720 matches
-
cuptor”, sau grotă în dialecte sud-germane. Interesant este faptul, că un document din înaintea invaziei tătare pomenește Pesta sub denumirea "Ofen", iar în secolul următor germanii au folosit această denumire pentru Buda. Prima dată s-a aflat o așezare a celților, mai târziu în timpul Imperiului Roman a fost înființat aici o fortăreață împotriva barbarilor, numită Contra-Aquincum, a cărul ruine se găsesc în sectorul al V-lea din Budapesta, în zona Pieței 15 Martie (Március 15. tér). După destrămarea Imperiului Hunilor, zona
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
alpină către vestul Franței de astăzi. Însă, pentru a putea realiza o astfel de migrare, helveții ar fi trebuit nu doar să mărșăluiască prin teritorii aflate sub control roman, ci să străbată și teritoriul tribului Aedui, aliat cu romanii. Alți celți de origine galică și alte persoane din provincia Galia Narbonensis se temeau ca helveții să nu vandalizeze totul în calea lor până la destinația finală. Fără a pierde timp, Cezar s-a opus ideii și a recrutat în grabă două noi
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
porțiune a Galiei. Decimus Brutus, tânărul viitor asasin al lui Cezar, a fost trimis în nord, către Britania de astăzi, pentru a construi o flotă printre veneți. Veneții controlau căile navigabile cu o formidabilă flotă proprie, sprijiniți însă și de celții britanici. Inițial vasele galice le-au depășit pe cele romane, Brutus neputând împiedica operațiunile veneților. Dar ingeniozitatea romană a intrat în acțiune, și aceștia au început să folosească cârlige lansate de arcași pentru a cuceri vasele veneților. În scurt timp
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
provocând germanii în momentul în care au traversat Peninsula Balcanică. Istoricul bizantin Ioan Kinnamos relatează problemele create de cruciați în Peninsula Balcanică și are aceeași impresie pe care a avut-o și Anna Comnena în legătură cu intențiile cruciaților, afirmând că teoretic celții și galații doreau să lupte împotriva perșilor ( turcilor), însă practic doreau să cucerească Constantinopolul. Alături de Conrad se afla și Frederick Barbarossa, care susținea de acțiunile de pradă ale soldaților germani. Mai puține probleme au creat francezii, care au fost mai
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
vorba de curentul caracterizat prin ostilitate față de Occident și refuzul acceptării unei apropieri între Bizantini și Occidentali. În ceea ce privește Prima Cruciadă, prințesa face referire la lansarea apelului pontifical ( acesta a avut un ecou imens în lumea apuseană). Ea spune că războinicii celți au fost precedați de o mulțime de oameni neînarmați care erau mai numeroși decât nisipul mării și decât stelele. Trecerea cruciaților prin Balcani este asemănată cu un roi de lăcuste, având în vedere pagubele produse. Anna Comnena vorbește despre surprinderea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
pe care o are prințesa bizantină față de cruciați era aceea că nobilii occidentali doreau să cucerească Constantinopolul, chiar împăratul temându-se de venirea lor, căci le cunoștea avântul de neînfrânat, sufletul nestatornic și schimbător și tot ceea ce este în firea celților. Primele contacte cu cavalerii sosiți la Constantinopol sunt un prilej pentru prințesa bizantină de a pune în lumină atitudinea lor arogantă și trufașă. Un exemplu pe care îl dă prințesa bizantină este scrisoarea trimisă de regele Franței, Hugo de Vermandois
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
poate arăta altfel fiecăruia care îl caută. Poate fi un obiect pământesc, care poate fi, sau nu, dotat cu sacralitate; poate fi și, pur și simplu, obiectivul unei căutări spirituale. Legendele privitoare la Graal par a fi posterioare nașterii creștinismului. Celții cunoșteau deja existența unui obiect sacru numit "Graal" pe care și-l reprezentau ca fiind vasul hrănitor, prin excelență, ce distribuia binefacerile sale tuturor ființelor umane. Pentru a nu fi profanată, cunoașterea sacră a druizilor nu era transmisă decât oral
Graal () [Corola-website/Science/297944_a_299273]
-
î.Hr. Un alt căpitan numit Brennus, în fruntea unei armate largi, a renunțat să distrugă Templul lui Apollo din Delfi doar în ultimul minut, văzând, conform legendei, o amenințare în formă de fulger. În același timp o bandă migratorie de celți, circa 10.000 de luptători, împreună cu femeile, copiii, și sclavii lor treceau prin Tracia. Trei triburi galice au trecut dinTracia în Anatolia la invitația regelui bitinian Nicomedes I, care a cerut ajutor pentru lupta sa contra fratelui său. Ulterior ei
Galia () [Corola-website/Science/297135_a_298464]
-
Bristol. Acesta era al doilea port ca mărime din Anglia și din 1480 de aici plecaseră câteva expediții în căutarea unei ipotetice insule numită "Brazilia", despre care se credea că ar fi undeva în Atlantic, conform legendelor din vechime ale celților. În 1496 Cabot pleacă din Bristol doar cu o singură corabie, însă din Islanda face calea întoarsă , datorită disensiunilor apărute pe vas. În cea de-a doua călătorie Cabot a pornit cu un echipaj de 18 persoane, la bordul corabiei
John Cabot () [Corola-website/Science/317005_a_318334]
-
câteva popoare celtice au pătruns pe teritoriul Franței actuale, dar această ocupație nu s-a generalizat asupra întregului teritoriu decât între secolele al V-lea și al III-lea î.e.n. Astfel a apărut noțiunea de „Galia”, corespunzătoare teritoriilor populate de celți între Rin, Atlantic și Mediterana. Galia era pe atunci o țară prosperă, ale cărei părți sudice au fost din ce în ce mai mult supuse influențelor grecești și apoi romane. Începând cu anul 125 î.e.n., sudul Galiei a fost cucerit, încetul cu încetul, de
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Dunăre și râul Morava. Pe ambele maluri se iau măsuri de protecție împotriva inundațiilor. Primele așezări permanente în area Bratislavei de astăzi datează din epoca Culturii Ceramicii Lineare, în jurul anului 5000 î.Hr., în era neolitică. În jurul anului 200 î.Hr., tribul celt Boii a fondat prima așezare importantă, un oraș fortificat cunoscut ca oppidum, bătând și monezi de argint cunoscute ca biatec. Zona a ajuns sub influență romană din secolul I d.Hr. până în secolul IV, făcând parte din "Limes Romanus", un sistem
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
s-a descoperit un mormânt din aceeași cultură, iar pe actuala stradă a Memorandumului a fost găsită o așezare similară. Locuirea în zonă a continuat cu intermitențe în epoca bronzului și a fierului, de atunci existând urme ale traco-dacilor și celților. Pe măsura dezvoltării unei economii bazate pe creșterea vitelor mari în Câmpia Pannoniei, a sporit importanța comerțului cu sare dinspre Câmpia Transilvaniei. Două căi majore, una nord-sud și alta est-vest se încrucișau în dreptul vadului de sub promontoriul de deal, numit azi
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
așanti, australieni, austrieci, avari, aymara, azteci babilonieni, baltici, bantu, basci, basuto, bașkiri, bavari, beciuani, belgieni, beluci, bengalezi, berberi, birmanezi, bisaya, boșimani, botocuzi, bretoni, britoni, bulgari, burgunzi, burhikuni, buri, buriați cabili, cafri, calmuci, canaci, canadieni, caribi, chatti, caucazieni, cazaci, ceceni, cehi, celți, cerchezi, cherokee, cherusci, chewsuri, chinezi, cimbri, ciuvași, copți, coreeni, corsicani, creoli, croați, cumani daci, dahome, dakota, damă, damara, danezi, dorieni, druzi egipteni, elvețieni, englezi, eschimoși, estonieni, etiopieni, etrusci, evenci, evrei, ewe falași, felaci, fenicieni, finlandezi, flămânzi, francezi, franci, frisoni, filisteni
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
bogăția Angliei și de incapacitatea locuitorilor ei de a o apăra. Au început decenii de invazii și cuceriri a teritoriilor din sudul și centrul Angliei, de către germanici, în principal angli, iuți și saxoni, de la romano-celți. Cel puțin 50% din locuitorii celți ai Angliei au fost uciși în acest proces. În cele din urmă, anglo-saxonii au creat mai multe regate, de importanță și longevitate diferite. Unificarea Angliei a luat sfârșit în 926, când regele Athelstan a anexat Northumbria. Pornind de la statul franc
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
din nord-vestul Germaniei (angli și saxoni) și din Iutlanda (iuți) au invadat ceea ce astăzi este partea de est a Angliei, în jurul secolului V d. Hr. Încă se dezbate dacă vechea engleză s-a răspândit prin dispersarea vechii populații sau dacă celții nativi au adoptat gradual limba și cultura clasei dominante, nefiind exclusă nicio combinație a acestor două procese. Indiferent de origini, aceste dialecte germanice s-au unit până la un punct (încă mai rămăseseră variațiuni geografice) și au format ceea ce astăzi se
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]
-
englezei de mijloc”, când literatura era până la un punct redactată cu variațiunile dialectale orale aproape intacte, după ce vechea engleză și-a pierdut statutul de limbă literară a nobilimii. Se afirmă că dezvoltarea timpurie a limbii a fost influențată de substratul celt. Mai târziu, a fost influențată de limba nord-germanică înrudită nordica veche, vorbită de vikingii care s-au stabilit în principal pe coasta de nord și est, ajungând până la Londra, în regiunea cunoscută ca „Danelaw”. Cucerirea Angliei de către normanzi, în 1066
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]
-
eveniment, o parte dintre etruscii din regiunea Padului a emigrat, iar restul s-a amestecat cu populația celtică. După războaie în care au fost învinși de romani, boii au devenit parte din provincia Galia Cisalpină (nordul Italiei). Boii și alți celți (galați sau galateni) din regiunea Dunării poate au participat la o invazie celtică în Grecia la un secol după invazia din Italia. Celții au fost înfrânți în cele din urmă, dar nu înainte de a se fi stabilit definitiv în partea
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
fost învinși de romani, boii au devenit parte din provincia Galia Cisalpină (nordul Italiei). Boii și alți celți (galați sau galateni) din regiunea Dunării poate au participat la o invazie celtică în Grecia la un secol după invazia din Italia. Celții au fost înfrânți în cele din urmă, dar nu înainte de a se fi stabilit definitiv în partea de vest a Anatoliei într-o regiune cunoscută ulterior cu numele Galatia. Peste două secole mai târziu, Iulius Cezar consemnează dislocarea finală a
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
de numărul de asistenți. Aceștia din urmă au fost probabil *ambouii, spre deosebire de omul cu statut, *bouvios, proprietarul de vite. Ceea ce susține ipoteza că *bouii au fost inițial o clasă socială, a proprietarilor de vite. Polybius se referă la faptul că celții erau vecini apropiați ai etruscilor și „că au aruncat ochi lacomi asupra țării lor frumoase”. Invadând valea fluviului Pad, cu o armată numeroasă, celții i-au izgonit pe etrusci, iar boii au luat malul drept, din partea centrală a luncii Padului
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
au fost inițial o clasă socială, a proprietarilor de vite. Polybius se referă la faptul că celții erau vecini apropiați ai etruscilor și „că au aruncat ochi lacomi asupra țării lor frumoase”. Invadând valea fluviului Pad, cu o armată numeroasă, celții i-au izgonit pe etrusci, iar boii au luat malul drept, din partea centrală a luncii Padului. Strabon confirmă că boii au imigrat venind din teritoriile lor situate la nord de Alpi adăugând că au fost unul dintre cele mai mari
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
izgonit pe etrusci, iar boii au luat malul drept, din partea centrală a luncii Padului. Strabon confirmă că boii au imigrat venind din teritoriile lor situate la nord de Alpi adăugând că au fost unul dintre cele mai mari triburi ale celților. Titus Livius aratăcă boii și lingonii au trecut "Poeninus mons" (conform obiceiului lor, romanii denumeau treacătorile prin munți "mons"), această denumire referindu-se la o trecere în Alpii Pennini, cel mai probabil pasul Sf. Bernard. Ei au găsit țara între
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
a boilor pare să fi cuprins Alsacia, Bavaria, Austria, până în Boemia. Suebii, un popor germanic care s-au stabilit mai ulterior pe malul stâng al Dunării, se aflau încă în partea centrală a Germaniei și nu reprezentau o amenințare pentru celți. În Italia, boii au ocupat așezarea veche etruscă de la Felsina. Mai târziu, când au stabilit o colonie acolo, romanii au numit-o Bononia (astăzi Bologna), nume romano-celtic similar cu Vindobona (Viena), toponim aflat de asemenea pe teritoriul boilor. Foarte probabil
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
probabil Bononia vine de la un cuvânt celtic cu sensul „oraș”. Dovezile arheologice de la Bologna și apropierea acesteia contrazic mărturiile lui Polybius și Titus Livius în anumite puncte. Ei susțineau că boii i-au expulzat pe etrusci. Polybius îi prezintă pe celții din Italia ca locuind în colibe, fără mobilier, dormind pe paturi de frunze. Practicau agricultura și războiul și nu s-ar fi îndeletnicit cu orice altă artă sau știință. Averea le era compusă exclusiv din aur și cirezi de vite
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
altă ramură tribală, stabilită mai devreme în regiunea respectivă. Ritualul de înmormântare la boii din Italia seamănă cu cel din Boemia, de ex. înhumarea, care era mai puțin frecventă la galii cisalpini, și absența colanelor de tip "torquis" tipice pentru celții occidentali. De aceea se presupune că boii cisalpini proveniseră din Boemia. Emigrând în Italia venind din regiuni situate la nord de Alpi, unii celți învinși s-au mutat înapoi la rudele lor. Boii panonici sunt remenționați la finele secolului al
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
care era mai puțin frecventă la galii cisalpini, și absența colanelor de tip "torquis" tipice pentru celții occidentali. De aceea se presupune că boii cisalpini proveniseră din Boemia. Emigrând în Italia venind din regiuni situate la nord de Alpi, unii celți învinși s-au mutat înapoi la rudele lor. Boii panonici sunt remenționați la finele secolului al II-lea î.Hr. când i-au respins pe cimbri și teutoni (Strabon VII, 2, 2). Mai târziu, au atacat orașul Noreia (astăzi în Austria
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]