1,217 matches
-
cu un nivel cultural redus și lipsită de discernământ” a fost ușor de câștigat prin promisiunile agenților unguri. O altă etapă în planul Budapestei a fost declanșarea unei acțiuni teroriste, care și-a propus compromiterea ideii de autoritate a statului cehoslovac și crearea unor condiții favorabile pentru intervenția armatei regulate ungare în scopul apărării minorității maghiare. Bandele teroriste au fost alcătuite din unitățile de asalt ale Organizației naționaliste „Nylos Keresztek” (Crucile cu Săgeți) și din diferite societăți sportive (tir, vânătoare etc.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
octombrie 1938, în ajunul Conferinței ungaro-cehe de la Komarom, când au fost atacate diferite puncte strategice din teritoriile revendicate de Budapesta. Nu este exclus ca, pe de altă parte, aceste atacuri să fi avut și un scop de presiune asupra negociatorilor cehoslovaci, care să fie astfel atenționați asupra consecințelor unor poziții dure în cadrul negocierilor. Primul atac s-a înregistrat la 10 km sud-est de Rimaszombat, unde teroriștii unguri au pătruns 7 km în zona slovacă, iar altul s-a produs în regiunea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
astfel atenționați asupra consecințelor unor poziții dure în cadrul negocierilor. Primul atac s-a înregistrat la 10 km sud-est de Rimaszombat, unde teroriștii unguri au pătruns 7 km în zona slovacă, iar altul s-a produs în regiunea Berehovo, unde trupele cehoslovace de graniță s-au confruntat cu trei asemenea bande. În aceste două atacuri, atacatorii au pierdut 68 morți și 316 prizonieri, dar pentru anihilarea lor au fost utilizate care de luptă și avioane. Atacul de la Feled-Velkenye s-a desfășurat pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
amplificat de panica răspândită de agenții infiltrați anterior, care au lansat zvonuri privind iminența unui atac al armatei ungare. Două plutoane maghiare, aflate pe direcția principală de atac, au ajuns până la calea ferată Feled-Rima-Szecs, unde au fost oprite de grănicerii cehoslovaci din Kaczago-Puszta. În cursul schimbului de focuri, teroriștii au pierdut 51 de oameni, dintre care 8 morți, 18 prizonieri și 25 de răniți. De remarcat că, în retragere, atacatorii au folosit un truc care a reușit complet. Ei s-au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
schimbului de focuri, teroriștii au pierdut 51 de oameni, dintre care 8 morți, 18 prizonieri și 25 de răniți. De remarcat că, în retragere, atacatorii au folosit un truc care a reușit complet. Ei s-au prefăcut că sunt militari cehoslovaci, care înaintează spre frontiera ungară, înaintând în salturi și trăgând focuri de armă contra unui inamic imaginar, până când au ajuns pe propriul teritoriu. În acest fel, două posturi de grăniceri cehoslovace, care puteau interveni pentru lichidarea totală a bandei, nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reușit complet. Ei s-au prefăcut că sunt militari cehoslovaci, care înaintează spre frontiera ungară, înaintând în salturi și trăgând focuri de armă contra unui inamic imaginar, până când au ajuns pe propriul teritoriu. În acest fel, două posturi de grăniceri cehoslovace, care puteau interveni pentru lichidarea totală a bandei, nu au atacat întrucât au considerat că este o unitate amică. Trei bande teroriste au atacat gările Borzava (8 km est de Berehovo), Berehovo și Mukacs. Prima bandă, condusă de slt. Molnar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Imre, constituiau al treilea grup de atac și trebuiau să participe, ca forță de șoc, la atacul celor două gări, Berehovo, respectiv Munkacs. Au întârziat, s-au rătăcit și au fost identificați, la sud de Berehovo, de tancurile și aviația cehoslovacă. Luați prin surprindere, s-au panicat și, după o scurtă luptă, membri bandei s-au predat. În timpul luptei au fost uciși 60 de atacatori și au fost luați prizonieri 298 de militari (26 ofițeri, 62 subofițeri și 210 soldați). În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
venită de pe teritoriul ungar, ocazie cu care aceasta a pierdut un gradat (mort) și trei răniți. Gara din Perbenic a fost atacată pe 14 octombrie 1938, ocazie cu care trei funcționari civili au fost luați ostatici. La intervenția unei patrule cehoslovace, un ungur a fost ucis, iar ceilalți au fugit. Postul de pază din Bely a fost atacat în noaptea de 14/15 octombrie 1938 cu focuri de armă și grenade de mână, fără a se înregistra morți sau răniți. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
poloneze. Acțiunea de propagandă și terorism a Poloniei în Ucraina Subcarpatică a vizat obținerea regiunii Cieszyn. La 1 octombrie 1938, un acord între Praga și Varșovia a prevăzut cedarea regiunii Cieszyn către Polonia. Regiunea a fost evacuată rapid de trupele cehoslovace și a urmat ocuparea progresivă de către armata polonă. În această conjunctură de destrămare a Cehoslovaciei, guvernul polon a inițiat demersuri pentru a obține o parte din Ucraina Subcarpatică și a avea o graniță comună cu Ungaria. Pentru acest proiect, diplomația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Pentru acest proiect, diplomația de la Varșovia a obținut sprijinul Italiei, însă, pe de altă parte, a întâmpinat „opunerea formală a Germaniei și rezistența României”. Analiza S.S.I. a evidențiat care au fost considerentele pentru care Polonia și-a dorit această regiune cehoslovacă. În primul rând, diplomația polonă a încercat „să consacre în noul statut european” principiul drepturilor istorice și al necesităților economice, alături de cel al drepturilor etnice, dar acest din urmă drept îi era „total defavorabil”, întrucât Polonia avea înglobați în granițele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
revendicat de aceasta. În acest timp, propaganda poloneză s-a desfășurat pe două paliere: unul verbal, prin agenții infiltrați în zona revendicată, respectiv unul scris, prin diferite studii, articole și informații de presă. Acestea s-au referit la incapacitatea autorităților cehoslovace de a gestiona eficient problema minorității ucrainene aflată „într-o permanentă revoltă” față de Praga. Pe de altă parte, emigrația ucraineană a fost capacitată și pusă „la contribuție”, inițiind acțiuni de salvare a conaționalilor și cerând vehement încorporarea ținuturilor la Polonia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
alți 4000 s-au înscris la Piotrkow (Corpul de Pază din Transolzania), fiind organizați în 6 batalioane, pe lângă Regimentul 25 Infanterie. A doua etapă a fost constituită din acțiuni subversive săvârșite de forțe paramilitare poloneze în diferite localități din statul cehoslovac. Acțiunea, organizată „minuțios și cu cea mai mare discreție” a cuprins recrutarea, instruirea și echiparea unor grupe formate din „elemente dubioase și dornice de un câștig ușor”, cu condiția să cunoască limba ucraineană. Localitățile identificate de agentura S.S.I. ca fiind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dar pe traseul liniei ferate), unde Societatea de Tir a organizat mai multe grupe a 18 membri fiecare. Atacurile au fost executate simultan cu cele ungare, fapt care a creat confuzii în precizarea originii autorilor. Totuși, în câteva cazuri, organele cehoslovace au dovedit că proveniența atacatorilor a fost de origine poloneză. În noaptea de 23/24 octombrie 1938 un grup a distrus un pod lângă Nizny-Verecky, pe 25 octombrie 1938 o echipă de cinci persoane a minat un pod în apropiere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cale ferată (între Zabrod și Sola) și un pod (între Ubla și Ladomirova). Primul raid din luna noiembrie 1938 s-a înregistrat în data de 5, cu aruncarea în aer a oficiului poștal din Toryn, ocazie cu care un funcționar cehoslovac a murit. O săptămână mai târziu, la 11 noiembrie 1938, a avut loc o tentativă de aruncare în aer a unui pod în zona Perecin - Poroskov, însă grupa a fost surprinsă de o patrulă militară, a deschis focul și a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de vigilență” a autorităților, dar și de „lipsa de discernământ” a populației din regiune. Organele vamale nu și-au făcut datoria, astfel încât în spațiu a fost introdusă și distribuită o cantitate mare de materiale propagandistice și subversive. Nici structurile specializate cehoslovace nu au fost la înălțime, acțiuni de represalii și/sau de contrapropagandă au lipsit „cu desăvârșire”, ceea ce a creat o situație propice atacatorilor. O dată cu atacul militar, trupele de graniță și-au dovedit „nesiguranța”, fapt care a permis, în prima fază
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a doua linie de apărare a fost depășită, iar la 1 ianuarie 1945 s-a declanșat atacul pentru străpungerea celui de-al treilea aliniament defensiv. Până la 15 ianuarie 1945, dată la care Corpul 7 Armată a fost mutat pe frontul cehoslovac, au fost cucerite, în ordine, suburbiile Matyasfold și Rakoshegy (de Divizia 19 Infanterie), Kabania (de Divizia 9 Cavalerie), Poșta Centrală (de Divizia 21 Infanterie), zona Hipodromului (de Divizia 19 Infanterie) și Hipodromul (de Divizia 9 Cavalerie). Divizia 9 Cavalerie, întărită
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
S.S.I. a punctat extrem de clar o idee care, în timp, s-a dovedit corectă: „Niciodată nu vor mai reveni timpurile trecute ale feudalismului ungar”. În urma unor manevre de culise ale comandamentului sovietic, Corpul 7 Armată a fost dislocat pe frontul cehoslovac unde, la 29 decembrie 1944, a intrat în acțiune în zona munților Javorina. Abia la 16 martie 1945, în urma unor lupte grele, trupele române au atins linia râului Hron, după ce au eliberat mai multe localități importante. La 25 martie 1945
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din România și Ungaria, și Divizia de Grenadieri Moto „Feldernhalle”. Pe teritoriul Slovaciei - stat independent în perioada 1939-1945 - populația „nu s-a prea bucurat de venirea oștirilor eliberatoare”, lucru normal având în vedere viitorul care era previzibil. În cadrul fostului stat cehoslovac, slovacii au fost nemulțumiți din cauza discriminărilor, în care ei nu aveau acces la funcții de conducere în administrație, iar în fabrici primeau salarii mai mici față de lucrătorii cehi cu aceeași calificare. Intelectualii locali au regretat independența statului slovac, afirmând că
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai mici față de lucrătorii cehi cu aceeași calificare. Intelectualii locali au regretat independența statului slovac, afirmând că „niciodată nu le-a mers atât de bine ca în ultimii ani” și sperau într-o împărțire echitabilă a funcțiilor în noul stat cehoslovac. Surprinzător, populația cehă a avut o atitudine „mult mai puțin amicală, iar în unele cazuri chiar dușmănoasă” față de armatele româno-sovietice. În opinia analiștilor de la Subcentrul 1 Vest, această atitudine avea la bază trei cauze principale: „1. Poporul ceh este mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dur, mai egoist și, deci, mai puțin ospitalier. 2. Spiritul de autoritate și disciplină îl au mai dezvoltat, deoarece au fost mai privilegiați, acumulând toate posturile de răspundere și conducere politică, economică și administrativă în aparatul de stat al Republicii Cehoslovace dinainte de război. 3. Nu au suferit ororile războiului și, deci, nu-și pot da seama de comportarea trupelor în timpul operațiunilor militare. Pe teritoriul ceh nu au avut loc decât puține acțiuni de luptă, după care a urmat capitularea, iar populația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
critice la orice pas atitudinea și comportamentul trupelor noastre”. Pe de altă parte, această atitudine conservatoare a populației cehe a făcut ca propaganda curentelor extremiste de orice nuanță să nu aibă succes și, implicit, aderenți. Dorința cetățenilor era „reînvierea republicii Cehoslovace” dinainte de război, sub conducerea lui Eduard Beneș, care se bucura de o largă popularitate. Din punct de vedere economic, noul stat avea toate șansele să se dezvolte rapid, întrucât industria și infrastructura au suferit „foarte puțin din cauza războiului”, iar refacerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu servește unei activități ce aduce venit. 2. Pentru o activitate care presupune venit și pentru o ședere care depășește 30 de zile este nevoie de viza. Articolul 2 1. Posesorii de pașapoarte diplomatice sau de serviciu, române��ti sau cehoslovace, membri ai misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare ale unui stat contractant în celălalt stat contractant, reprezentanții unui stat contractant în organizațiile internaționale, care au reședința pe teritoriul celuilalt stat contractant sau funcționarii unor asemenea organizații, pot rămîne, fără viza
HOTĂRÎREA nr. 605 din 2 septembrie 1991 privind aprobarea Convenţiei dintre Guvernul Rom��niei şi Guvernul Republicii Federative Cehe şi Slovace privind desfiinţarea vizelor, semnată la Bucureşti la 6 august 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107975_a_109304]
-
perioada misiunii lor. 2. Membrii de familie ai persoanelor prevăzute în alin. 1, care trăiesc în menaj comun cu acestea, pot rămîne fără viza pe teritoriul celuilalt stat contractant dacă sînt posesori de pașapoarte diplomatice sau de serviciu, românești sau cehoslovace. Articolul 3 Cetățenii unui stat contractant, care trăiesc o perioadă îndelungată sau permanent pe teritoriul celuilalt stat contractant, pot călători, în țara de origine sau într-un stat terț și reveni în celălalt stat contractant, fără viza, pe baza documentului
HOTĂRÎREA nr. 605 din 2 septembrie 1991 privind aprobarea Convenţiei dintre Guvernul Rom��niei şi Guvernul Republicii Federative Cehe şi Slovace privind desfiinţarea vizelor, semnată la Bucureşti la 6 august 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107975_a_109304]
-
înaintea introducerii lor. Articolul 9 1. Prezenta convenție intră în vigoare la 30 de zile de la data semnării. 2. În ziua intrării în vigoare a prezentei convenții, își încetează valabilitatea Convenția dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace privind desființarea vizelor la călătoriile de serviciu sau particulare, precum și vizele de tranzit și Protocolul adițional la aceasta din 26 ianuarie 1968. Articolul 10 Prezenta convenție se încheie pe o perioadă nedeterminată. Ea poate fi în orice moment denunțată și
HOTĂRÎREA nr. 605 din 2 septembrie 1991 privind aprobarea Convenţiei dintre Guvernul Rom��niei şi Guvernul Republicii Federative Cehe şi Slovace privind desfiinţarea vizelor, semnată la Bucureşti la 6 august 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107975_a_109304]
-
a rămas la baza politicii sale pînă la începutul războiului: Dacă aș fi convins că o națiune are intenția să domine lumea recurgînd la teamă sau forță, aș considera că acesteia trebuie să i se opună rezistență."15 Distrugerea statului cehoslovac de către germani încălca toate principiile pe care se bazaseră concesiile acordate prin Pactul de la München. Puterile au trecut deci la instituirea unui bloc împotriva oricărei alte acțiuni a Germaniei. Dat fiind că era evident că pretențiile viitoare ale Germaniei aveau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]