2,019 matches
-
liste anterioare pune în evidență strategia prin care Forex se diferențiază de concurenții săi, reliefând o parte din punctele forte ale firmei și avantajele concurențiale asociate lor. Numărul mare de etape tehnologice arată că gradul de prelucrare și condiționare a cherestelei este avansat. Prelucrarea termică apare ca un avantaj față de concurenții care livrează „cherestea verde”, dar permite, totodată, și dezvoltarea exportului (inclusiv la distanțe mari). De asemenea, diferențierea sortimentală a produselor și clasele de dimensiuni arată un potențial tehnologic deosebit, relativ
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
săi, reliefând o parte din punctele forte ale firmei și avantajele concurențiale asociate lor. Numărul mare de etape tehnologice arată că gradul de prelucrare și condiționare a cherestelei este avansat. Prelucrarea termică apare ca un avantaj față de concurenții care livrează „cherestea verde”, dar permite, totodată, și dezvoltarea exportului (inclusiv la distanțe mari). De asemenea, diferențierea sortimentală a produselor și clasele de dimensiuni arată un potențial tehnologic deosebit, relativ rar la majoritatea concurenților. Pe lângă elementele de natură calitativă menționate, procesul tehnologic de la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Forex a câștigat un utilaj performant de prelucrat trepte pentru scări, oferit de cunoscutul fabricant german Felder în cadrul unui concurs la o expoziție de profil. Dincolo de aspectul anecdotic, este evidentă grija pentru calitate, definitorie pentru standardul firmei. Volumele importante de cherestea care pot fi manipulate și prelucrate, inclusiv termic, fac ca firma Forex să fie preferată pentru aranjamente stabile pe termen mediu și lung de către mari producători de mobilă din lemn masiv. Având în vedere poziționarea geografică generală a firmei față de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
necesar de peste 20000 de metri cubi anual, o proporție de peste trei sferturi provine din zona Brașov-Covasna. Condiționările coroborate impuse de licitații și transport obligă firma la o optimizare a politicii de achiziție, concretizată în evaluarea fiecărui aranjament în parte. Prețurile cherestelei sunt determinate de piață în funcție de cerere și ofertă, în asociere cu condițiile contextuale ale contractului și calitatea produselor. Câteva firme mari dau „tonul” la prețurile europene, avându-se în vedere și absorbția existentă de regulă pe piața asiatică, dar dezastrele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ca o mare parte din populația tânără să se orienteze spre naveta în industrie, ca sursă alternativă de venit. Astfel, timp de mulți ani, tinerii lucrau în oraș în timpul săptămânii mai ales în Tălmaciu la Firul Roșu și fabrica de cherestea iar vârstnicii rămâneau în sat să lucreze pământul. După 1989, a existat o migrație definitivă spre oraș, dovadă fiind faptul că populația satului s-a redus cu 11,7 % din 1992 până în 2002. Tălmăcelul nu este însă unul din satele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1948, aproape toți membrii familiei mele trecuseră prin Închisori. Bunica din partea tatei și mama mea, de exemplu, fuseseră acuzate de spionaj În favoarea englezilor, dat fiind că, foste proprietare de păduri, avuseseră niște contracte, pe vremuri, cu firme englezești care cumpărau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate și trebuia să se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un Întreg lot de foști negustori de cherestea din Galați, de fabricanți de lemnărie, din Piatra-Neamț, de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
niște contracte, pe vremuri, cu firme englezești care cumpărau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate și trebuia să se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un Întreg lot de foști negustori de cherestea din Galați, de fabricanți de lemnărie, din Piatra-Neamț, de foști generali moșieri care trebuiau cu toții să facă parte din acele Înscenări judiciare atît de frecvente pe vremea comunismului. Din lipsă de probe, tot lotul a fost totuși eliberat după nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Iași, la Miroslava. Asociația organiza cămine, școli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscută a Iașiului; arestînd-o, Securitatea se gîndise să facă din ea o verigă a unui posibil proces de spionaj, la un capăt societatea de cherestea de la Londra, adică imperialiștii englezi, la celălalt capăt generalii români pe care bunica mea Îi cunoscuse, adică trădătorii și moșierii. Numai că mulți dintre acei generali nu mai trăiau, după cum nici societatea de cherestea imperialistă nu mai exista. Securitatea a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
spionaj, la un capăt societatea de cherestea de la Londra, adică imperialiștii englezi, la celălalt capăt generalii români pe care bunica mea Îi cunoscuse, adică trădătorii și moșierii. Numai că mulți dintre acei generali nu mai trăiau, după cum nici societatea de cherestea imperialistă nu mai exista. Securitatea a renunțat la inteligentul proiect. După aceea, Încetul cu Încetul au reușit să mai plece cîte unii legal, pînă cînd prin 1965-66 au Început să se Înmulțească plecările, obținute foarte greu, și totuși aprobate În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de la Începuturile modernității vedea pădurile pe care le deținea, chiar și Înainte de apariția silviculturii științifice, dintr-o perspectivă fiscală, determinată de necesitatea de a obține venituri. Desigur, se ținea Într-o oarecare măsură seama și de alte necesități: nevoia de cherestea pentru construirea de nave, nevoia de material de construcție pentru clădirile statului și de combustibil care să asigure supușilor siguranța economică. Aceste considerente au avut o mare influență asupra veniturilor și securității statului. Nu este o mare exagerare să spunem
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
avut o mare influență asupra veniturilor și securității statului. Nu este o mare exagerare să spunem că interesul coroanei pentru păduri se reducea, din cauza acestei abordări fiscale a lucrurilor, la un simplu număr: venitul anual ce putea fi obținut din cherestea. Pentru ca să ne dăm seama cât de radicală era această Îngustare a perspectivei, cel mai bine este să vedem care sunt aspectele cărora nu li se acorda atenție. În spatele cifrei reprezentând venitul total nu erau numai pădurile, văzute ca lemn ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cel mai bine este să vedem care sunt aspectele cărora nu li se acorda atenție. În spatele cifrei reprezentând venitul total nu erau numai pădurile, văzute ca lemn ce putea fi folosit În scopuri comerciale: atâtea mii de metri cubi de cherestea sau de lemn de foc care puteau fi vânduți la un anumit preț. Din calcul, lipseau, desigur, toți copacii, arbuștii și plantele care nu reprezentau un potențial pentru veniturile statului și, de asemenea, toate părțile din copaci - inclusiv din copacii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de ulm verzi vindecă plăgile, iar fierte Împreună cu scoarța de ulm vindecă fracturile.” Cu toate acestea, În „silvicultura fiscală” a statului, arborele real, cu toate Întrebuințările sale posibile, a fost Înlocuit de un arbore abstract reprezentând un anumit volum de cherestea sau lemn de foc. Concepția monarhilor asupra pădurii era una utilitaristă, dar mărginită strict la nevoile directe ale statului. Din punctul de vedere al unui naturalist, cadrul de referință Îngust al statului ignora aproape tot. Nu mai conta aproape nimic
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe cele concurente, parazitare sau care diminuează În vreun fel producția speciilor valorizate. Astfel, plantele utile devin „recolte”, speciile care concurează cu ele sunt stigmatizate ca „buruieni”, iar insectele care le atacă sunt considerate „dăunători”. La fel, arborii apreciați devin „cherestea”, iar speciile care concurează cu ei devin copaci „inutili” sau „subarboret”. Aceeași logică se aplică și În cazul faunei. Animalele foarte apreciate devin „vânat” sau „șeptel”, În vreme ce restul sunt considerate „prădători” sau „dăunători”. Așadar, logica utilitaristă și abstractă pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
avusese fiecare lucrător la plecare, ajungea o simplă scădere pentru a se obține un inventar pe categorii al tuturor arborilor de pe respectiva parcelă. Aceasta din urmă fusese aleasă atent pe baza reprezentativității ei, ceea ce permitea silvicultorilor să calculeze cantitatea de cherestea și, pe baza unor prețuri estimative, veniturile aduse de Întreaga pădure. Pentru cercetătorii din domeniu (Forstwissenschaftler), obiectivul era Întotdeauna „să furnizeze În mod constant cel mai mare volum de lemn posibil”. Eforturile de a mări exactitatea au fost continuate de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cei trei termeni cheie erau, În limbaj modern, „diversitate minimă”, „bilanț contabil” și „producție constantă”. Logica acestei științe a pădurii gestionate de stat coincidea virtual cu logica exploatării comerciale. Realizările silviculturii germane În ceea ce privește standardizarea tehnicilor de calculare a producției de cherestea și de estimare a veniturilor sunt impresionante. Cu toate acestea, ceea ce ne interesează pe noi aici este următorul pas logic În dezvoltarea managementului forestier. Este vorba de Încercarea de a crea, prin Însămânțare, plantare și tăiere atent chibzuite, o pădure
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În noile condiții, o echipă relativ puțin calificată și fără multă experiență Își putea Îndeplini sarcinile respectând doar câteva reguli standard. Recoltându-se bușteni de grosime și lungime relativ uniforme, producția era ușor de pronosticat, iar prelucrătorilor și comercianților de cherestea li se vindeau produse omogene. Logica birocratică și cea comercială erau, În acest caz, sinonime; era un sistem care promitea maximizarea veniturile obținute dintr-un singur bun pe o perioadă lungă de timp și care, totodată, se preta la o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi și una a naturaliștilor. Chiar dacă interacțiunile naturale ce au loc În ea sunt cunoscute, realitatea pe care o constituie ele este prea complexă și prea diversă pentru a se preta la o descriere simplistă. Interesul comercial al statului pentru cherestea a reprezentat filtrul intelectual necesar reducerii acestei complexități la dimensiuni controlabile. Natura, oricât ar fi ea de modificată prin interacțiunea cu omul, este prea greu de stăpânit În forma sa „brută” pentru a putea fi manipulată administrativ. La fel stau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a lui Charles Lindblom, putem spune că statul premodern avea degete doar la picioare, nu și la mâini, fiind incapabil de acțiuni fine. Aici se Încheie vaga analogie dintre administrarea pădurii și impozitare. În lipsa unor informații sigure privind producția de cherestea, statul nu putea decât să exploateze În mod excesiv resursele, punându-le astfel În pericol pe cele viitoare, sau să nu realizeze nivelul de venituri pe care i l-ar fi putut asigura pădurea. Totuși, copacii nu erau actori politici
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a le transforma. Desigur, nu este vorba de capacitatea de transformare pe care ar avea-o harta În sine, ci de puterea celor care Îi definesc aria de cuprindere. O companie privată care vrea să Își maximizeze producția de cherestea, profitul sau veniturile Își va cartografia zona de activitate conform acestei logici și va folosi puterea pe care o are pentru a se asigura că logica hărții sale este cea care se va impune. Statul nu are monopolul asupra simplificărilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Este mult mai ușor să planifici circulația pietonilor atunci când aceștia nu trebuie să folosească aceleași spațiu ca și automobilele și trenurile. Este incomparabil mai simplu să realizezi o pădure dacă unicul său scop este acela de a maximiza producția de cherestea pentru mobilă. Când aceeași construcție sau același plan are două obiective diferite, compromisurile devin supărătoare. Când trebuie luate În calcul mai multe scopuri, variabilele cu care jonglează proiectantul nu sunt deloc ușor de Împăcat. Confruntată cu asemenea labirint de posibilități
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fastidioase. Problema cu care se confrunta urbanistul era similară celei În fața căreia se găsea silvicultorul. O soluție modernă pentru acesta din urmă era să adopte tehnica managerială cunoscută sub numele de teoria controlului optim, conform căreia o producție constantă de cherestea putea fi prevăzută corect pe baza unui număr mic de observații și a unor formule simple. Bineînțeles, teoria controlului optim funcționează cel mai ușor atunci când un număr mare de variabile pot fi transformate În constante. Astfel, o pădure cu copacii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care explică simplificarea drastică a pădurii. De fapt, agricultura simplificată ce s-a dezvoltat mai târziu este cea care a servit drept model silviculturii științifice. Ideea centrală era maximizarea producției sau a profitului. Pădurile au fost reconceptualizate, devenind „ferme de cherestea” În care se planta o singură specie de arbori, așezați În șiruri drepte și tăiați când erau „maturi”. Condiția premergătoare unor astfel de simplificări era existența unei piețe de mărfuri și a presiunii concurențiale, exercitate atât asupra statelor, cât și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ar putea complica structura, iar concentrarea asupra cantității Împiedică apariția spinoaselor probleme de măsurare care s-ar ivi dacă obiectivul l-ar constitui o anumită calitate sau un anumit gust. știința silvică este mult mai simplă atunci când te interesează doar cheresteaua obținută dintr-o singură specie, iar știința agricolă este mult mai ușor de aplicat atunci când tot ce trebuie să se facă este să se găsească cel mai eficient mijloc de a obține o producție cât mai mare de pe un acru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
porțiune din lumea reală. Practica simplificatoare a agriculturii științifice Unele producții sunt mai egale decât altele Cercetarea agricolă modernă procedează ca și cum randamentul per unitate de factor de producție ar fi principala preocupare a fermierului. Această ipoteză este deosebit de convenabilă; asemenea cherestelei În cazul silviculturii științifice, bunurile generice, omoloage și uniforme astfel derivate făceau posibilă efectuarea unor comparații cantitative Între randamentul diferitelor tehnici de cultivare și cel al statisticilor globale. Decisive pentru măsurarea succesului unui program de dezvoltare sunt categoriile familiare: număr
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]