670 matches
-
din partea lui Karin să propună ieșirea și din partea lui s-o accepte. Carnea de vită cu broccoli suna minunat, o cură pentru anemia ei provocată de alimentele integrale. Săptămânile de trai alături de Daniel o sleiseră. Se uită la el, cu chelnerița suspendată deasupra lor. Avea fața placidă, de parcă s-ar fi aflat pe o rampă unde-l aștepta pistolul cu electroșocuri. Ea comandă tofu și fasole. Uitase cum se purta el în locurile astea, locuri de care restul omenirii civilizate era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lor. Avea fața placidă, de parcă s-ar fi aflat pe o rampă unde-l aștepta pistolul cu electroșocuri. Ea comandă tofu și fasole. Uitase cum se purta el în locurile astea, locuri de care restul omenirii civilizate era dependentă. Când chelnerița îi aduse castraveții tăiați felii, începu să-i plimbe prin toată farfuria cu lingurița, jucându-se cu ei. Pare imposibil să sufere de ambele boli deodată, spuse ea. Vreau să spun, Capgras ține de subidentificare. Fregoli pare exact opusul. —K.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se schimbă. Daniel se schimbase; la fel și prietenii lui Mark. Ea însăși se transformase, mai mult decât oricare dintre ei. Daniel își studia buricele degetelor. Sunt și dezavantaje dacă iei legătura cu el? În afară de o nouă umilință și dezamăgire? Chelnerița veni să-i întrebe cum se simțeau. —Minunat, spuse Daniel, zâmbind. A fost cumva colegă de școală cu noi? întrebă Karin, după ce chelnerița plecă. Daniel rânji din colțul gurii. — E cu un deceniu mai tânără ca noi. Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
studia buricele degetelor. Sunt și dezavantaje dacă iei legătura cu el? În afară de o nouă umilință și dezamăgire? Chelnerița veni să-i întrebe cum se simțeau. —Minunat, spuse Daniel, zâmbind. A fost cumva colegă de școală cu noi? întrebă Karin, după ce chelnerița plecă. Daniel rânji din colțul gurii. — E cu un deceniu mai tânără ca noi. Nu se poate! Așa crezi? Mâncară în tăcere. În cele din urmă, spuse: —Daniel, din cauza mea el e mai rău. Daniel obiectă cu noblețe; asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mai bun pământ neexploatat de lângă Kearney. Numele orașului lui Mark o smulse din reverie. —Ca de obicei, păsările suferă, afirmă solemn Daniel. În mitologie, păsările și-o iau tot timpul pe coajă de la zei. De ce-ar fi altfel acum? Chelnerița apăru, prea devreme. Cum merge treaba aici? Totul e perfect, intonă Karin. Cum sunt legumele? îl iscodi chelnerița pe Daniel. —Excelente, răspunse el. Proaspete. Sunteți sigur că nu vreți să vă aduc și altceva? Ceva puțin mai...? Daniel zâmbi. —Mersi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
suferă, afirmă solemn Daniel. În mitologie, păsările și-o iau tot timpul pe coajă de la zei. De ce-ar fi altfel acum? Chelnerița apăru, prea devreme. Cum merge treaba aici? Totul e perfect, intonă Karin. Cum sunt legumele? îl iscodi chelnerița pe Daniel. —Excelente, răspunse el. Proaspete. Sunteți sigur că nu vreți să vă aduc și altceva? Ceva puțin mai...? Daniel zâmbi. —Mersi. Nu-i nevoie. O urmări cu privirea pe chelneriță în timp ce se îndepărta. Când veni picolița să le umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
e perfect, intonă Karin. Cum sunt legumele? îl iscodi chelnerița pe Daniel. —Excelente, răspunse el. Proaspete. Sunteți sigur că nu vreți să vă aduc și altceva? Ceva puțin mai...? Daniel zâmbi. —Mersi. Nu-i nevoie. O urmări cu privirea pe chelneriță în timp ce se îndepărta. Când veni picolița să le umple paharele cu apă, Daniel spuse scuze în loc de mulțumesc. Un mare zăgaz de umilință se rupse și șuvoaie străvechi se prăvăliră peste Karin. Șira spinării i se făcu salcie. Pumnii îi stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se rupse și șuvoaie străvechi se prăvăliră peste Karin. Șira spinării i se făcu salcie. Pumnii îi stăteau în poală ca niște pietre. De care-ți place mai mult? întrebă ea. —De care ce? Știi tu. De picoliță sau de chelneriță? El îi zâmbi și clătină din cap, un model de inocență evazivă. Ea privea fix un punct nu prea îndepărtat, cu fața de aramă, în ton cu părul. —Ai prefera să fii în altă parte? El încercă să-și mențină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să se întoarcă și unde să fie totuși lângă fratele ei, fratele lângă care probabil că n-ar trebui să fie. Îmi pare rău, spuse ea. Cred că o iau razna. Nu-i nimic, spuse el. Nu contează. Totul conta. Chelnerița se întoarse, cu același zâmbet, dar prudentă. De-acum, toată lumea-i cunoștea. —Pot să vă iau asta sau mai aveți treabă...? Daniel își ridică farfuria pe jumătate goală, ferindu-și ochii de Meduză. Schimonoseala lui îi dădea dreptate ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
târziu, am aflat că femeia nu mai avusese curaj să vină. Dar eu nu știam asta, așa că am rămas acolo, amețit, analizând fiecare femeie din local și zicându-mi: Mă rog, ar putea fi... Știi tu, șatenă, simetrie bilaterală... O chelneriță m-a întrebat dacă am nevoie de ajutor. I-am spus că sper să dau de o femeie care seamănă leit cu Leslie Caron. Ea m-a crezut un tânăr obraznic, cu simțul umorului. După zece ani, ne-am căsătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
învârti multă vreme la nimereală, dădu peste restaurant. O rețea de care nu puteai scăpa - nu era orașul în care să te poți pierde. Aruncă o privire pe geam, gata să intre pe ușă și să pună la încercare memoria chelneriței. Karin Schluter stătea la o masă din colț, în fața unui bărbat care nu era în nici un caz Daniel Riegel. Bărbatul ăsta, care purta o cravată verde-albăstruie și un costum gri închis, părea genul care ar fi putut să-l cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
electoral. Se folosea de el. Și nici măcar de el, ci doar de un creier disponibil, aglomerat, o rampă de pe care să sară. —Ah! Politică. Probabil că ar trebui să mă duc acasă. Nu se duse acasă. Stătură de vorbă până când chelnerița refuză să le mai umple ceștile de cafea. Continuară să discute chiar și în parcare, sprijiniți de mașina lui, în aerul plin de foșnet de frunze. Se întoarseră la Mark, la amnezia retrogradă, întrebându-se dacă amintirea acelei nopți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
momițe și rinichi iar la vioară le zice un țigan că: „Pe lângă plopii fără soț / Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunsocut” și Țiganca de Ionel Fernic. Deci tatăl tău Înaintează. Dunga dreaptă a ciorapilor chelneriței, la care s-a tot zgâit, Îi face drumul prin zăpadă, sinuos. Crai bătrân intră În curtea veche, puțin ciupit, adică beat, vesel și membru de partid. Dispozitivele Jaquard bat În noapte modele plasate pe cravatele din mătase naturală, potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cum făcea și cu poveștile din Neighbours, una dintre marile lui pasiuni. — Mă face să mă simt mai aproape de Katie a mea care e în Australia, îmi mărturisise el cu ocazia uneia dintre plimbările noastre de la începuturi. Chiar înainte ca chelnerița să ne aducă porțiile speciale Jumbo (cu pâine prăjită în ulei și căni mari ciobite de ceai la discreție), el îmi oferi bine-rumegatul său sfat. Cred că cel mai bine ar fi să le spui tuturor adevărul. — Eu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să-i spun că nu aveam de gând să divorțez de Mark și că nu aveam de gând să încep o legătură cu el. Dar exact atunci a sosit mâncarea și mintea mi s-a golit brusc. Ed continuă în timp ce chelnerița ne servea. Bănuiesc că asta înseamnă că va trebui să fim împreună pe apucate, după-amiezele și serile, până la Crăciun, când se va muta. Și sunt gata să accept asta. Numai să avem un start bun. Din senin, scoase două bilete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
înțelege sau egala niciodată. Ce bem? întrebă Ed stabilind că el va face onorurile de gazdă. Rachel, niște Sancerre? — Sigur, răspunse ea. În pivnițele de aici se găsește cel mai bun Sancerre din Anglia. —Și Cola pentru copii, îi spuse chelneriței fără să fie nevoie să întrebe. Voi bea și eu Sancerre, așa că de ce să nu luăm o sticlă? Iar eu aș dori niște cucută și o sabie pe care să cad. —O, Jenny, tu ce vrei să bei? E-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
seama cât de bolnavă sunt și nu aș fi pus în gură nici măcar o alună, dar nu aveam de gând s-o las pe femeia asta să mă învingă pe toate planurile. Eu voi lua toad-in-the-whole, i-am comunicat triumfătoare chelneriței. Ed îmi spusese că asta e specialitatea casei. — Cu cartofi prăjiți, morcovi și mazăre. Rachel strânse din buze ușor. De invidie? — Doar o salată verde pentru mine, vă rog. Ed își ridică privirea din meniu. Am remarcat că ai slăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
era îmbibat de rouă. Arăta ca propria ei stafie. 4tc "4" Nu era nevoie să mă uit peste meniu. Știam deja ce voiam. Aș dori o porție de ciuperci pane cu garnitură de orez și sos tartar, i-am spus chelneriței, cu figura ei specifică vârstei mijlocii, înfășurată într-un șorț alb cu volane și garnisită cu un coc roșcovan îngălat de fixativ. Și o felie în plus de lămâie. Nu i-am crezut niciodată pe oamenii care spun că uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
a replicat instantaneu: —Johnny, eu cred că tu glumești. Nu-ți amintești excursia de anul trecut la schi? S-a întors și a continuat să povestească unei fete de lângă ea. Când Simsy și-a scos-o să i-o arate chelneriței din cabană și am început toți să râdem. Cred că labradorii o aveau mai mare. Au râs cu toții nostalgic. Simon nu părea cât de puțin rușinat; hohotea alături de ceilalți, și a zis: Era destul de drăguță fata aia. Cum o chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
fapt, așa și vreau să fiu: tare coerentă. Ah, Păsuleț, te-ador. În clipa asta, în orice caz. Hei, urmă ea în șoaptă, vrei să miroși ceva - ceva năucitor? Se uită în jur, să fie sigură că nu-i nici o chelneriță prin preajmă, apoi se aplecă în față, băgându-și mâinile sub fața de masă, ca și cum ar fi vrut să-și îndrepte un ciorap. Peste o clipă își întinse degetele spre mine. Le-am dus la buze. — Păcatul meu, scumpete, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fost amabil cu chelnerii, dacă are cineva nevoie de un sfat la o cină cu sud-africanii ne zice Cornel: cel mai bine e să fii amabil cu chelnerii. Binedispus, șeful l-a întrebat, ridicând o sprânceană: cu chelnerii sau cu... chelnerițele, iar Cornel s-a declarat învins de umorul șefului, dând din cap și râzând ușurel. Oameni buni, a spus apoi șeful și a ridicat o mână în semn de salut (în palmă avea cheile de la mașină, care clincheneau), vă las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și și-a cerut scuze. Apoi a plecat, uitându-se lung spre masa noastră. Ne uitam unul la altul și nu înțelegeam ce se întâmplă. N-a comentat nimeni nimic, dar nici nu râdeam de această nouă întâmplare bizară. Pentru că chelnerițele au experiență și dexteritate în servirea consumatorilor și nu văd cum de a putut să scape halba din mână. Am băut cafelele și berea, am plătit și am plecat. Eram puțin grizați și foarte mirați de ce se întâmplase la terasă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ziarul din hârtie reciclată. Nici n-ai unde. Rubrica de anunțuri de angajare a ziarului Detroit Times din 1932, care se adresa unei populații de patru milioane, avea doar o coloană și un pic. Sourmelina privi chiorâș, căutând ceva potrivit. ― Chelneriță, citi Lina. ― Nu. ― De ce nu? ― Ar flirta bărbații cu mine. ― Nu-ți place să flirtezi? ― Citește, spuse Desdemona. ― Prelucrare și vopsire, spuse Lina. Bunica mea se Încruntă. ― Ce-i aia? ― Nu știu. ― Să vopsești stofă? ― Probabil. ― Zi mai departe, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
până și ziua - și simți cum Îl Împung vechile ispite. În următoarea zi de luni Milton deschise noul bufet. Îl deschise la ora șase dimineața, cu un personal nou, format din doi angajați: Eleni Papanikolas, Îmbrăcată cu o uniformă de chelneriță pe care și-o cumpărase din banii proprii, și soțul ei, Jimmy, bucătarul pentru minuturi. ― Ține minte, Eleni, muncești În primul rând pentru bacșișuri, spuse Milton pe un ton mobilizator. Așa că zâmbește. ― Cui? Întrebă Eleni. În ciuda garoafelor roșii din vaze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Talentul muzical: Capitolului Unsprezece. Frumusețea: mie. Frumusețea cu care am fost Înzestrată când eram bebeluș n-a făcut decât să sporească o dată cu vârsta. Nu-i de mirare că și Clementine Stark voise să exerseze sărutul cu mine. Toată lumea voia asta. Chelnerițele mai bătrâne se aplecau ca să-mi ia comanda. Băieți roșii la față apăreau lângă banca mea, bâlbâindu-se: ― Țț-ți-a căzut guma. Chiar și Tessie, furioasă pe ceva, privea spre mine În jos - spre ochii mei de Cleopatra - și uita de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]