370 matches
-
cu hățuri coperite cu ținte de argint, păzind un aer grav vrednic de un magistrat." Intriga sentimentală cade pe plan secundar. Esențial e stilul wertherian al melancoliei: "Mă simțeam foarte trist. Voiam să plâng și nu puteam. Am deschis fereastra. Ceriul era turburat; nori groși se primblau ca niște munți pe el..." Umoarea sumbră a eroului e comentată de tunete. Salonul are un aspect funerar grandios: "Părea că mă aflam într-un salon îmbrăcat în doliu unde ardeau două mari policandre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este un gînd aproape mistic. Alecsandri vorbește, Într-un loc, de caracterul divin al dragostei, În sensul spiritualismului medieval, zicînd că „tot ce-nalță și preface pe om În Dumnezeu” vine de la dragoste. Ninița deschide cu o zîmbire cerurile („mie ceriul li-au deschis”). Este motivul pentru care, În ora ferice, În minutul mit, Îndrăgostitul invocă și obține complicitatea astrelor. Este ideea pe care o exprimă lungul poem alegoric Mărioara, Florioara, unde Alecsandri concentrează toate simbolurile lui erotice: „Două umbre adunate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Încă-n timpul de giunie Aleu, s-a Înturnat iarăși la obîrșia-i necurmată Dar În mezul al durerii ce-mi rămîne-n suflet vie Ca scînteie care aprins-ai nu s-a stinge niciodată Și-a trăit cu tine-unită În a ceriului tărie.” Senzualul Bolintineanu presimte și el energia cosmică a amorului În Sorin și În Conrad. O modificare s-a produs În marele univers de cînd s-a născut iubirea: „De cînd iubesc, Smarando, vezi soarele e rece, Și stelele În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plîng ziua toată. Și de-o perd din ochi, leșin simt că-mi vine, De-o găsesc, Înviu ș-alerg după tine. SÎmtu-te că vii, tremur peste fire, De te văz, mă perd și-mi ies din sîmțire. Gurița deschizi, ceriul să deschide, De mînă mă iai, foc sîmt că m-aprinde. În brață-ți mă jîi, fulgeră văzduhul, La sînu-ți mă strîngi, caz și Îmi dau duhul.” Este, poate, poezia În care se concentrează toate forțele infernului amoros, poezia, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simplu suspin. Iar această banalitate poetul n-o acceptă. El aranjează astfel lucrurile Încît În preajma lui să fie totdeauna cineva, un martor. Cel mai fidel este, desigur, natura. Conachi Îi asociază marele univers: „Munții, stîncile răsună de cumplitul meu suspin, Ceriul stă la Îndoială...”. Martorii sînt, În fapt, niște curieri sentimentali. Ei duc cui trebuie mesajul fugii În pustiu: „Duceți spuneți cu putere Că amorezatul piere În pustiuri, plin de durere”... O primă imagine a peisajului liric se profilează aici: un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sentimentali. Ei duc cui trebuie mesajul fugii În pustiu: „Duceți spuneți cu putere Că amorezatul piere În pustiuri, plin de durere”... O primă imagine a peisajului liric se profilează aici: un loc plin de jele, un spațiu-martor, În care pustiul, ceriul și stelele devin complicii și mesagerii unei mari pasiuni. Peisajul liric are o mai mare consistență atunci cînd poetul vorbește mai direct de angoasa lui erotică. În Scrisoare către Zulnia aflăm imaginea unui mare neastîmpăr și a unei voințe energice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și de tîlnirc, Unde-ți furam cîte-o gură supt a crengilor dosîre, În sfîrșit, locul cel tainic, de fericirea cea mare, Unde, În genunchi, la poale-ți, spre asfințitul de soare, CÎștigînd prin rugăminte scumpa ta făgăduință, Ți-am dat ceriul chezășie de o vecinică credință.” Spațiul liric conachian iese mai limpede din această evocare: loc tainic Într-un decor grandios; cărări strimte, locuri de pîndă și, În fine, sacralizarea amorului: Îndrăgostitul stă În genunchi la poalele ibovnicei și depune jurămîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
femeii descoperă, dincolo de cercul pasiunii lui, varietatea lumii. Un număr de obiecte sînt de ordinul astral. Conachi le trece și pe acestea În rîndul elementelor martori-complici. Luna, soarele, cerul cu toate stelele sînt convocate pentru a participa la evenimentele pasiunii. „Ceriul se deschide” adesea În poeme, „Înfocații planiți” iau parte la muncile omului Îndrăgostit. Puterile cerești, Îngerii, planetele, stihiile toate și chiar „un comit” traversează galaxia erotică Conachi: „Ceriule Înalte, Înfocați planiți, Toți cu grozăvie mă Împotriviți...” Am semnalat deja participarea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cerul cu toate stelele sînt convocate pentru a participa la evenimentele pasiunii. „Ceriul se deschide” adesea În poeme, „Înfocații planiți” iau parte la muncile omului Îndrăgostit. Puterile cerești, Îngerii, planetele, stihiile toate și chiar „un comit” traversează galaxia erotică Conachi: „Ceriule Înalte, Înfocați planiți, Toți cu grozăvie mă Împotriviți...” Am semnalat deja participarea semnelor cerești la drama pasiunii erotice: fulgerul, tunetul... Fără să fie un obiect predilect, cum e la romantici, luna răsare des și În poezia lui Conachi. La 7
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
suferinței erotice Îl impune (...„toate acelea petreceri de mulțămire... le-am pierdut... numai gîndul, ce mă arde, mă muncește... mi le sfetește...”). Mai există un timp verbal În poezie și acela este timpul promisiunii: viitorul („giurămînt iți fac... că și ceriul și pămîntul de s-or strămuta, Zulnie, eu nu mi-oi schimba cuvîntul”). Traduse În gramatica afecțiunii, timpurile lui Conachi sînt următoarele: prezentul (timpul durerii, al absenței, al fugii; timpul bocetului, timpul prefăcătoriei, seducției și timpul scriiturii); trecutul, care, de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din franțuzește. "...să te îmbraci după modă. În locul nădragilor acelor roși, să pui un pantalon elegant, botine de glanț, un bonjur făcut după jurnal ca toată lumea bine educată, ș-atunci aș putea suferi viderea dumitale, dar în halul acesta, o, ceriule! mă sparii!", în sfârșit, cum o caracterizează Drăgănescu, eroul piesei: "O alcătuire de toate ridiculele trecute, prezente și viitoare, o fată bătrână și nebună, care-și închipuiește că nebunește pe toți bărbații și socoate că nu-i poți zice bună-dimineața
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu jafurile, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la boieriu să mă jeluiesc. Și boierul, În loc de un cuvânt bun, m-a scuipat drept În obraz, de față cu slugile sale,[...] Încât am crezut că a căzut ceriul pe mine de rușine !... Și cu rânduiala asta, Măria ta, În câțiva ani de zile m-au calicit cu desăvârșire și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine, a fost cel mai scump lucru ! Cuza-Vodă a stat neclintit și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lui Daniel, acest nume are forma ‘Ill"i’" (4, 14.21.22.29; 7,25), fiind sinonim cu expresia ’El"h"’ ‘ill"i’" (3, 26.32; 5,18.21), „Dumnezeul cel Preaînalt”. 3.1.1.4. Šaddai: „Dumnezău” (Iov), „Dumnezăul ceriului” (Ps) (SC); „Dumnezeu” (Iov), „Cel ceresc” (Ps) (Blaj); „Dumnezeul tău/meu” (Gen, Ex, Num), „Atoatețiitorul” (Rut, Iov), „Cel-ce-este’n-ceruri” (Ps 68/ 67,15), „Dumnezeul cerului” (Ps 91/90,1), „Cel-Puternic” (Ez 1,24)180 (BVA); „Cel Atotputernic” (G-R, BS
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și în original, în majoritatea contextelor „Domnul oștirilor” este aproape la fel de golit de continut semantic că și „Domnul Savaot”. Având în vedere mai ales tradițiile de traducere, l-am putea plasa aici și pe ’Pl Šaddai: „Dumnezeul cel ceresc”; „Dumnezeul ceriului” (SC, Blaj); „Dumnezeul tău/meu” (Gen, Ex, Num), „Atoatețiitorul” (Rut, Iov), „Cel-ce-este’n-ceruri” (Ps 67,14), „Dumnezeul cerului” (Ps 90,1), „Cel-Puternic” (Ez 1,24) (BVA); „Dumnezeul cel Atotputernic” (G-R, BS, C); ho theós șsou/mouț” (Gen, Ex, Num
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pentru neutralizarea acizilor. Mercurul, clorura de argint sau bromura de argint pot fi utilizate ca electrod de referință. - Se determină ionii din halogenuri, Zn+2, mercaptani prin complexare sau precipitare în prezența unui electrod ce generează ioni de argint. - Oxidarea ceriului de la Ce+3 la Ce+4 în acid sulfuric 1 N cu electrod polarizabil din platină și electrod de referință nepolarizabil (amalgam de plumb- sulfat de plumb). - Reducerea Fe+3 la Fe+2 în soluție acidă poate fi utilizată la
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
de spin permite determinarea cu exactitate a structurii unui compus. S-a dovedit în cazul de mai jos, că structura biciclică este cea adevărată. Determinarea unor substanțe medicamentoase - determinarea clorpromazinei Metoda se bazează pe oxidarea clorpromazinei cu o sare de ceriu (IV) în mediu de acid sulfuric. Ca urmare a reacției se formează un cation radicalic ce se determină spectrometric. - determinarea proprietăților redox ale ubichinonei Ubichinona este implicată în unele fenomene toxice pentru organismul uman. Acest fenomen s-ar datora radicalilor
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
capul lui Harap-Alb, dar fata Împăratului Roș Îl readuce la viață cu cele trei smicele de măr dulce, cu apă moartă și apă vie. Calul, animalul credincios, „Îl Înșfacă pe Spân, cu dinții de cap, zboară cu dânsul În Înaltul ceriului, și apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul, până jos praf și pulbere.” A urmat, cum era de așteptat, ritualul Îngenuncierii celor doi În fața lui Verde Împărat; ei „Își jură credință unul altuia, primind binecuvântarea de la dânsul și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe toți rumânii într-o stare de suferiri amare; toți aștepta un mântuitor. Arătarea lui Mihaiu în mijlocul lor a fost ca un fulgir strălucitor care dete duhului rumânesc celui amorțit o lovitură electrică; rumânii se deșteptară; cunoscură trimiterea lui din ceriu, și alergară la glasul lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deuteriu; - 10 amestecuri și soluții conținând aceste produse 2845.90.90 -- Altele - 10 28.46 Compuși anorganici sau organici ai metalelor de pământuri rare, ai ytriului sau ai scandiului sau ai amestecurilor din aceste metale; 2846.10.00 - Compuși ai ceriului - 20 2846.90.00 - Altele - 20 2847.00.00 Peroxid de hidrogen, chiar solidificat cu uree kg 20 H(2)O(2) 2848.00.00 Fosfuri, cu compoziție chimică definită sau nu, cu excepția ferofosfurilor - 20 28.49 Carburi, cu compoziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]