737 matches
-
de onoare. La mitropolit, el și Sturdza țin discursuri, eu răspund mulțumind și spunând că privesc încrezător spre noul an. Cerc, vorbit cu toți cei de față. Ora 12¼ la Palat. Ploaie. Ora 2 primit corpul diplomatic en grand complet. Cerc jumătate de oră. Ora 3 rușii (birjarii). Ora 3½ Butculescu împreună cu membrii Cooperativei, care îmi înmânează o diplomă și o medalie. După-amiaza și seara singur, scris și citit. Davila nu e bine deloc, nu mai iese și abia de mișcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la gară, Elisabeta merge cu trăsura. Multă lume la Prahova, unde e foarte plăcut și cald, la fel în timpul călătoriei. Munții acoperiți cu zăpadă. Ora 4 sosirea în București, la gară miniștrii, D. Ghica, senatori, deputați, multe doamne cu buchete. Cerc jumătate de oră. În Palat mitropolitul și clerul cu icoane, ajunul Botezului. Elisabeta, care a fost plecată 9 luni din București, vede pentru prima dată Palatul reconstruit. Ora 6½ cinat în camera persană. Seara amenajat cu Elisabeta. Alegeri comunale furtunoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 3½ plecarea cu trenul special, Davila cu mine. Munții se văd foarte clar, aer minunat. Mestecenii aproape complet verzi. Fără oprire până la Crivina, ora 5¾. Ora 6¾ sosirea în București, toți miniștrii, doamne, Lecca și Dimancea de la Cameră etc. Cerc un sfert de oră. Ora 7¼ la palat, foarte umed. Ora 8 cinat. Primit pachetul cu lanțul Lânii de Aur, scrisoare de la împăratul Franz Iosef, o formulă de jurământ și o chitanță. Citit până la ora 10½. La culcare. Ora 12¼
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
promenadă, văzut podul și un drum. Ora 12 dejunat, aici Stuart și maiorul Ionescu. Ora 12¾ la gară, atmosferă de ninsoare, multă lume. Ora 1 plecarea. Nu am oprit până la Crivina. Ora 4 în Cotroceni, toți miniștrii, mitropolitul, Stătescu etc. Cerc un sfert de oră. Brătianu și Sturdza la mine, din cauza dizolvării Camerei, pot pleca în călătorie abia luni. Seara cu Elisabeta. Biliard. Vreme cețoasă și umedă. Joi, 2 octombrie/20 septembrie Vremea mai bună. Ora 10 în grădină, terasa nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și întunecat. Ora 5 în Pitești, umed, frig, întâmpinare entuziastă, discursuri etc. Acolo 10 minute. Seara la ora 6¾ sosirea în București, enorm de multă lume la gară, doamne, buchete, gardă de onoare, toți ofițerii, mitropolitul, miniștrii, D. Ghica etc. Cerc un sfert de oră. Mers cu trăsura la palatul din oraș. Acolo nu e încă amenajat, camera Elisabetei goală. Ora 8 cinat în doi, discutat. Ora 10½ în pat. București Joi, 1/13 noiembrie Vreme frumoasă. Ora 9 dejunat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 7 încă mai plouă. Cu Elisabeta la gară. Ora 7¼ plec spre București. Râul Prahova enorm, în defileu grozav. În Comarnic frumos. Câmpina la ora 8¼, apoi noapte. Ora 10 sosirea în Cotroceni, enorm de mulți oameni la gară, cerc jumătate de oră, ovații. Citit până la ora 11½. Primit testamentul lui papa de la Sigmaringen. Cotroceni Joi, 2 iulie/20 iunie Foarte cald, senin. Ora 7 sculat. În grădină. Ora 10 prefectul Poliției Moruzi. Orele 10½-12 Consiliu de miniștri, problema tarifului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
plin. Înmânat drapelul Regimentului de Dorobanți. Cu Elisabeta la mitropolit, care e foarte bolnav. Încălecat. Ora 11½ defilare a școlilor și a trupelor pe Bulevard. Ora 1 la Palat. Ora 2 primit Camerele, discursuri. Kogălniceanu e și el de față. Cerc îndelung. Seara iluminație și artificii la Șosea. Ora 10½ la Cotroceni. Duminică, 11/23 mai Vreme minunată, cald, prea uscat. Cu Elisabeta în grădină. Scris. După-amiaza audiențe de la 1½ la 5½. Ora 6¼ în grădină, invitați ofițerii germani, colonelul von
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de onoare. București Vineri, 1 aprilie/20 martie Ora 8 Pitești, mare întâmpinare, la fel în Slatina Veche. Sosit abia la ora 11 în București, întâmpinare foarte mare, gardă de onoare, enorm de multă lume la gară, toate autoritățile etc. Cerc jumătate de oră. Busch și Goluchowsky. Ora 11¾ la palat. Orașul împodobit cu steaguri. Călătoria a făcut cea mai bună impresie în țară. Ora 12½ dejunat cu Elisabeta. Rezolvat hârtii etc. Ora 5 Sturdza. Seara Stöhr. Sâmbătă, 2 aprilie/21
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și Sturdza. După-amiaza audiențe. Promenadă. Ploaie puternică, m-a udat. Orele 5-7 Kalinderu. Seara citit. Marți, 1/13 decembrie Ninsoare viscolită, frig umed. Ora 10¾ Brătianu, ora 11 primirea Adresei Senatului, venit mulți senatori. Cerc. Ora 12 primirea Adresei Camerei, cerc o jumătate de oră. Orele 1-2 Stöhr, apoi acordat audiență lui Hobe-Pașa, până la ora 8¼. Elisabeta ceai între orele 4½ și 6¼, 80 de persoane. Ora 7 cină, prințul I. Murat, contele și contesa Goluchowsky, Hobe-Pașa cu soția, Kalinderu, domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în funzione anti-operaia (și pensi al Luzio), come pensatore che potesse rappresentare le esigenze popolari senza essere socialistă. Di Mazzini, Gentile valorizzava ciò che poteva giustificare una comunità politică în cui i soggetti trovassero un fondamento, che solo surrettiziamente egli cerca di far apparire "dentro di loro" ed emergente dall'attualità dell'atto: în realtà è îl comando di uno Stato che a loro pre-esiste. Mazzini viene non a caso riconciliato con Gioberti, a cui vengono dedicați altri corposi saggi nei
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Israele per la "guerra dei șei giorni", vinta contro l'Egitto. La fâse di forțe inquietudine sociale culminată nel maggio francese parve risvegliare quel de Gaulle della resistenza o della guerra d'Algeria, fu una risposta a quei francesi în cerca di rassicurazioni, în quanto îl Presidente sciolsel'Assemblea nazionale e stravinse le elezioni del giugno 1968, con îl partito gollista che ottenne 358 seggi șu 487. Mă l'anno dopo îl Presidente De Gaulle perșe con uno scarto minimo un
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
cu lucrările de artă, omenirea din toate timpurile așteaptă să fie lumi‑ nată pe drumul său și în ceea ce privește destinul propriu. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... CONCLUZIE În concluzia acestei lucrări vreau să rezum unele constatări în urma cerce‑ tărilor făcute: ‑ lucrarea este o prezentare a parcursului artei creștine de la începuturi până în zilele noastre; ‑ punctul central al lucrării este fenomenul și omul de geniu Michelangelo Buonarroti, cu mesajul său biblic adresat întregii omeniri; ‑ poziția Bisericii care invită pe artiști
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
le înțelegea și nu-i semănau"), ale spitalului ("sălile cu paturi albe, cu instrumente ciudate și miros antiseptic, localul de suferință și datorie, asupra căruia veghea pasiunea glacială a lui Walter"), acestea chiar prin interdicția expresă a doctorului ("Cînd Lenora cercase a se aventura pe acolo, Walter îi făcuse un semn vag de politețe sau de concediere"). Parcul sanatoriului îi apare la o depărtare inaccesibilă mișcării, grevată de o dispoziție prin care adie o arie stranie ("Era o stare de lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
economia e politica, Milano, 1994. 23 Salvatore LUPO, Storia della mafia dalle origini ai nostri giorni, Roma, 1993, 244 p. și Marie-Anne MATARD-BONUCCI, Histoire de la mafia, Bruxelles, 1994, pp. 198-202. 24 Roberto CARTOCCI, Tra Lega e Chiesa. L'Italia in cerca di integrazione, Bologna, 1994, 211p. 25 Urs ALTERMATT, Le catholicisme au défi de la modernité. L'histoire sociale des catholiques suisses aux XIXe et XXe siècles, Lausanne, 1994, 395 p. 26 Emmanuel GERARD, Paul WYNANTS (coord.), Histoire du mouvement ouvrier, op. cit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
c apacitate de sinteză, necesare în analiza unui fenomen economic atât de complex. Modul de redactare, conținutul bogat în idei, stilul clar și cursiv da u acestei lucrări o valoare științifică evidentă. Aceste calități atestă faptul că autoarea este un cerce tător format. Apreciez că cercetarea de față ad uce contribuții semnificative la buna cunoaștere, în România, a problemelor ș i i mplicațiilor globalizării pieței financiare. Privită și judecată în întregul său, lucrarea „Globalizarea piețelor de capital” convinge asupra faptului că
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ad uce contribuții semnificative la buna cunoaștere, în România, a problemelor ș i i mplicațiilor globalizării pieței financiare. Privită și judecată în întregul său, lucrarea „Globalizarea piețelor de capital” convinge asupra faptului că este un su por t rezistent pentru cerce tările viitoare, începând cu studenții și conti nuâ nd cu specialiștii în domeniu. Având în vedere conținutul bogat de idei și inf orm ații științifice, inter pretarea dată conceptelor, teoriilor și tezelor le gate de tema propusă, nota de originalitate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
constituind, totodată, o lec ție pentru toți cei care con sideră că fenomenele economice pot fi controlat e c u ușurință prin inter mediul unor măsuri și regulamente administrativ e. Totuși, în condițiile absenței restricțiilor pr ivi nd potențialul de cerce tare al unei economii (absența capitalului nece sar cercetării, migrarea specialiștilor locali spre economiile dezvoltate etc.), înlăturarea barierelor vamale și dezvoltarea comerțului internațional au determinat transformarea piețelor emergente în piețe de consum pentru pr odu sele exportate de eco 3
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ratingului AA A al Finlandei, Franței, Germaniei și al Luxemburgului a atras nemulțumirea autorităților din întreaga Uniune Europeană. În martie 2012, Fitch a crescut ratingul specul ati v al Greciei la „B -“, fiind prima agenție de evaluare financiară care în cearcă să scoată Grecia din faliment, după ce schimbul de obligațiuni suverane a redus datoria publică a acestei țări cu o sută de miliarde de eu ro, o treime din suma totală. Astfel, Grecia nu se mai află în faliment tehnic, însă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fluxuri ce au loc la nivel internațional. Astfel, globalizarea pi ețe i de capital financiar sau globalizarea financiară - termen utilizat de aproape întreaga literatură internațională în domeniu - este înțeleasă ca fiind integrarea sistemului fin anciar local Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii zontului cunoașterii în ceea ce privește fenome nul analizat și am realizat, de asemenea, o analiză a evoluției istorice a feno men ului de globalizare finan ciară, pentru a putea ajunge, în acest mod, la niș te concluzii pertinente refe ritoare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
A ces t lucru este cu atât mai important într-o lume a mobilității libere a capitalului, deoarece atât inves titorii străini, cât și cei autohtoni impun dis cip lina pe piață, dar și din cauza faptul Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii tate de a măsura extinderea globalizării financ iar e o constituie evaluarea flu xurilor de capital net din țările care exportă cap ital, deoarece acestea au un surplus de economii, deci un surplus de cont cu ren t
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
oportunități sigure de investire. În contextul general actual, majoritatea invest ito rilor internaționali ră mân destul de rezervați în ceea ce privește pos ibi litățile de investiții și pla sare a capitalurilor lor, din cauza incertitudinilor existente atât pe piața financi Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii În cadrul acestui capitol al cercetării, am rea liz at, pe baza datelor existente, o analiză amplă, pe etape, a crizei financiare declanșate în S.U.A., în 2007, iar, în cadrul fiecărei etape, am sublini at, totodată, evoluția fluxurilor de capital
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
rma sistemului financiar internațional, în principal, referitor la transparență, îmbunătățirea reglementărilor privind contabilitatea titlurilor, asigurarea reglementării adecvate a piețelor, firmelor și produselor financiare, asigu rarea integrității piețelor financiare și întăr ire a cooperării între principalele institu Concluziile, rezultatele și perspectivele cerce tăr ii punct este diferit de „coordonarea politicii in ter naționale“, în domeniul politicii ta 337 mone re, exercitând, cu ușurință, presiuni asupra re laț iilor bilaterale în variabilele cheie, cum ar fi ratele de schimb valutar și ba lan
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și a gândului, încearcă s-o învingă: „Acei ochi aprigi și încă tineri căutau zări necunoscute”. O neliniște, încă reținută, se lasă ghicită: acea altfel de „privire” îl caută pe cel plecat, a cărui întoarcere întârzie. „În singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul; dar îi auzise glasul. Întocmai așa spunea el povestea”. De fapt, totul (schiță de portret, „poveste”, și vorbe ce vin din amintire, notații de „peisaj”) se subordonează aceleiași absorbiri într-
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
-mi îndeplinesc o simplă datorie cetățenească"380. Zbuciumul reflectat în coșmarul său nu este un semn al trezirii conștiinței, ci este doar frica de judecată a acestui "om mic", nimic altceva decât un instrument tipic al regimului represiv. Romanul Primul cerc aduce în această discuție numeroase personaje care fac parte din nomenclatura sovietică și care ilustrează atât instinctul puterii, dovedind că puterea este otravă, cât și instinctul câștigului, dorința de îmbogățire. Istoria ascensiunii fiecăruia cuprinde diverse afaceri necurate, astfel încât toți funcționarii
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
AUDIOVIZUAL (VIDEOSFERĂ) MEDIU STRATEGIC (PROIECȚIE A PUTERII) PĂMÎNTUL MAREA SPAȚIUL IDEAL DE GRUP (ȘI DERIVĂ POLITICĂ) UNICUL (Cetate, Imperiu, Regat) absolutism TOȚI (Națiune, popor, stat) naționalism și totalitarism FIECARE (populație, societate, lume) individualism și anomie FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte și fantasme) ORGANON SIMBOLIC RELIGII (teologie) SISTEME (ideologii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]