2,130 matches
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului
DECIZIA nr. 423 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262900]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului
DECIZIA nr. 451 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263080]
-
Constituțională, a stabilit, prin Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, că doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. Cu ocazia dezbaterilor parlamentare, forul legislativ suprem are competența de a cenzura ordonanța de urgență a Guvernului atât sub aspectul legalității, cât și sub aspectul oportunității, dispozițiile art. 115 alin. (8) din Constituție statuând că prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
se menționează că nu există nicio prevedere sau constrângere constituțională, explicită sau implicită, care să impună soluția atacării hotărârilor secțiilor la Plen. În plus, principiul separării carierelor ar fi lipsit de conținut, din moment ce toate hotărârile secțiilor ar fi cenzurate de Plen. Potrivit Constituției, secțiile acționează ca instanță de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, iar în celelalte domenii hotărârile pronunțate au caracterul unor acte administrative obișnuite, care se atacă, potrivit dispozițiilor legale, la instanța de judecată competentă
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
propulsia vehiculelor rutiere aparent imposibil de aplicat în practică, asigurând astfel un cadru imaginativ- creativ, inovator și stimulându-i și pe ceilalți participanți să privească astfel lucrurile. Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând ideile și soluțiile inițiale propuse. El va evidenția aspectele nefaste ale oricăror îmbunătățiri. Optimistul va trebui să „lumineze” umbra lăsată de pesimist, îmbărbătând participanții să privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă și realizabilă. El va trebui să găsească fundamentări
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
referiri din nou la probele de concurs, deși astfel de critici au mai fost o dată realizate. Din nou se critică inexistența unei probe de concurs (proba scrisă tip grilă de verificare a cunoștințelor juridice), aspect care nu poate fi cenzurat de Curtea Constituțională. ... 195. În ceea ce privește criticile privind atribuțiile Secției pentru judecători și „controlul“ Consiliului Superior al Magistraturii asupra promovărilor magistraților, se menționează că, potrivit Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. De asemenea, tot Constituția
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
adoptată de către autoritatea legiuitoare primară sau delegată, fie ulterior, prin intervenirea unei decizii de admitere a Curții Constituționale. Caracterul mai favorabil nu este dat de decizia Curții Constituționale, ci de însuși conținutul normei legale din cauză în forma astfel cenzurată de Curte, deoarece pot exista și decizii de admitere ale instanței de contencios constituțional care prin efectele lor conferă normei caracterul unei legi mai aspre (de exemplu, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, aplicabilă în cauză). În context, Curtea
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
simple urmăriri. ... 9. De asemenea, în Dosarul nr. 2.605D/2019, autorul excepției susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât sancțiunea complementară prevăzută în cuprinsul textului de lege criticat se aplică automat, fără a oferi instanței posibilitatea de a cenzura această măsură, independent de sancțiunea principală a amenzii contravenționale. În același sens mai arată că, în situația în care o persoană este nemulțumită numai de aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, aceasta nu poate fi atacată separat
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
apel în ce privește adoptarea deciziei de a promova această cale de atac, în raport cu raționamentele juridice și constatările de fapt ce pot fi conținute în considerentele hotărârii judecătorești, care, deși nu sunt direct executabile, nu mai pot fi cenzurate în afara examinării prevăzute de art. 417 din Codul de procedură penală. ... 5. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 129 din Constituție prevede
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
reținut, totodată, că, în ceea ce privește modificările operate sub aspectul creșterii numărului de judecători care compun completurile de judecată în materiile reglementate, opțiunea legiuitorului cu privire la aceste aspecte nu constituie o problemă de constituționalitate, care să poată fi cenzurată pe calea controlului efectuat de Curte. Stabilirea normelor privind structura instanțelor de judecată, secțiile și completurile specializate din cadrul acestora sau compunerea completurilor de judecată cade în competența de reglementare a legiuitorului. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
instanțe judecătorești stabilite de lege“, precum și în art. 126 alin. (4), potrivit cărora „Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică“. Mai mult, Curtea a reținut că nu poate cenzura opțiunea legiuitorului sub aspectul existenței sau inexistenței unui studiu de impact al legii modificatoare privind resursele umane ale instanțelor, această chestiune neavând relevanță constituțională. Pentru aceste motive, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate formulată de autorii sesizării
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
la care a fost încunoștințat că este suspect și că a fost pusă în mișcare acțiunea penală, fiind reținut și arestat. ... 7. Prin urmare, în lipsa unei dispoziții legale care să prevadă modalități de contestare a raportului care să fie cenzurat de un judecător, înainte să devină mijloc de probă în procesul penal, se creează inegalități între părți în procesul penal, respectiv în faza de urmărire penală, astfel încât una dintre părți nu beneficiază de un proces echitabil în această fază
DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258742]
-
sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
nu poate exercita un control de constituționalitate al expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate, întrucât expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate cenzura modul de redactare a expunerii de motive concepute de deputați, senatori sau Guvern, după caz, astfel încât o atare critică nu poate fi reținută. ... 33. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea observă că, în esență, autorii sesizării susțin
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odată invocate excepțiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanță, care se va pronunța asupra lor, astfel încât numai nepronunțarea asupra acestor motive dă posibilitatea părții interesate să le invoce în cadrul contestației în anulare. ... 18. În privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
oportunitatea soluției legislative excedează în totalitate sferei de competență a Curții Constituționale, având în vedere că adoptarea măsurii în cauză ține de marja de apreciere exclusivă a Parlamentului, a cărui opțiune în privința caracterului oportun al măsurii nu poate fi cenzurată. ... 23. Invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 515/2004, în care se precizează că limitele exercitării rolului Parlamentului sunt prevăzute expres în Legea fundamentală. Astfel, examinând concepția legiuitorului constituant cu privire la exercitarea de către Parlament a atribuțiilor sale de legiferare
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea Constituțională, fiind competentă să cenzureze norma legală numai în măsura în care se aduce atingere acestora din urmă, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, prin deciziile precitate. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
urgență. Tergiversând dezbaterea legii de aprobare a ordonanței de urgență, Parlamentul nu numai că nesocotește dispozițiile art. 115 alin. (5) din Constituție, dar încalcă și prevederile art. 61 alin. (1), care îl obligă, în calitate de unică autoritate legiuitoare, să cenzureze actele Guvernului cu rang de lege, reglementând prin legea de aprobare sau de respingere, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței de urgență, conform art. 115 alin. (8) din Constituție
DECIZIA nr. 672 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267605]
-
de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
mai poate interveni decât în măsura în care se identifică o cauză de nulitate absolută. Curtea de apel, deși are competența de a judeca fondul cauzei, este privată de competența de a verifica legalitatea actului de sesizare și de a cenzura orice nereguli (nelegalități sau neloialități) referitoare la administrarea probelor în faza de urmărire penală, competența aceasta fiind stabilită în favoarea tribunalului (prin judecătorul de cameră preliminară), instanță care, pe fond, nu se va pronunța niciodată în respectiva cauză. ... 7. Tribunalul
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
căreia sunt stabilite decât cu prilejul pronunțării hotărârii judecătorești, nefiind pus anterior în discuția părților, aspect ce contravine dreptului său la apărare. Totodată, cuantumul sumelor astfel stabilite nu poate fi contestat în cadrul contestației la executare, pentru a putea fi cenzurat, fiind, așadar, excluse de la verificarea/cenzurarea pe calea contestației la titlu, conform dispozițiilor art. 260 alin. (3) din Codul de procedură fiscală. Este subliniat faptul că nici dispozițiile art. 598 alin. (1), ale art. 600 alin. (1) și ale art.
DECIZIA nr. 278 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273873]
-
care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. ... 19. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a
DECIZIA nr. 123 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273952]
-
care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală omisiune legislativă. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
relația contractuală directă cu persoana prejudiciată. Asigurătorul are calitatea de terț față de contractul dintre unitatea reparatoare și persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a prețului pieselor și al manoperei. ... 22. Există posibilitatea ca ulterior să se cenzureze această practică, prin neplata diferențelor dintre prețurile practicate în piață și prețul solicitat, însă unitățile reparatoare se adresează instanțelor judecătorești, care, într-o proporție covârșitoare, le admit cererile și obligă, pe lângă plata acestor diferențe, și la plata de penalități
DECIZIA nr. 321 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273520]