aș fi putut să-i spun? Tot pe atunci îl descoperisem pe Nietzsche; dar cel pe care-l iubeam eu nu era același cu al lui; era un altul, era antiteza desăvîrșită a celuilalt. Singurele avantaje reale pe care am
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
sînt puzderie, dar să recapitulăm actorii principali. Protagonistul indubitabil al primei jumătăți din existența revistei este Mihai Beniuc. Acesta dă tonul încă din primul număr al revistei, cu poezia La drum, ale cărei îndemnuri (No haida/ Să nu ne pese ce-o să urle haita!) le urmează neabătut. Primește de cîteva ori Premiul de Stat, este lăudat de fiecare scriitor care se întîmplă să răspundă la un interviu, bifează poetic toate temele politice (de la partid la atom, la omul sovietic în spațiu
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Comisia Europeana (CE) se gândește să interzică sistemul all-inclusive din hoteluri, din cauza faptului că acesta implică aruncarea unei cantități prea mari de mâncare, ceea ce contravine intenției Uniunii Europene de a limita cât mai mult irosirea alimentelor. Informația apare în ziarul bulgar Monitor, care
Sistemul all-inclusive ar putea fi interzis în UE () [Corola-journal/Journalistic/25091_a_26416]
-
un mister Noi suntem cei ce se iubesc. ritualul aprinderii focului sacru cu o Ce-o s-ajungă pân-la cer. invocație. Mama îl botează pe Și mereu să străjuiești Refen: Poporul Soarelui revine băiețel cu câțiva stropi de apă pe Tot ce-n viața ta iubești. La legea dată de străbuni. frunte. Apoi zânele își aduc Pe căldura cea mai mare Sânge de dac ne curge-n vine binecuvântările lor cu binefacerile Să stai numai la răcoare. Suntem un neam de oameni
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
creației. Sfârșit începutul. Cititorul poate interpreta oricum. Cert e că femeia, noua Evă, e reabilitată. La fel cuplul, pentru un posibil început. Scena banchetului dionisiac și ultima parte a cărții sunt și cele mai reușite, confirmând forța viziunii unui scriitor ce-și impune, cu ironie și disciplină stilistică, să aglomereze sensurile într-o unitate simbolică fără fisuri. Un roman robust și dens, aflat în prima linie valorică a prozei postcomuniste.
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
furtună. Ce să mai cauți știri, când ai știri de la nuntă, fără număr, fără număr? Dar, până să ajungem la tabloide, să aruncăm o privire prin presa serioasă. Hotnews scrie că Funeriu a mai făcut o reformă. Vorba reclamei: tu ce-ai făcut azi? Mai nimic! Doar o schimbare la Statutul Studentului, m-am scremut și a ieșit. Ce prevede statutul? Că tinerii au dreptul să-și aleagă profesorii (așteptăm pungile cu șpagă de la decani), dar și că vor primi subvenții
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
informație interesantă pleacă de la un fapt divers: ”A ajuns la spital mușcată de rivala în dragoste”. Stai, că asta nu e tot. Fata agresată poveștește că și băiatul a dat: ” El mă lovea și ea mă mușca de gât”. Uite, ce-a dracului a fost, vampira! Dacă se va ecraniza povestea, nu o pot vedea în rolul dințoasei decât pe Andreea Paul Vass, mușcând din gâtul Opoziției, care vrea să i-l fure pe Boc. Mi-a mai plăcut și faza
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
Înserarea din logică”(p.19) a celor răi, mine, p.27). Din această „împodobiți cu putreziciune, metaforă personificată mândri ș i găunoși”, a înțelegem frumusețea lichelelor societății, care „își imaginii artistice, care exilează imperiul în tăcerea deschide noi perspective copacului ce-și plămădește asupra rosturilor lumii si floarea”, poetul G. Baciu asupra adâncirii sufletului aduce în atenția cititorilor omenesc. Poetul folosește p o r t r e t u l g ă u n o s a l și o admirabilă
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
sub presiune, ești sub ochii tuturor. Dar am o șansă enormă. Sunt un scriitor bătrân, ceea ce aduce multe inconveniente, și un singur avantaj. Nu-ți mai faci iluzii în privința succesului, a gloriei. O să dureze un an, după care o să redevin ce-am fost. Dacă mai aveam treizeci de ani, m-aș fi crezut un star rock. Așa, sunt lucid. Dar asta nu mă împiedică să mă bucur. Mă bucur nespus de notorietatea pe care mi-a dat-o Goncourt-ul, îmi face
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
de a introduce restricții temporare pe piața muncii pentru români este o premieră în cadrul Uniunii Europene, comentează Financial Times, în ediția electronică de joi. „Restricțiile temporare au câștigat teren în fața unui nivel record al șomajului în Spania“, scrie Comisia Europeana (CE) a adoptat, joi, decizia prin care aproba pe piața forței de muncă până la data de 31 decembrie 2012. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, insistă asupra faptului că: "Această decizie a fost luată
Financial Times despre decizia Spaniei de restricţionare a accesului muncitorilor români: o premieră în cadrul UE () [Corola-journal/Journalistic/25512_a_26837]
-
Comisia Europeana (CE) a adoptat, joi, decizia prin care aproba solicitarea Spaniei de a restricționa accesul lucrătorilor români pe piața forței de muncă până la data de 31 decembrie 2012, informează"Ca urmare a unei cereri din partea autorităților spaniole din data de 28 iulie
Restricţii în Spania pentru muncitorii români, până în 31 decembrie 2012 () [Corola-journal/Journalistic/25522_a_26847]
-
semn de devoțiune amoroasă; dar Ada dă și pe față semne de devoțiune, punînd religiozitate aprinsă în declarații și declamînd cu sufletul deschis: „Tu nu cunoști duiosul, stingherul vis în care/ Și Rugii și-Nchinării ești singur Dumnezeu.../ De unde s-afli-adînca, tăcuta-nfiorare/ Ce-și viețuiește traiul ascunsă-n gîndul meu?// Și gîndumi visătorul e pururea cu tine./ Credința lui: Iubirea; Icoană: glasul blînd/ Ce l-a robit c-un cîntec și-n vraja lui îl ține” etc. (Scrisoare). Cu tot chinul, tot iubirea
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
naive și candide, dar uneori o încearcă oarece nostalgii mai simboliste (dacă vrea cineva să le ia așa; altminteri, ele pot fi și oneste nostalgii sămănătoriste): „Stau sub plopul drept/ Pironită-așa/ Și nu știu ce-aștept/ Și nu știu ce-aș vrea...” etc. (Amurg de toamnă). Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii sendoaie,/ Salcîmii plîng” etc. (Singurătate). În general însă, creioane delicate, copilăroase: „...Sus
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]