KorAP: Find »[drukola/base=chelner & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...98 >

2,433 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

va putea scoate la un preț de nimic. În lipsa cărții de rugăciuni, spune Lazăr, trăgîndu-și înapoi ceasul pe mînă -, căci nu mi-nchipui să țineți așa ceva, deși într-una din camere știu că aveți o icoană superbă... ...nevastă-mea... murmură chelnerul. ...o copie înrămată, cu candelă sub ea, Gentileschi, secolul 17, "Mamă și copil", ce bine că sub operele de artă, chiar și în copie color, ard candele!, zic, în lipsă de cartea indicată, o să repet, grație aducerilor aminte, pasaje din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Gentileschi, secolul 17, "Mamă și copil", ce bine că sub operele de artă, chiar și în copie color, ard candele!, zic, în lipsă de cartea indicată, o să repet, grație aducerilor aminte, pasaje din Cîntarea cîntărilor. Cum doriți strînge din umeri chelnerul, plecînd. Tovarășe chelner! i se adresează studenta, închizînd cu zgomot caietul de curs. Vreau două porții de ochiuri proaspete, evident, două sute de cașcaval și două cafele. Chelnerul ar vrea să spună ceva, dar privirea calmă a fetei îl dezarmează. Înclină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Mamă și copil", ce bine că sub operele de artă, chiar și în copie color, ard candele!, zic, în lipsă de cartea indicată, o să repet, grație aducerilor aminte, pasaje din Cîntarea cîntărilor. Cum doriți strînge din umeri chelnerul, plecînd. Tovarășe chelner! i se adresează studenta, închizînd cu zgomot caietul de curs. Vreau două porții de ochiuri proaspete, evident, două sute de cașcaval și două cafele. Chelnerul ar vrea să spună ceva, dar privirea calmă a fetei îl dezarmează. Înclină din cap, semn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
repet, grație aducerilor aminte, pasaje din Cîntarea cîntărilor. Cum doriți strînge din umeri chelnerul, plecînd. Tovarășe chelner! i se adresează studenta, închizînd cu zgomot caietul de curs. Vreau două porții de ochiuri proaspete, evident, două sute de cașcaval și două cafele. Chelnerul ar vrea să spună ceva, dar privirea calmă a fetei îl dezarmează. Înclină din cap, semn că a înțeles, și pleacă. Alo! strigă șoferul în telefon. Alo, garajul? Tu ești, Antoane? Da, de la "Sălcii". Vreau să știu ce-i cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mai ajung la autogară... Am să dau telefon, să întreb de cursă." *** La toate mesele se mănîncă pe săturate și se bea ceai ori cafea. Foarte puțini își permit să se atingă totuși de cele cîteva sticle cu băuturi străine. Chelnerul Ovidiu, soția lui și din cînd în cînd Pavel se învîrt printre mese adunînd farfuriile goale, aducînd altele cu mîncare, primind comenzi de cafele și ceaiuri, socotind în grabă consumațiile. Mai doriți ceva? întreabă chelnerul spre actor, luîndu-i farfuria goală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cîteva sticle cu băuturi străine. Chelnerul Ovidiu, soția lui și din cînd în cînd Pavel se învîrt printre mese adunînd farfuriile goale, aducînd altele cu mîncare, primind comenzi de cafele și ceaiuri, socotind în grabă consumațiile. Mai doriți ceva? întreabă chelnerul spre actor, luîndu-i farfuria goală din față. Da, o cafea. Ba nu, două precizează Iulian Barbu, trăgînd cu colțul privirii spre femeia de alături, îngîndurată, tot mai neliniștită. Înainte de-a intra pe ușa dinspre bucătărie, în spațiul dintre sobă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Iulian Barbu, trăgînd cu colțul privirii spre femeia de alături, îngîndurată, tot mai neliniștită. Înainte de-a intra pe ușa dinspre bucătărie, în spațiul dintre sobă și bar, Ovidiu e oprit de Letiția: Vă rog, dacă... Sigur, domnișoară! o încurajează chelnerul, prinzînd mai bine teancul de farfurii ce-l duce la spălat. Vă pot fi de folos? Știți... spune fata încet, timid am plecat cu puțini bani la mine... V-aș putea ajuta și eu la ceva, la... la spălat vasele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
teancul de farfurii ce-l duce la spălat. Vă pot fi de folos? Știți... spune fata încet, timid am plecat cu puțini bani la mine... V-aș putea ajuta și eu la ceva, la... la spălat vasele, la făcut curat... Chelnerul o învăluie într-o privire scurtă, apoi ochii lui se opresc în ai fetei, țintuindu-i: Bună idee, domnișoară. Dar ca să ai putere la treabă, trebuie să mănînci. Mergi la masa de colo. Fata se îndreaptă spre o masă liberă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Pentru că nu ne-ai lăsat în cîmp, în voia vîntului. Aici e cald și lumină: se poate învăța spune studenta simplu, deschizîndu-și caietul de curs. Lazăr se ridică și merge spre telefon, să insiste pentru convorbirea lui cu taxă inversă. Chelnerul aduce cafelele la masa actorului. Una doamnei spune Iulian Barbu. Luată pe nepregătite, smulsă din gîndurile ei, femeia îi aruncă o privire furioasă, apoi, răsucindu-și puțin scaunul, îl ignoră total. Chelnerul așază cele două cafele, primește banii și-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să insiste pentru convorbirea lui cu taxă inversă. Chelnerul aduce cafelele la masa actorului. Una doamnei spune Iulian Barbu. Luată pe nepregătite, smulsă din gîndurile ei, femeia îi aruncă o privire furioasă, apoi, răsucindu-și puțin scaunul, îl ignoră total. Chelnerul așază cele două cafele, primește banii și-și vede de drum spre masa unde stă Letiția. Ia de pe tavă paharul cu coniac, cafeaua și jumătatea de pui, așezîndu-le în fața fetei: Poftă bună! Cînd termini, vii la bar să mă ajuți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
chema pe madam, că-i foarte bună. Ai grijă, plicul cu mia este în bibliotecă, sub Istoria... lui Călinescu, cartea aia imensă... Te sărut! Mîine dimineață sînt acasă. Cu telefonul în mînă, Lazăr vine spre centrul barului și-l înapoiază chelnerului, mulțumind cu glas scăzut. Chiar nu bea nimic fratele meu omul? îl întreabă Ovidiu. Un ceai fierbinte, mîine spre ziuă răspunde Lazăr din mers. Cînd ajunge lîngă scaunul său, rămîne un timp în picioare, cu privirea absorbită de cei doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
studenta încet, cînd femeia scoate dintr-o sacoșă două olițe, una roșie și una albastră, din material plastic, puse una în alta, învelite într-o pungă de polietilenă. Femeia ia copilul în brațe, ia și una din olițe, îndreptîndu-se spre chelner, întrebîndu-l din priviri unde e toaleta. Intră după o bucată de zid, dar se întoarce imediat, furioasă, în timp ce copilul țipă, lovind-o cu mîinile peste obraz. Cînd se apleacă și schimbă olița, luînd-o pe cea albastră, copilul tace, iar palmele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
aici pe vremea aceea... Să te transferi de la ea, că nu suportă decît submediocrii care o laudă. Mai ai și ghinionul cu piesa de la televizor. Zic ghinion, pentru că atmosfera uzinei noastre s-a regăsit acolo. Băiete, încă... face Muraru semn chelnerului cu două degete ridicate. Uite, vezi, la Universitate era altfel. Uneori stau și mă întreb... Eah!... Relaxat total, bucuros de locul cald, Mihai ascultă mai mult din politețe perorația bărbatului de lîngă el, dîndu-și seama că-i amețit bine, de vreme ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
satisfacția sexuală și părerea vecinelor. Nu știam că sînteți căsătorit spune Mihai încet, să-l tempereze. Cred că am și coarne, ca un cerb mormăie Muraru cu dezgust. Ce-mi trebuia mie?!... La un gest al lui, făcut mai înainte, chelnerul mai aduce două pahare cu vin. Și-ncă o vodcă! spune Muraru, fără să ia în seamă protestul lui Mihai. Crezi că-mi pasă?! continuă el șirul gîndurilor. Uite, vezi? arată spre lifturi aici stăteam cînd veneam în delegație. Ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să-l simți, dacă nu l-ai și simțit: incultura nu doare, că spunea Sadoveanu despre prostie dacă ar durea, ai auzi o mulțime de urlete. Incultura, băiete, doare, cînd devine agresivă. De-aceea te iubesc! Băiete, încă două! spune chelnerului care aduce vodca lui Mihai. "Dumnezeule! Cum să mă topesc?! gîndește Mihai cu groază. A trecut la declarații de dragoste; nu-i sănătos..." Luați și paharul ăsta cu apă, s-a încălzit arată Mihai chelnerului spre paharul în care a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
iubesc! Băiete, încă două! spune chelnerului care aduce vodca lui Mihai. "Dumnezeule! Cum să mă topesc?! gîndește Mihai cu groază. A trecut la declarații de dragoste; nu-i sănătos..." Luați și paharul ăsta cu apă, s-a încălzit arată Mihai chelnerului spre paharul în care a răsturnat vodca la un moment de neatenție al lui Muraru. Te iubesc pentru finalul piesei de la televizor spune apăsat Muraru. Eroul tău are curajul, ba chiar cinismul, să renunțe la o prietenă care, în loc să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
șofer din drumul lui spre bar, unde-și duce farfuria goală. Acum, la miezul nopții?! Mîine dimineață strînge din umeri șoferul, obosit, văzîndu-și încet de drum. Mulțumesc de friptură! spune lui Ovidiu, întinzîndu-i farfuria. Spal-o și pe asta face chelnerul semn spre fata care îl ajută. Peste întreaga sală a coborît deja o liniște ca într-o sală de așteptare, noaptea tîrziu. Cei doi copii au adormit în brațele părinților, sugînd din biberoane. Bătrîna și-a înfășat din nou în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
întreabă Letiția încet, cînd Pavel s-a depărtat, lipindu-se cu spatele de sobă, să-și bea paharul în liniște. Cît? șoptește Ovidiu, începînd să toarne într-un pahar. Cît te lasă inima. Dar pe tine cît te lasă? face chelnerul un gest de atingere, pe sub bar, cu stînga, în timp ce cu dreapta umple ochi paharul. Bea-l discret, să nu fii văzută. Cînd termini de șters paharele, vii la bucătărie. Avem și acolo niște vase. Ultimele lemne trosnesc în sobă, de parcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
așezat pe colțul uneia din lăzile pe care a pus salteaua și-și leagă șiretul unui pantof. Cînd aude cîteva bătăi încete în ușa de stejar, murmură ceva supărat, ridicîndu-se să deschidă. Nu! șoptește Letiția. Dacă e soția?! Doarme spune chelnerul. Ce dorești? îl ia la rost pe Pavel, după ce-i deschide. Unul vrea neapărat să bea și face scandal arată cu privirea spre sală. Chelnerul bombăne la adresa pasagerilor din sală, pornind nervos într-acolo. În urma lui, Pavel închide ușa, răsucește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
stejar, murmură ceva supărat, ridicîndu-se să deschidă. Nu! șoptește Letiția. Dacă e soția?! Doarme spune chelnerul. Ce dorești? îl ia la rost pe Pavel, după ce-i deschide. Unul vrea neapărat să bea și face scandal arată cu privirea spre sală. Chelnerul bombăne la adresa pasagerilor din sală, pornind nervos într-acolo. În urma lui, Pavel închide ușa, răsucește cheia și se apropie de patul improvizat, scoțînd de jos, dintre lăzi, o sticlă: Bei și cu mine un pahar? Fata, trezită bine din somn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ca în final, cînd simte că nu mai poate să doarmă, se ridică de-a binelea. Trage cu coada ochiului spre paharul cu băutură, înghite în sec și-și face de lucru cu gulerul, aranjîndu-și-l la gît. Cafeaua dumneavoastră spune chelnerul, înclinîndu-se în fața actorului. Da' mîncare nu doriți? Mai avem cîteva jumătăți de pui, costiță cu ouă, cașcaval. Costiță cu ouă. Femeia își ia poșeta și pleacă spre capătul celălalt al sălii, dînd colțul după porțiunea de zid. Bătrîna o urmează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tine, nu fă panică. Așa-i, încuviințează Lazăr dumneavoastră ați fost întotdeauna un optimist. Ați călcat mereu apăsat, pe pămînt tare, eventual betonat, nivelat de șenile mai spune retrăgîndu-se. Domnilor, vă rog, stați la mese, să vă putem servi strigă chelnerul, să-i împrăștie. Lazăre! îi șoptește profesorul, pe un ton rugător, în care se mai ghicește cu greu iritarea spune odată ce vrei! Prins de braț, Lazăr se oprește și-și întoarce cu calm privirea spre mîna profesorului, apoi se uită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
fost acuzat. Deci, înseamnă că v-ați înșelat pe toată linia rîde Lazăr, întorcîndu-se la locul său. Profesorul mai rămîne un timp locului, nedumerit, pufnește apoi într-un început de rîs ironic, după care se reașază la masă, așteptîndu-l pe chelner. Toți și-au reluat locurile, grăbindu-se să facă comenzi, să mai prindă ceva de mîncare. Terminîndu-și gustarea, actorul împinge farfuria pe colțul mai îndepărtat al mesei, se șterge pe mîini cu șervețelul de hîrtie, apoi își ia cafeaua, răcită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
primul pas de la început am vrut să te întreb: de unde ai cumpărat-o? Am o prietenă..., cred că i-ar sta minunat... Actorul se depărtează, lăsînd-o pe femeie cu privirea pierdută în gol, în timp ce-și frînge nervoasă degetele. Chelnerul vine dinspre bucătărie cu farfurii pline și-i strigă lui Pavel, care ia comenzi, să se oprească. Ce, întreabă acesta mirat nu mai prididesc soțiile noastre să pregătească? Le-am lăsat să se odihnească astă noapte doar adaugă în șoaptă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
bar, cercetează lista de prețuri afișată și întinde banii, arătînd spre singura sticlă cu ceva în ea: Unul mic și unul mare, fratele meu omul. Prețurile scrise pe pereți, fratele meu omul, sînt pentru vremuri limpezi. Ce ai aici arată chelnerul spre bani ajunge de două mici. Fie, totuși, cum zici. Cu o întrebare însă: face chelnerul un semn discret să se retragă spre capătul barului ce-ai vrut să zici aseară cu icoana? În cameră, pe perete, lîngă cuier precizează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]