481 matches
-
Nu putem să nu ne punem pentru această populație, la fel (dacă nu mai mult!) ca pentru oricare alta, problema relației între sferele profesionale și extraprofesionale. Dar și o altă explicație poate fi luată în calcul pentru nivelul excepțional de centralitate a muncii constatat la lucrătorii la distanță. Nu este vorba oare de o puternică angajare față de muncă alăturată unui context puternic de libertate (Beauvois, Joule, 1998)? Eventuale efecte ale angajării trebuie explicitate. Pentru asta, trebuie să plecăm de la teoria disonanței
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de libertate în care se desfășoară activitățile profesionale. Contextul de libertate nu privește aici actul de a munci, ci modul în care acest act este realizat. O angajare mai puternică în muncă nu ar explica atunci performanțele mai înalte și centralitatea mai mare a muncii? Alte rezultate obținute între timp merg în sensul acestei explicații, pe care o avansăm deocamdată doar cu prudență. Pentru a rafina această interpretare, alte studii sunt în desfășurare. În orice caz, rezultatele pe care le-am
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
interpretare, alte studii sunt în desfășurare. În orice caz, rezultatele pe care le-am obținut arată că, la momentul când unii autori vorbesc de dispariția valorii muncă, există forme de organizare a activităților care sunt însoțite de o dezvoltare a centralității relative a muncii. DE REȚINUT • Sensul muncii este un concept multidimensional. • Cercetările mai vechi au explicat centralitatea muncii prin variabile personale (studiile, de exemplu). • Lucrările actuale o explică prin variabilele societale globale (criza) și prin funcționarea organizațională. Capitolul 5 Socializarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
la momentul când unii autori vorbesc de dispariția valorii muncă, există forme de organizare a activităților care sunt însoțite de o dezvoltare a centralității relative a muncii. DE REȚINUT • Sensul muncii este un concept multidimensional. • Cercetările mai vechi au explicat centralitatea muncii prin variabile personale (studiile, de exemplu). • Lucrările actuale o explică prin variabilele societale globale (criza) și prin funcționarea organizațională. Capitolul 5 Socializarea organizațională Salariatul proaspăt recrutat trebuie să se raporteze la o sarcină, la reguli, la ceilalți salariați, la
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Kejner, Davis (1966), Iverson și Render, French și Kahn... Analiza factorială permite degajarea a trei factori. Primul corespunde unei "participări active" în muncă. Cel de-al doilea trimite la "interesul central al muncii". În fine, cel de-al treilea privește "centralitatea performanțelor la nivelul stimei de sine". E interesant de remarcat că aceste dimensiuni pot fi puse în relație cu definiția structurală a eului propusă de Gergen (1971). Pentru acest autor, definiția eului cuprinde trei dimensiuni: • eul ca entitate, care se
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
19 20 Tot. Indice de concepte A Abordare contingentă, 59, 63-66, 131, 136-139, 144, 203. Absenteism, 96, 108-109, 115, 150, 157, 164-165, 204. Analiză strategică, 29, 34-37, 155. Anchetă, 21. Angajament, 141, 154, 157, 163. B Bunăstare psihologică, 122. C Centralitatea muncii, 70, 73-80. Centrare pe grup, 132, 136-140. Centrare pe producție, 132, 137-140. Cercuri de calitate, 161-164. Climat social, 133, 141, 201. Coeziune, 149-152, 166. Complexitate tehnică, 59. Comportament, 17, 20-22, 29, 33-36, 41, 43, 50, 54, 61, 79, 81-82
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
poziția geografică a Munților Apuseni în fața arcuirii celei mari a Carpaților este o adevărată minune a plăsmuirii pământurilor carpatice, împlinind în jurul Tran silvaniei acea corona montium de care pomenea Strabon încă din antichitate. Printr-aceasta, incinta transilvăneană și-a definit centralitatea în spațiul Carpaților sudestici și al teritoriului locuit de poporul român.“ Victor Tufescu, Popasuri prin țară „Nici un ținut din munții noștri nu are înfățișări atât de variate ca Munții Apuseni. Când îi privești din valea Mureșului, par valurile uriașe ale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în această lucrare, unele dintre conceptele, metodele, tehnicile și intrumentele specifice analizei de rețea socială vor fi traduse în limba română acolo unde există un corespondent acceptabil, în sensul că surprinde cât mai bine conținutul (de exemplu, centrality tradus prin centralitate). Altele vor fi păstrate în forma din limba engleză (between ness). O listare a tuturor conceptelor-cheie care vor fi introduse în cadrul acestei lucrări (atât în forma lor din limba engleză, cât și în echivalentul propus în limba română) este disponibilă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
altul, fără a suferi transformări. Altfel spus, modelul fluxului de resurse (network flow model) reprezintă fundamentul TRS. Al doilea strat, intermediar, reprezintă un ansamblu de teoreme derivate din modelul fluxului de resurse. În acest strat se regăsesc teoreme precum tranzitivitatea, centralitatea, densitatea rețelelor personale, brokerajul, echivalența structurală etc. Al treilea strat, de suprafață, constituie zona în care TRS dobândește diverse personalizări. Aceste personalizări reprezintă de fapt ceea ce la nivelul domeniului poartă denumirea de „teorii”. Borgatti și Lopez Kidwell (2012) consideră că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de vedere social. De exemplu, afilierea sau ideea de a fi asociat cu alteri care sunt importanți conduc la obținerea unor beneficii (Burt, 2011). Iată despre ce voi discuta în cadrul acestui capitol, în special în secțiunea destinată măsurării puterii prin centralitate (numărul de legături). Fabula despre aventura Maimuței permite introducerea unor concepte-cheie specifice analizei rețelelor sociale, precum: legăturile tari (prietenia pe care Maimuța pretinde că o are cu Pireu), legăturile spontane (relația de ajutorare dintre Delfin și Maimuță), clusterul (nobilii atenieni
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care circulă în rețea. Această idee poate explica de ce, atunci când dorim să aflăm ce se întâmplă într-o localitate, este preferabil să ne poziționăm mai degrabă în zona centrală a ei decât la periferie. Cu ajutorul distanței dintre noduri se estimează centralitatea acestora. Despre nodurile poziționate cel mai aproape de toate celelalte noduri se spune că sunt noduri centrale, iar centralitatea, așa cum vom vedea, este legată de ideea de putere. Distanța dintre noduri este o măsurătoare ce poate fi aplicată la nivelul unei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
localitate, este preferabil să ne poziționăm mai degrabă în zona centrală a ei decât la periferie. Cu ajutorul distanței dintre noduri se estimează centralitatea acestora. Despre nodurile poziționate cel mai aproape de toate celelalte noduri se spune că sunt noduri centrale, iar centralitatea, așa cum vom vedea, este legată de ideea de putere. Distanța dintre noduri este o măsurătoare ce poate fi aplicată la nivelul unei rețele sociale și este în mod direct legată de ideea de conectivitate despre care am discutat mai devreme
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
structurale ale rețelelor În cadrul acestei secțiuni, voi discuta despre câteva dintre proprietățile structurale ale rețelelor sociale. Astfel, voi defini și voi ilustra ideile de tranzitivitate, reciprocitate, densitate și număr mediu de legături. Apoi, voi prezenta trei modalități de măsurare a centralității în cadrul rețelelor: degree (numărul de legături ale unui nod), closeness (distanța la care se află un nod față de celelalte noduri ale unei rețele) și betweenness (numărul de situații în care un nod se interpune pe drumul cel mai scurt dintre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
conceptului de betweenness voi analiza ideea de broker al unei rețele. Presupunând că locația unui actor într-o rețea reprezintă un indicator al puterii deținute de acesta în relație cu alții, voi acorda o atenție specială perspectivei lui Bonacich asupra centralității. Acesta consideră că nodurile pot avea două tipuri de centralități: o centralitate locală și una globală. Voi încheia această secțiune accentuând importanța analizei substructurilor dintr-o rețea (clici, clanuri, nuclee etc.) pentru înțelegerea patternului general de legături dintr-o rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețele. Presupunând că locația unui actor într-o rețea reprezintă un indicator al puterii deținute de acesta în relație cu alții, voi acorda o atenție specială perspectivei lui Bonacich asupra centralității. Acesta consideră că nodurile pot avea două tipuri de centralități: o centralitate locală și una globală. Voi încheia această secțiune accentuând importanța analizei substructurilor dintr-o rețea (clici, clanuri, nuclee etc.) pentru înțelegerea patternului general de legături dintr-o rețea socială. 2.2.1. Gradul de conectivitate dintr-o rețea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
că locația unui actor într-o rețea reprezintă un indicator al puterii deținute de acesta în relație cu alții, voi acorda o atenție specială perspectivei lui Bonacich asupra centralității. Acesta consideră că nodurile pot avea două tipuri de centralități: o centralitate locală și una globală. Voi încheia această secțiune accentuând importanța analizei substructurilor dintr-o rețea (clici, clanuri, nuclee etc.) pentru înțelegerea patternului general de legături dintr-o rețea socială. 2.2.1. Gradul de conectivitate dintr-o rețea De vreme ce rețelele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
triadă în totalul triadelor observate, se pot face caracterizări ale rețelei în termeni de configurații structurale (de exemplu, gradul în care rețeaua este compusă din noduri izolate, din diade reciproc conectate, din găuri structurale, din clustere etc.). 2.2.2. Centralitate și putere Puterea este o proprietate fundamentală a rețelelor sociale. Teoriile cu privire la rețelele sociale consideră puterea un concept relațional, adică puterea este o caracteristică a unei relații, și nu un atribut al actorilor (Hanneman și Riddle, 2005; Wasserman și Faust
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pe care acesta le are), cât și la un nivel macro (de rețea) de analiză (modul în care puterea este distribuită în cadrul rețelei). În rețelele sociale se presupune că actorii puternici sunt actorii centrali. Există cel puțin trei măsurători ale centralității: (a) numărul de legături ale unui actor în cadrul unei rețele (degree); (b) distanța la care se află un actor în raport cu ceilalți actori ai rețelei (closeness); (c) numărul de situații în care un nod se interpune pe distanța cea mai scurtă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
b) distanța la care se află un actor în raport cu ceilalți actori ai rețelei (closeness); (c) numărul de situații în care un nod se interpune pe distanța cea mai scurtă dintre alte două noduri (betweenness). Voi ilustra cele trei măsurători ale centralității prin grafurile din figurile 2.20 și 2.21. O primă măsurătoare a centralității este numărul legăturilor fiecărui nod (degree) (Freeman, 1979). În general, cu cât un actor are mai multe legături, cu atât are mai multe alternative de a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
c) numărul de situații în care un nod se interpune pe distanța cea mai scurtă dintre alte două noduri (betweenness). Voi ilustra cele trei măsurători ale centralității prin grafurile din figurile 2.20 și 2.21. O primă măsurătoare a centralității este numărul legăturilor fiecărui nod (degree) (Freeman, 1979). În general, cu cât un actor are mai multe legături, cu atât are mai multe alternative de a-și satisface nevoile și, prin urmare, este mai puțin dependent de alteri (Hanneman și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adică șase (cu 2, 6, 5, 1, 4 și 8). Acest lucru înseamnă că nodul 3 are 10% dintre legăturile de comunicare ale rețelei (în rețea există 58 de legături de comunicare). Deci, comunică cu cele mai multe noduri din rețea. Măsurarea centralității prin numărul legăturilor unui nod este limitată, deoarece ia în calcul doar legăturile imediate. Centralitatea de tip degree nu ia în calcul structura și legăturile întregii rețele (legăturile indirecte ale unui nod). O măsurătoare alternativă centralității degree este centralitatea de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
3 are 10% dintre legăturile de comunicare ale rețelei (în rețea există 58 de legături de comunicare). Deci, comunică cu cele mai multe noduri din rețea. Măsurarea centralității prin numărul legăturilor unui nod este limitată, deoarece ia în calcul doar legăturile imediate. Centralitatea de tip degree nu ia în calcul structura și legăturile întregii rețele (legăturile indirecte ale unui nod). O măsurătoare alternativă centralității degree este centralitatea de tip closeness, care ia în calcul legăturile întregii rețele. Centralitatea closeness reprezintă distanța la care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
noduri din rețea. Măsurarea centralității prin numărul legăturilor unui nod este limitată, deoarece ia în calcul doar legăturile imediate. Centralitatea de tip degree nu ia în calcul structura și legăturile întregii rețele (legăturile indirecte ale unui nod). O măsurătoare alternativă centralității degree este centralitatea de tip closeness, care ia în calcul legăturile întregii rețele. Centralitatea closeness reprezintă distanța la care un nod se află de toate celelalte noduri din rețea (Bavelas, 1948; Leavitt, 1951; Freeman, 1977, 1978/79, 1980). Cu cât
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Măsurarea centralității prin numărul legăturilor unui nod este limitată, deoarece ia în calcul doar legăturile imediate. Centralitatea de tip degree nu ia în calcul structura și legăturile întregii rețele (legăturile indirecte ale unui nod). O măsurătoare alternativă centralității degree este centralitatea de tip closeness, care ia în calcul legăturile întregii rețele. Centralitatea closeness reprezintă distanța la care un nod se află de toate celelalte noduri din rețea (Bavelas, 1948; Leavitt, 1951; Freeman, 1977, 1978/79, 1980). Cu cât nodul este mai
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în calcul doar legăturile imediate. Centralitatea de tip degree nu ia în calcul structura și legăturile întregii rețele (legăturile indirecte ale unui nod). O măsurătoare alternativă centralității degree este centralitatea de tip closeness, care ia în calcul legăturile întregii rețele. Centralitatea closeness reprezintă distanța la care un nod se află de toate celelalte noduri din rețea (Bavelas, 1948; Leavitt, 1951; Freeman, 1977, 1978/79, 1980). Cu cât nodul este mai aproape de celelalte noduri, cu atât este mai puternic. În cazul rețelei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]