545 matches
-
Schubert, și Liszt, și Brahms. Creator cu fundament folcloric, neputând fi nici desprins de, nici redus la acesta, C. se avântă pe jumătate din trunchiul viguros al literaturii populare pentru a se înscrie în specia literaturii culte. El este miticul Centaur, de o unică splendoare, al culturii noastre. Apărut după începuturile noastre literare, străin de influențele de imitație ale timpului și într-o perioadă când poporul își păstra încă arta lui orală, Creangă aduce prospețimea sufletului artistic popular, a cântecului și
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
V, 1998-1999) și Cinegetica (I-III, 2003), cuprind texte din literatura română și universală referitoare la pădure, vânătoare și pescuit. SCRIERI: Noi și soarele, București, 1963; Orgă și iarbă, București, 1966; Iarba verde, acasă, București, 1968; Umbra femeii, București, 1968; Centaur îndrăgostit, București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
invadat spațiul european venind dinspre miraculosul Orient. Odată cu primele secole după Hristos, începe cariera creștină a unicornului. El nu va mai fi un animal oarecare, așa cum sunt multe exemplare necunoscute, atestate doar în cărți, nici o făptură fabuloasă, precum grifonul, sirena, centaurul și altele asemenea. Va întruchipa toate virtuțile posibile, va deveni simbol al purității, al castității, al perfecțiunii. Potențialul său simbolic și alegoric îi va asigura, pentru multă vreme, și o prezență de necontestat în "cartea naturii" (deci, în realitate). Cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 30 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îngrijită, prefață și note de Ioana Costa, indice de Tudor Dinu, editura Polirom, Iași, 2001, p. 72. 226 Reprezentată, în Antichitate, măcar prin lucrarea lui Palephatus, Istorii de necrezut, care demontează, sistematic, toate creaturile fantastice care populau mitologia elină, de la centauri, hidră, la sfinx și Cerber, precum și existența eroilor și zeilor care populau epopeile homerice. De fapt, prin demersul lui Palephatus, întregul sistem mitologic al grecilor antici era pus sub semnul întrebării. Am consultat ediția temeinic adnotată Histoires incroyable par Paléphate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
orice animal. Astfel a imaginat SF-ul, pentru colonizarea lumilor, mutația dirijată a pământenilor destinați să se adapteze unor medii diferite: pantropia. Un bun exemplu al acestui procedeu ni-l oferă nuvela lui Paul Anderson Call Me Joe / Jupiter și centaurii (1957), în care pământenii sunt metamorfozați încât să reziste condițiilor de viață de pe uriașa planetă gazoasă. 3.2. Clonele și problemele identității Cele mai interesante aspecte propuse de SF prin această tematică a clonării sunt problemele legate de identitate și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
va fi în acest caz calificat drept "frumos" și, în consecință, selecționat 25. Așa ajunge un estet precum Odobescu să vorbească despre o "frumoasă stelă cu doi lei culcați pe frontonul ei"26, despre un "foarte frumos corp trunchiat de centaur"27 sau despre "minunata colecțiune de grosolane vase de pământ"28. Tot așa, Cezar Bolliac spune despre un vestigiu pe care nici măcar nu l-a văzut: "un primar ar fi având un foarte frumos obiect de o foarte frumoasă piatră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
încălcării interdicției. Scena cu Pomul Cunoștinței Binelui și Răului. Pom care e atît de mare, de frumos și de ispititor, că, pentru a gusta din el, perechea nici n-ar mai avea nevoie de umanoidul șarpe (specie iconografică tîrzie de centaur). Constatăm deci că nici în partea dreaptă a tabloului nu sînt numai drepții. Este și șarpele, e și păcatul. Așa încît mai cade o interpretare ipotetică. Vedem că nici secvența "logică" a evenimentelor Genezei nu este respectată. Chiar dacă ținem cont
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
se adună, pe seară, fetițele de la bloc, șamanii și cavalerii din Camelot. Ruxandra Cesereanu sare, cu buna credință a copilului care trăiește poveștile, de la amintirile cu unchiul Nae și mătușa Mărioara sau cu ,vecinele" de-o seamă la întîmplări amestecate, ,centauri" cu cap real și corp fantastic ori la zvonuri ciudate din cine știe ce colț de lume, înflorite în mintea unei tinere femei. Istorisirea trece, pe punți bine găsite, de la detalii foarte concrete fixînd, în pastă cîtuși de puțin diluată, chipuri pictate
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
legate între ele, având doar câteva puncte comune - la acela caracteristic unui roman: o narațiune care urmărește în detaliu un singur grup de personaje. Acestea este și primul roman publicat vreodată de Asimov, scrierea lui fiind influențată de povestirea "Proxima Centauri" de Murray Leinster. Inițial, lucrarea scrisă în 1947 avea 40.000 de cuvinte și se intitula "Grow Old With Me", fiind destinată revistei SF "Startling Stories". Așa cum explică însuși Asimov în "Perioada Campbell", titlul se dorea un citat din poemul
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
că acesta este un semn al decăderii civilizației. În "Fundația și Pământul" aflăm că Imperiul a început restaurarea Pământului, dar a abandonat-o. Întâlnim și descendenții vechii populații de pe Alpha, o planetă a unuia dintre cei doi sori din Alpha Centauri. Imperiul a colonizat planeta, intenționând să o transforme într-o lume complet terraformată, dar a reușit în tentativa sa doar în cazul unei insule mari. Daneel explică faptul că a avut un rol în încercarea de restaurare a suprafeței Pământului
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
un centru important de cultură umanistă. Printre aceștia sa afla și poetul Angelo Poliziano, cu care Michelangelo poartă discuții despre Homer, Virgiliu, despre Dante și Petrarca. Michelangelo va locui la familia Medicilor între anii 1489-1492. În această perioadă realizează "Lupta centaurilor" și "Madona della Scala". După moartea lui Lorenzo Magnificul, părăsește palatul și se întoarce la casa părintească. Florența traversează în acea vreme o perioadă tulbure, în care timp Michelangelo pleacă pentru un an la Veneția, după ce s-a oprit pentru
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
avut sarcina de a stabili definitiv dacă pe Lună există apă sau nu. Lansate în mai, satelitul lunar LCROSS și racheta sa au ajuns în apropierea Lunii la 9 octombrie 2009. În acestă zi treapta superioară a rachetei de tip Centaur s-a zdrobit de Lună conform planului, în interiorul craterului adânc „Cabeus” din apropierea Polului Sud lunar. În zona impactului nu pătrunde lumina Soarelui niciodată (din cauza poziției axei de rotație a Lunii față de Soare); zona este neschimbată probabil de miliarde de ani
Luna () [Corola-website/Science/296517_a_297846]
-
(în latină însemnând "lângă" sau "cea mai apropiată de") este o stea pitică roșie ce se află la o distanță de aproximativ 4,2 ani lumină (4,0 km) de Terra în constelația Centaurului. A fost descoperită în 1915 de către Robert Innes, directorul "Union Observatory" din Africa de Sud și este steaua cea mai apropiată de Sistemul Solar, deși este prea puțin strălucitoare pentru a putea fi văzută cu ochiul liber. Distanța sa față de a doua
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
este steaua cea mai apropiată de Sistemul Solar, deși este prea puțin strălucitoare pentru a putea fi văzută cu ochiul liber. Distanța sa față de a doua și a treia cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, ce formează luminosul Alfa Centauri, este de 0,237 ± 0,011 a.l. (15.000 ± 700 unități astronomice [UA]). poate face parte dintr-un sistem triplu de stele împreună cu Alfa Centauri A și B. Din cauza apropierii acestei stele, diametrul unghiular al său poate fi măsurat
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
și a treia cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, ce formează luminosul Alfa Centauri, este de 0,237 ± 0,011 a.l. (15.000 ± 700 unități astronomice [UA]). poate face parte dintr-un sistem triplu de stele împreună cu Alfa Centauri A și B. Din cauza apropierii acestei stele, diametrul unghiular al său poate fi măsurat în mod direct. Valoarea acestuia reprezintă o șeptime din cea a Soarelui. Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a Soarelui, iar
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
șeptime din cea a Soarelui. Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a Soarelui, iar densitatea medie este de 40 de ori mai mare ca a acestuia. Deși are o medie a luminozității foarte scăzută, Proxima Centauri este o „stea eruptivă fulgurantă” (engleză: "flare star") și prezintă fluctuații mari și aleatorii ale luminozității, datorate activității magnetice. Câmpul magnetic al acestei stele este creat de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze X similar cu cel al Soarelui. Amestecul constant de combustibili din centrul stelei, prin intermediul convecției, și producția relativ scăzută de energie a stelei sugerează că Proxima Centauri va mai fi o stea de secvență-principală pentru următorii patru trilioane de ani, adică de vreo 300 de ori vârsta actuală a Universului. Căutările pentru eventuale alte corpuri ce ar orbita în jurul acestei stele nu au avut rezultate, excluzând astfel
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
asemenea, existența în „zona vieții” a acestei stele a unor planete mai mari și mai masive decât Pământul. Detectarea obiectelor mai mici va necesita folosirea unor instrumente și metode noi, ca de exemplu propusul "James Webb Space Telescope". Deoarece Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică roșie, este încă incert dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică roșie, este încă incert dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]