383 matches
-
3. Boșorod 9. Sarmizegetuza 4. Bretea Română 10. Sălașu de Sus 5. Densuș 11. Sîntămăria-Orlea 6. Pui 12. Totești 13. Unirea 4. JUDECĂTORIA HUNEDOARA cu sediul în municipiul Hunedoara MUNICIPIU 1. Hunedoara ORAȘE 1. Călan COMUNE 1. Bunila 5. Lunca Cernii de Jos 2. Cerbăl 6. Pestișu Mic 3. Ghelari 7. Teliucu Inferior 4. Lelese 8. Toplița 5. JUDECĂTORIA ORĂȘTIE cu sediul în orașul Orăștie ORAȘE 1. Orăștie COMUNE 1. Balșa 5. Orăștioara de Sus 2. Beriu 6. Romoș 3. Geoagiu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Cîmpulung la Tisa 10. Rona de Sus 5. Desești 11. Sarasău 6. Giulești 12. Săpînța 13. Vadu Izei 4. JUDECĂTORIA TÎRGU LĂPUȘ cu sediul în orașul Tîrgu Lăpuș ORAȘE 1. Cavnic 2. Tîrgu Lăpuș COMUNE 1. Băiuț 6. Cupșeni 2. Cernești 7. Lăpuș 3. Coaș 8. Remetea Chioarului 4. Copalnic Mănăștur 9. Suciu de Sus 5. Coroieni 10. Vima Mică 5. JUDECĂTORIA VIȘEU DE SUS cu sediul în orașul Vișeu de Sus ORAȘE 1. Borșa 2. Vișeu de Sus COMUNE 1
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ 6 kilometri spre nord-est față de vechea cetate arsă. Pană la reconstrucția modernă a Severinului, Cernețiul, care pe la 1602 era o moșie a fraților Buzești, va fi capitala
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a transformat-o în Schit de călugari, cu viețuire de obște, încredințându-l spre organizare și conducere tânărului ieromonah Zosima Alecu. Astfel, a început procesul de reparație și construcție a bisericii și incintei monahale. Începutul lunii decembrie 2007 a fost cernit pentru rugătorii Schitului Tăriceni, întrucât luni, 3 decembrie 2007, s-a mutat la Domnul părintele Zosima Alecu, starețul acestul schit. Ulterior, în 2008, Schitul Tăriceni a fost transformat în mânăstire de maici, stareță fiind Sebastiana Gâtlan, având viețuire de obște
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
la est (2 km) și satul Covaci la vest (2 km). Pe teritoriul localității au fost descoperite vestigii române. Prima atestare documentara datează din 1470. Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 18 case. În 1924-1925 se numea "Cernești". La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună. Inițial, 'satul bătrân' a fost amplasat pe partea stângă a pârâului Beregsau, însă, datorită inundațiilor care afectau tocmai această parte, așezarea s-a mutat cu timpul pe partea dreaptă, măi ferita
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
Inițial, 'satul bătrân' a fost amplasat pe partea stângă a pârâului Beregsau, însă, datorită inundațiilor care afectau tocmai această parte, așezarea s-a mutat cu timpul pe partea dreaptă, măi ferita, unde se găsește și azi. În 1924-1925 se numea Cernești. La împărțirea administrativ-teritorială din 1956, era centru de comună, după care a intrat în componență comunei Giarmata. Pe teritoriul localității au fost descoperite vestigii române, pe aici trec urmele sântului român. Prima atestare documentara datează din 1470. În evul mediu
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
Todireni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cernești, Florești, Gârbești, Iurești și Todireni (reședința). Se află la confluența râul Sitna în Jijia. Comuna Todireni este situată în partea de sud - est a județului Botoșani, pe teritoriul căreia se intersectează următoarele coordonate geografice: paralela de 47°37'36" latitudine
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
au găsit fragmente ceramice aparținând epocii fierului, epoca migrațiilor secolul III-IV e.n., feudalismului dezvoltat și târziu secolul XIV XVI și secolul XVII - XIX. În punctele "Dealul Depozitelor" în dreptul cantonului C.F.R. și "Dealul Curții" situat în partea de sud a satului Cernești, stânga văii Sitnei, s-au descoperit: o ceașcă de lut cu două toarte aparținând culturii Nouă și o așezare cu fragmente de ceramică aparținând epocii bronzului. În dreptul podului de peste pârâul Cozancea pe partea dreaptă a șoselei Lunca - Todireni s-a
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Lutăria de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
din Todireni, din 22 ghenar 7139 (1631). Iar cel de-al treilea document istoric scris prin care: "Moise Moghilă Vodă întărește din nou ieromonahului Silion și verilor săi satul Todireni, pe Sitna din 9 ghenar 7142 (1634). Alături de Todireni, satul Cernești are cam aceeași vechime fiind o veche așezare răzășească iar celelalte sunt de dată mai recentă. În secolul XVII-XVIII se intensifică exploatarea țăranilor și procesul de transformare al țăranilor în iobagi, timp când țăranii din Todireni devin iobagi pe moșia
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
boierului Sturza. Ei vor trece împreună cu moșia Todirenilor în proprietatea Euforiei spitalului Sf. Spiridon din Iași. Moșia va fi dată unor arendași străini care au intensificat și mai mult exploatarea țăranilor din satele comunei Todireni: de pildă, țăranii din satele Cernești și Iurești erau iobagi pe moșia arendașului Codrescu. Intensificarea exploatării țăranilor se accentuează și mai mult ca urmare a pătrunderii capitalismului în agricultură. Reforma agrară din anul 1864 s-a răsfrânt negativ asupra situației țăranilor, constituind în același timp un
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Iurești au "hotărât" să-și unească "averile" și eforturile constituind prima cooperativă agricolă de producție, în anul 1950 a urmat ce-a de-a doua în satul Todireni, iar în anul 1952 se formează a treia care cuprindea locuitorii satelor Cernești și Gârbești În concluzie, menționăm că actuala rețea de localități este rezultatul unui proces istoric, desfășurat în timp, care atestă continuitatea de locuire a acestui teritoriu din cele mai vechi timpuri. În prezent, comuna Todireni are o suprafață administrativă de
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
de localități este rezultatul unui proces istoric, desfășurat în timp, care atestă continuitatea de locuire a acestui teritoriu din cele mai vechi timpuri. În prezent, comuna Todireni are o suprafață administrativă de aproximativ 5980ha, fiind alcătuită din 5 sate: Todireni, Cernești, Iurești, Gârbești, Florești. Comuna este străbătută de râul Jijia, cu numeroșii săi afluenți. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Todireni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
asemenea pe partea dreaptă a pârâului bisericii din islaz până la Cerna ,biserica de lemn pe Valea Bisericii încă există și de asemenea se află o moară la confluenta pârâului bisericii cu Cerna încă se poate observa în zăvoiul din marginea Cernii canalul ce aducea apă la stăvilar...conacul Dragu încă nu există erau construcții acolo unde este casa lui Jean Drăgulescu Boalda și Glod aveau doar câteva construcții destul de rare în schimb cătunul Măgura era destul de bine conturat în zona actualei
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
lui este înlocuit de un altul. Proba virtuților de admitere în Primul cerc durează un an. La funeraliile unui cavaler din Primul cerc erau prezenți restul membrilor rămași. În fiecare zi de Vineri, membrii Ordinului purtau un veșmânt de culoare cernită în amintirea patimilor lui Isus. Spiritul solidarității și arborarea Semnelor heraldice ale Ordinului erau o normă permanentă obligatorie. Cel care omitea expunerea semnelor Ordinului era pasibil de o amendă. In spiritul timpului, Ordinul urmărește întărirea pământească a Bisericii lui Cristos
Ordinul Dragonului () [Corola-website/Science/299784_a_301113]
-
Hamburgskii misket, Hamburski Misket, Hampton Court Wine, Malaga rouge, Moscatel de Hamburgo, Moscatel negro, Moscatel prato, Moscatel preto, Moscato d’Amburgo/Moscato di Amburgo, Moscato nero, Moscato nero di Amburgo, Moscato preto, Moschato amvourgou, Moschato tyrnavou, Muscat Albertient's, Muscat cernii aleksandriiskii, Muscat de Hambourg, Muscat gamburgskii, Muscat Hamburg, Muskat Hamburg crni, Muskat-Trollinger, Oeillade musqué, Queen’s Arbor, Red Muscat of Alexandria, Siyah misket, Snow’s Seedling, Snow’s muscat hamburgh, Tamâioasa hamburg, Venn's Seedling black muscat, Zibibbo Nero. Origine
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
noiembrie 1942, colonelul Korne retrăgându-și oamenii spre Korobkin și apoi spre Kotelnikovo, a stabilit o nouă linie de apărare în zona Dorganof și Sarnutovski, pe care a ținut-o până la 4 decembrie, când divizia s-a repliat spre Pimen Cerni. A luat parte la "Operațiunea Wintergewitter" - încercarea de despresurare a Armatei 6 germane; încercarea a eșuat, iar de pe 26 decembrie 1942 a început retragerea generală, cavaleriștii români fiind încontinuu hărțuiți de tancurile sovietice. Pe 7 ianuarie a trecut Donul și
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
și Vasile născut în 1913(?) În anul 1927 ing. Ion Agarici s-a stins fulgerător din viață, la nici 47 de ani, după o apendicită acută gangrenoasă, în ciuda operației și îngrijirilor faimosului profesor dr. N. Hortolomei. La 30 septembrie 1927, cernită de moartea soțului, donează Școlii primare “Costache Morțun” Nr. 2 din satul Drăgești, suma de 500 de lei pentru unele reparații și dotări. Din anul următor, 1928, Viorica Agarici se va dărui cu pasiune și cu toată energia activităților sociale
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
La două zile după aniversarea zilei sale de naștere în 1707, Françoise Mărie și-a pierdut mama, care din momentul în care a părăsit curtea în 1691 era într-o severă penitenta. Tatl ei a interzis copiilor să poarte haine cernite după mama lor însă în onoarea ei, Ducesa de Orléans, Ducesa de Bourbon și Contele de Toulouse au refuzat să meargă la adunările de la curte. Pe de altă parte, fratele lor mai mare, Ducele de Mâine, cu greu putea să
Françoise-Marie de Bourbon () [Corola-website/Science/312846_a_314175]
-
Izvoarele este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cernești, Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt și Schiulești. Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
fete), 6 mori și 2 pive, din care o moară și o pivă pe Teleajen și restul pe Crasna. În comună era câte o biserică ortodoxă în fiecare sat, precum și o mănăstire înființată în 1812. Restul satelor, anume Malul Vânăt, Cernești, Schiulești, Homorâciu-Pământeni și Homorâciu-Ungureni alcătuiau comuna Homorâciurile. Aceasta avea 2289 de locuitori, o școală înființată în 1842 și frecventată de 100 de elevi (din care 3 fete), două mori (una pe Crasna și una pe Teleajen) și două biserici: una
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
fântână. În rest, alte unsprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea fortificată din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), aflată „la Cetățuie”, în zona satului Cernești. Celelalte zece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: casele Anghel Ciocea, Alexandru Ciurilă și Gheorghe O. Ene (sfârșitul secolului al XIX-lea), casa Dumitru Ionescu (prima jumătate a secolului al XIX-lea, astăzi Muzeu Sătesc), toate patru din Homorâciu; ruinele
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
odată cu izvoarele râului și ține până la vărsarea acestuia în Barajul Cinciș-Cerna, segmentul mijlociu este cuprins de la ieșirea râului din baraj până în apropiere de periferia orașului Hunedoara, iar ultimul segment se termină odată cu vărsarea râului în Mureș. În aval de Lunca Cernii traversează Cheile Cernii, apoi șesul aluvial pe care se află satele Hășdău și Dăbâca, pentru a ajunge printr-o vale săpata adânc, în lacul de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
și ține până la vărsarea acestuia în Barajul Cinciș-Cerna, segmentul mijlociu este cuprins de la ieșirea râului din baraj până în apropiere de periferia orașului Hunedoara, iar ultimul segment se termină odată cu vărsarea râului în Mureș. În aval de Lunca Cernii traversează Cheile Cernii, apoi șesul aluvial pe care se află satele Hășdău și Dăbâca, pentru a ajunge printr-o vale săpata adânc, în lacul de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
ridicării acestor munți pe verticală, începând din pliocen. Văile au fost locuite, în consecință, foarte puțin, așezările fiind dispuse mai cu seamă pe culmile însorite și domoale, sub forma unor cătune adunate, cum este cazul localităților Vadu Dobrii, Ghelari, Lunca Cernii, Poiana Răchițelii etc. Din punct de vedere geomorfologic se constată efecte de eroziune și forme de relief determinate de acestea. Zona dolomitelor - folosite și la construcția Castelului Corvineștilor - este străbătuta de vai cu pereți abrupți. Climă acestei zone poate fi
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]