493 matches
-
rigizi ai religiei mozaice și adversari declarați ai creștinilor, i-ar fi determinat pe aceștia să uneltească din interiorul casei imperiale împotriva predicării lui Petru și a celorlalți creștini. Se pare că prima comunitate creștină din Roma a fost opera centurionului Cornelius și a soldaților italici din cohorta omonimică, care au primit botezul în Palestina, în timpul staționării lor temporare în acele locuri, dar și a acelor pelerini romani, despre care ne vorbesc Faptele Apostolilor că ar fi asistat la începutul predicării
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul și indicațiile Apostolilor Petru și Paul, s-au reunit și au săvârșit convertiri (fiind centurion, Cornelius a istorisit probabil experiențele sale religioase și celor de la curtea imperială), constituind acea Biserică, care mai apoi se va considera fondată de cei doi Apostoli, deoarece primii creștini din Roma au acționat în numele lor și în supunere față de dânșii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
epistolei adresate romanilor. Din Scrisoarea către Romani înțelegem că destinatarii epistolei pauline posedau calități morale și virtuți religioase admirabile, precum bunătatea, blândețea, caritatea, generozitatea, evlavia și frica de Dumnezeu, aspecte ilustrate de altfel și de prima istorie bisericească în persoana centurionului Cornelius, bărbat cucernic și temător de Dumnezeu, cu toată casa lui și care făcea multe milostenii poporului și se ruga lui Dumnezeu totdeauna. Autenticitatea acestei informații nu poate fi pusă la îndoială. Să fi fost așadar, centurionul Cornelius cel care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bisericească în persoana centurionului Cornelius, bărbat cucernic și temător de Dumnezeu, cu toată casa lui și care făcea multe milostenii poporului și se ruga lui Dumnezeu totdeauna. Autenticitatea acestei informații nu poate fi pusă la îndoială. Să fi fost așadar, centurionul Cornelius cel care ar fi format după sine sufletul religios al romanilor convertiți la Evanghelie? Potrivit mărturiei din Faptele Apostolilor se pare că da, iar aceasta în urma viziunii angelice, când Cornelius a chemat două din slugile sale de casă și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de casă și pe un ostaș cucernic din cei care îi erau mai apropiați, cărora după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Iope (Fap 10, 7-8), să-l cheme pe Petru. Aceștia, întâlnind Apostolul, i-au transmis cuvintele centurionului fără nici o ezitare, spunându-i: Cornelius sutașul, om drept și temător de Dumnezeu și mărturisit de tot neamul iudeilor, a fost înștiințat de către un sfânt înger să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine (Fap
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sutașul, om drept și temător de Dumnezeu și mărturisit de tot neamul iudeilor, a fost înștiințat de către un sfânt înger să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine (Fap 10, 22). Chemarea Apostolului acasă la centurion, se poate înțelege la cazarmă, iar dorința lui de a auzi cuvinte de la sfântul Petru, cu aceea de a primi învățătura Evangheliei. Faptele Apostolilor ne prezintă starea sufletească a centurionului, emoționantă pentru autorul acestei scrieri care ne spune că Petru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cuvinte de la tine (Fap 10, 22). Chemarea Apostolului acasă la centurion, se poate înțelege la cazarmă, iar dorința lui de a auzi cuvinte de la sfântul Petru, cu aceea de a primi învățătura Evangheliei. Faptele Apostolilor ne prezintă starea sufletească a centurionului, emoționantă pentru autorul acestei scrieri care ne spune că Petru și trimișii centurionului, împreună cu un grup de creștini din Iope proveniți din iudaism în ziua următoare au intrat în Cezareea. Iar Cornelius îi aștepta și chemase acasă la el toate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înțelege la cazarmă, iar dorința lui de a auzi cuvinte de la sfântul Petru, cu aceea de a primi învățătura Evangheliei. Faptele Apostolilor ne prezintă starea sufletească a centurionului, emoționantă pentru autorul acestei scrieri care ne spune că Petru și trimișii centurionului, împreună cu un grup de creștini din Iope proveniți din iudaism în ziua următoare au intrat în Cezareea. Iar Cornelius îi aștepta și chemase acasă la el toate rudeniile sale și prietenii cei mai de aproape (Fap 10, 24). Atitudinea de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grup de creștini din Iope proveniți din iudaism în ziua următoare au intrat în Cezareea. Iar Cornelius îi aștepta și chemase acasă la el toate rudeniile sale și prietenii cei mai de aproape (Fap 10, 24). Atitudinea de umilință a centurionului, care nu punea accent pe superioritatea romană față de popoarele cucerite, ci pe trăirea interioară (cf. Fap 10, 4.31), fiind și inițiatorul chemării Apostolului, este edificatoare: și când a fost să intre Petru, Cornelius, întâmpinându-l, i s-a închinat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
popoarele cucerite, ci pe trăirea interioară (cf. Fap 10, 4.31), fiind și inițiatorul chemării Apostolului, este edificatoare: și când a fost să intre Petru, Cornelius, întâmpinându-l, i s-a închinat, căzând la picioarele lui (Fap 10, 7). Exemplul centurionului i-a marcat pe toți păgânii prezenți, prietenii săi apropiați, unii dintre aceștia deja simpatizanți ai religiei iudaice sau chiar oameni cucernici (cf. Fap 10, 7) care, împreună cu el, au ascultat cu multă disponibilitate cuvântul său (cf. Fap 10, 34-43
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
recunoaștere și o răsplată morală pentru credința romanilor care, dacă l-ar fi avut pe sfântul Petru în mijlocul lor, nu ar mai fi avut trebuință de o altă dovadă de recunoaștere ori de consolare apostolică. Cohors Italica, unde se afla centurionul Cornelius, nu făcea parte din I Legio Italica creată în 56 p.Chr. de împăratul Nero; era una dintre cohortele de cetățeni romani voluntari, de la începutul primului secol, când Caesar Augustus a adunat din Germania și Iliria mai multe cohorte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu toții, fără nici o excepție, pe muntele Ararat, chemând în ajutor cei mai îndârjiți dușmani ai Romei, parții și alți regi caucazieni, convocați de el între timp. Acțiunea punitivă s-a extins și în Roma, unde, potrivit Martirologiului roman, mai mulți centurioni, care au îmbrățișat creștinismul au fost arestați (10 februarie), interogați (10 martie) și decapitați (10 iunie). Aprecierea inițială a rugăciunii soldaților de către Marcus Aurelius și autenticitatea scrisorii sale către senat este pusă la îndoială de mulți istorici chiar și astăzi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în anul 258 o alta împotriva soldaților creștini, cu aceleași intenții și cu aceiași metodă. În perioada fiului său, Gallienus (253-268) a fost ucis Marin, acuzat de a fi creștin de către un tovarăș de arme, aspirant la același grad de centurion; acești soldați nu au fost executați numai pentru că erau creștini. Dacă condamnările lor ar fi avut ca fundament juridic numele de creștin, legiunile romane formate din tineri din Mediul Orient, ar fi suferit flebotomii continue și profunde, fapt ce ar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care se trăgea și pentru înalta lui situație socială. Pricina condamnării lui a fost următoarea. La romani vița de vie era un simbol al vredniciei și se spune că cel care ajunge să-l poarte e înaintat la gradul de centurion. Întrucât un astfel de grad devenise tocmai atunci vacant, se aștepta să fie promovat Marinus, care era îndreptățit să ajungă la această vrednicie. Dar tocmai când era să primească acest grad, iată că un alt candidat a pășit înspre scaunul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și voi, tribuni, abandonați; Aruncați colanele de aur, ale rănilor răsplăți. Suntem chemați acum, de-ale îngerilor strălucitoare oști! (64-66). Erau înrolați în legiunea Gemina și, după cum se deduce din versurile citate, au fost uciși din același motiv ca și centurionul Marcellus (foarte probabil în același an 298). Legiunea Gemina, cantonată în Spania, avea mulți soldați creștini, asemenea legiunilor Traiana și Fulminata. Tot acestei legiuni îi aparțineau și Faustus, Ianuarius și Martialus (decapitați la Cordova), precum și Servandus, Germanus, Victor, Claudius, Lupercus
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
subofițerii ei. Ignorând elementele fantastice, adăugirile, impreciziile istorice și alterațiile scrierilor amintite, ne rămâne partea esențială: la Agaun, în Elveția, s-a petrecut un masacru împotriva creștinilor!... Dintre soldații creștini uciși din porunca lui Maximian, martirologiile occidentale amintesc disparat martiriul centurionului spaniol Zenon și al camarazilor săi, menționați pe inscripția de la Tre Fontane (Via Laurentina): La Roma lângă izvorul Guttei sfinții martiri Zenon și alți zece mii două sute trei însoțitori. În Chroniconul lui Flavius Lucius Dexter (secolele IV-V) numărul martirilor este
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
malefacere, un a face rău aproapelui. În optica creștină a vremii militare saeculum desemna o obligație civilă falsă. Etic vorbind, chestiunea a fost rezolvată de către mucenic subiectiv, fără pretenția efectuării vreunei evaluări universale și obiective. 4.2.2. Pătimirea sfântului centurion Marcellus Passio S. Marcelli reproduce actele procesului unui centurion martir. Se afla într-o localitate neprecizată din provincia tingitană în timpul sărbătorii lui Maximianus (21 iulie 298) când, remușcările conștiinței, determinându-l să renunțe la viața militară, a aruncat gradele militare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a vremii militare saeculum desemna o obligație civilă falsă. Etic vorbind, chestiunea a fost rezolvată de către mucenic subiectiv, fără pretenția efectuării vreunei evaluări universale și obiective. 4.2.2. Pătimirea sfântului centurion Marcellus Passio S. Marcelli reproduce actele procesului unui centurion martir. Se afla într-o localitate neprecizată din provincia tingitană în timpul sărbătorii lui Maximianus (21 iulie 298) când, remușcările conștiinței, determinându-l să renunțe la viața militară, a aruncat gradele militare și armele. Interogat inițial de Fortunatus, guvernatorul provinciei, procesul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
militară, a aruncat gradele militare și armele. Interogat inițial de Fortunatus, guvernatorul provinciei, procesul s-a reluat o săptămână mai târziu; neajungând la o concluzie acesta a transmis actele superiorului său Aurelius Agricolanus, vices agens praefecti praetorio, care, reluând judecarea centurionului și întâmpinând rezistența acestuia, i-a aplicat pedeapsa capitală pe 30 octombrie. Ambele procese nu au fost cauzate de existența unui nomen christianum, ci de încălcarea disciplinei militare dictate de sacramentum militiae exprimate prin disprețul față de gradele militare aruncate. Există
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au pătimit în aceiași zi când, pe cât se pare, datorită martiriului lui Pamphilus s-a deschis „o ușă mare“, iar trecerea spre înaintarea în împărăție s-a ușurat pentru el și pentru cei împreună cu el. 4.2.6. Pătimirea sfântului centurion Ferreolus, martir Pe când creștinii din toate provinciile, lui Dumnezeu dragi și diavolului nesuferiți, erau presați să ia parte la rituri sacrilege, un oarecare Crispinus, guvernator pe atunci al orașului Vienne, potrivit poruncii primite de la împărați, a început să constrângă creștinii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cazurile de obiecție de conștiință față de serviciul militar, precum cele ale lui Maximilianus, Marcellus, Theogenes și Marcellinus, Nereus și Achileus, Hemeritus și Chelidonius, și alți soldați creștini au refuzat să se supună anumitor dispoziții ale autorităților, fiind contrare conștiinței lor. Centurionul Mauritius și alți soldați din alcătuirea Legiunii tebane cantonată în sudul Galliei, au fost masacrați din porunca lui Maximianus lângă Agaun (între anii 286-288), pentru refuzul combaterii bagauzilor, țărani răsculați care aveau printre dânșii, în armata lor, și un anumit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bagauzilor, țărani răsculați care aveau printre dânșii, în armata lor, și un anumit număr de creștini. La Tingi (298), a fost executat militaris exceptor Cassianus, notarul tribunalului militar al lui Aurelius Agricolanus, pentru refuzul înregistrării sentinței de moarte decretată împotriva centurionului Marcellus considerând-o nedreaptă. Un alt militaris exceptor sau poate cancellarius in officio praesidis praefectus, Genesius din Arelate, un catehumen creștin, a fost condamnat în timpul persecuției dioclețiene pentru refuzul scrierii dispozițiilor anticreștine, gest concretizat prin aruncarea tablelor (tabellae). În 299
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au părăsit armata pentru a trăi Evanghelia în forma ascetică. Sfântul Vasile din Cezareea Capadociei a pronunțat o rugăciune în amintirea lui Gordius, concetățean de-al său, care a pătimit martiriul sub Maximianus, după ce a renunțat la gradul său de centurion și începuse o viață ascetică; aceiași soartă a avut-o sfântul Mena în Egipt sub Dioclețian. La Anazarb, în Cilicia, sub Dioclețian a fost executat împreună cu Probus și Andronicus (care se pare că nu au fost soldați) veteranul Tarachus (304
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în anul 303 a fost rechemat în armată în baza dispozițiilor dioclețiene contra creștinilor. Printre mărturiile creștine legendare se află cele referitore la soldații care ar fi avut de a face mai mult sau mai puțin direct cu Isus: despre centurionul Cornelius (cf. Fap 10) se spune că ar fi abandonat armata mai înainte de a fi ales episcop, iar despre centurionul Longinus, martorul morții lui Cristos (Lc 23, 47), că ar fi fost martirizat în Capadocia împreună cu alți doi camarazi după ce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cele referitore la soldații care ar fi avut de a face mai mult sau mai puțin direct cu Isus: despre centurionul Cornelius (cf. Fap 10) se spune că ar fi abandonat armata mai înainte de a fi ales episcop, iar despre centurionul Longinus, martorul morții lui Cristos (Lc 23, 47), că ar fi fost martirizat în Capadocia împreună cu alți doi camarazi după ce s-a retras în viața ascetică. Tot în Capadocia, dacă nu vorbim despre aceiași persoană, un alt Longinus, un simplu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]