455 matches
-
cutia poștală ziarul și scrisorile. Și va continua spălând vasele și făcând ordine În frigider, chiar dacă va fi nevoit să amâne schimbatul așternutului. Dar când se prosternă și Îngenunche pentru a căuta mărul pierdut, mai descoperi În spatele găleții jumătate de chiflă, o cutie unsuroasă de margarină și becul ars În timpul penei de electricitate de ieri, trecându-i În aceeași clipă prin minte ideea că s-ar putea ca nici măcar să nu fie ars. Și văzu un gândac de bucătărie legănându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Mărgele de apă țâșniră În sus. În mod individual, Înaintașele se duseră la suprafață grațios. Apoi clocotiră laolaltă. Turnă cafeaua măcinată Înăuntru. În cana sa, un cub de zahăr, o linguriță prăfuită de Pream. În noptieră ținea o pungă de chifle cu ceapă de la Zabar’s. Erau În plastic, o pungă transparentă uterină prinsă la gură cu o clamă albă de plastic. Noptiera, Îmbrăcată În cupru, forma un umidor, ținea totul proaspăt. Aparținuse soțului lui Margotte, Ussher Arkin. Lui Arkin, ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Era dulce, dar pe partea teoretică Îți punea din greu răbdarea la Încercare și când se stabilea pe o temă anume care o interesa, celălalt era pierdut. De aceea Își măcina el singur cafeaua, Își fierbea apa În recipient, ținea chiflele cu ceapă În umidor, până și urina În chiuvetă (ridicat pe vârfuri, meditând la melancolia inerentă a naturii umane, În continuu travaliu, după cum spune Aristotel). Deoarece dimineți Întregi se puteau duce În vreme ce Margotte, În bunătatea ei, specula. Învățase lecția asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
gură: produse de brutărie, carne crudă, carne afumată, pești sângerânzi, pești afumați, porc și pui la grătar, mere ca muniția, grenade-portocale antifoame. În șanțuri, pe lângă trotuare era multă mâncare, mâncată, cum vedea la trei dimineața, de șobolani ieșind din noapte. Chifle, oase de pui, pe care, odată, ar fi mulțumit lui Dumnezeu să le aibă. Când era partizan În pădurea Zamoșt, degerând, ochiul mort ca o bilă de gheață În cap. Invidiind bețe căzute pentru apropierea lui de starea lor. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ceilalți. Nici un evreu nu ar fi scăpat din ghearele morții. Dar așa cum stăteau lucrurile, Își păstrase conștiința, deșertăciunea, realitatea ființei - se trezea, trăgea În piept și răsufla gazele pământului, Își bea cafeaua, Își consuma partea lui de bunuri, Își mânca chifla de la Zabar, Își dădea anumite aere - toți oamenii Își dau anumite aere - lua autobuzul până pe Strada 42 ca și cum avea o ocupație, dădea peste un hoț de buzunare negru. Pe scurt, un om care trăia. Sau care fusese retrimis la coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cineva un pat! N aveau de ce să-l refuze, doar avea bani, dolari americani! S-a oprit la o bodegă. Câțiva bărbați jucau cărți și beau cafea. Lui i s-a făcut brusc foarte foame. și-ar fi dorit o chiflă, una dintre cele dulci și lipicioase pe care i le cumpăra Întotdeauna Karl când mergeau la oraș. De partea cealaltă a Încăperii, pe tejghea, era o cutie mică, maronie. Grăsimea infiltrată formase pete pe carton, țări imaginare pe o hartă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că fusese și el cândva aparte, diferit de ceilalți, nu demult, undeva pe malul mării. Dar acel loc era departe, iar acum era și el aidoma tuturor celorlalți. — Ține, mai ia una, a zis Din și i-a Întins o chiflă chinezească dulce, cu coaja sfărâmicioasă presărată cu susan. Adam a luat-o și a băgat-o În gură, ținând palma sub bărbie să nu-i scape firimituri pe jos. Dacă durerea din piept i se mai potolise, altceva Începea să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
atât: „Susanne poartă un șirag de mărgele de lemn, roșii precum cireșele...“ Sau poate că un șirag ca ăsta îl purta o cu totul altă fată, care avea părul negru prins în două codițe, care nu era blondă ca o chiflă și al cărei nume nu vreau să-l pomenesc? Din ceea ce se întâmpla în afara câmpului meu vizual, filmul tot mereu fragmentat nu arată nimic. E drept că, de vreme ce știrile circulă sub formă de zvonuri, se aude că între timp orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o schelărie în spatele căreia în curând avea să se ițească, în toată hidoșenia ei cu multe etaje, Berliner Bank. La Aschinger găseai, pentru câțiva pfennigi, supă de mazăre și - puteai să mănânci câte voiai - Schrippen, cum se spunea aici la chifle. Totul era mai ieftin, chiar și hârtia de scris a firmei Max Krause: „Îi scrii ei sau îmi scrii mie, de la Krause iei hârtie!“ - reclama asta, care mi-a rămas întipărită în minte multă vreme, călătorea din cartier în cartier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
zbură toarele care mai că i se anină de colțul suflecat al șorțului, unde ține punga cu mălai. Clar, nu era Neva. Jos, în sala mare și niciodată foarte bine încălzită, îl aștep tau o bucată de brânză și trei chifle calde, pe ultima masă, din colț, de lângă tejghea. Lui Ivan nu-i era foame, însă mâncă așezat, cu grijă să nu lase firmituri pe fața de masă proaspătă a lui Dominique. După care puse laptele la încălzit. Când să dizolve
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
zece pensionari, pentru că nu vom fi numai noi doi. Nu!... Mai am încă vreo opt amici cărora le-am prezentat problema și au fost de acord și sunt nerăbdători să trecem la acțiune. Toți șefuleții mi-au promis că pe lângă chiflă, mici și bere, vor strecura și ronișori în buzunarele noastre. Deci, uite, când se declanșează campania electorală, ne prezentăm la primul partid însemnat ce-și are sediul în capătul cartierului. Să știi că am făcut o planificare și... Am înțeles
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
frunte. Plecăm spre centru, unde trebuie să facem joncțiunea cu alte grupuri venite din alte părți ale orașului. Strigăm sloganurile partidului, numele celor propuși pentru primăria orașului și pentru consiliul județean. Adunarea electorală s-a terminat în mod festiv cu chifle, mici și bere în ritmurile unei fanfare adusă din județ. Șefulețul de partid ne strecoară ceva roni în palmă, rugându-ne să ne întoarcem cu materialele la sediul partidului de cartier. Apoi ne comunică să fim pregătiți pentru a merge
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
formă...” „Dumneavoastră sub ce formă Îl vedeți?” „Ehei”, făcu vesel Satanovski, „aș putea să spun că Îl văd sub toate formele. Inclusiv În formă de notă de plată... Apropo de plată: cât am de plătit?” „O cafea expreso și o chiflă...” „Da, da, și-o chiflă. Dar, ce zici, nu-i așa că diavolul Îți poate apărea În față luând pașnica Înfățișare a unui picior de lemn?” mai Întrebă el, Întinzându-i o bancnotă nou-nouță, scoasă din portmoneu. „A unui picior de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Îl vedeți?” „Ehei”, făcu vesel Satanovski, „aș putea să spun că Îl văd sub toate formele. Inclusiv În formă de notă de plată... Apropo de plată: cât am de plătit?” „O cafea expreso și o chiflă...” „Da, da, și-o chiflă. Dar, ce zici, nu-i așa că diavolul Îți poate apărea În față luând pașnica Înfățișare a unui picior de lemn?” mai Întrebă el, Întinzându-i o bancnotă nou-nouță, scoasă din portmoneu. „A unui picior de lemn?” făcu nedumerit tânărul, pregătindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Jurišičceva, se afla alături de numele cântărețului de operă Križaj pe care‑l Întâlnise odată În Gornji grad, de cel al lui Ivan Labuš, cizmarul la care‑și pingelea pantofii, și de un oarecare Ante Dutina, de la brutăria căruia Își cumpăra chifle. PRIVATE La Belgrad se va ajunge abia În Îndepărtatul 1929, peste podul de pe Sava, desigur În același mod ca și azi, cu aceeași bucurie a Întâlnirii. Se aude zdrăngănitul roților de tren peste construcția de fier a podului, Sava curge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
înțeleagă, nu reușea... Nu... La un moment dat i se păru că a auzit una dintre propriile-i replici strigate către el. Ceva cu un elefant și o banană. „Trebuie să fugi când elefantul vrea banana ta.“ Sau: „Mănâncă o chiflă dacă elefantul vrea banana ta.“ Dar nu, sigur, nu. Cuvintele acestea nu semănau cu nimic din ce ar spune el. semănau cu niște focuri de armă, îl loveau ca niște gloanțe. Cu o acuzație de vinovăție. Dar el nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
când a zis popa vorba asta mare parcă i-am și văzut pe drăcușorii ăia cum agitau pașapoartele, mi s-a răcit vinu-n pahar. Că pe un pașaport scria Sandu Șpriț. Gicu ridică din umeri și Înmoaie o bucată de chiflă În farfuria cu mujdei. Păi și tu, Sandule, bagi totul În seamă? La ce-ți trebuie ție pașaport, te duci la Butimanu, la pescuit, cu pașaport? N-ai nevoie de pașaport pentru Butimanu, așa că Sarsailă te-a ratat! Gore bate
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cît e plaja de lungă, chiar și pe stradă, doar sfîrcurile sînt nițel acoperite, cît vor mai fi, vezi șolduri goale, buricele fetelor te privesc din mijlocul unor abdomene chinuite de foame, femeile sînt mereu flămînde, femeia-șnur, un iaurt, o chiflă, apă cu lămîie, nu mai ai de ce să apuci, Berg, niște schelete, revistele sînt pline de femei despuiate, și ce dacă? Nu Îi mai impresionează nici pe puști prea tare, tot mai mulți, Berg, tot mai mulți trec În tabăra
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
torn într-o cratiță și îl pun pe un foc mic. Guy mă privește amuzat. — Samantha, spune când mă întorc cu fața spre el. Trebuie să vorbim. — Am treabă. Ceasul cuptorului începe să sune strident și deschid ușa și scot chiflele cu usturoi și rozmarin. Mă străbate un val de mândrie când le văd așa rumen-aurii și când le simt aroma delicioasă, de verdeață. Nu mă pot abține și mușc dintr-una, după care i-o ofer lui Guy. — Tu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cu cireșe. Zi-mi doar ce să fac. Nu-mi pot reprima un mic chicotit. Arată ca nuca-n perete. — Bine. Îi întind o tavă. Poți să m-ajuți să duc aperitivele. Pornim spre salon, cu tartele cu ciuperci și chiflele. Când intrăm în încăperea tapetată cu mătase albă, pălăvrăgeala amuțește brusc și paisprezece capete vopsite și lăcuite se întorc spre noi. Invitatele lui Trish sunt așezate în jurul mesei, bând șampanie, și fiecare dintre ele e îmbrăcată într-un taior în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în clipa asta. — Cum ar fi vechiul obicei de... de... a “întoarce prăjitura pentru ceai“. — Serios? zice Kent. De ăsta n‑am auzit până acum. A, da, zic sigură pe mine. Ideea e că iei prăjitura pentru ceai... înhaț o chiflă de la un chelner care trece. Și... și‑o rotești deasupra capului așa și... spui o poezioară... În cap încep să‑mi cadă firimituri și nu sunt în stare să găsesc nimic care să rimeze cu „prăjitură pentru ceai“, așa că îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
un chelner care trece. Și... și‑o rotești deasupra capului așa și... spui o poezioară... În cap încep să‑mi cadă firimituri și nu sunt în stare să găsesc nimic care să rimeze cu „prăjitură pentru ceai“, așa că îmi pun chifla jos și iau o gură de cafea. În Cornwall e obiceiul ăsta, adaug. — Zău? spune Judd cu interes. Bunica mea e din Cornwall. O s‑o întreb despre asta! — Numai în anumite părți din Cornwall, îi explic. Doar în zonele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
șampanie? — Mulțumesc, draga mea! Doamna îmi zâmbește în clipa în care o iau de braț și pornim încet spre sala de mese palatină. Oamenii își trag scaunele și se așază la mese aramjate circular, iar chelnerii se grăbesc să aducă chiflele. — Margaret, zice doamna Heywood, înaintând spre noi și întinzându‑și ambele mâini spre femeia în vârstă. Ai venit. Haide să‑ți găsim locul... — Această domnișoară mi‑a sărit în ajutor, zice femeia în timp ce se lasă să cadă pe un scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Într-o sticlă de plastic, ciudatele peturi pentru berea „Comandor Günther “, retezată șerpuitor pe la jumătate, se ofilea un smoc de cârciumărese vișinii. În capătul celălalt al mesei, pe o bucată de ziar, rămăseseră câteva cojițe de salam, o bucată de chiflă graham. Două muște se roteau, nehotărâte, pe deasupra resturilor de mâncare. În mijlocul mesei, înfipt într-un suport de inox, un carton galben. Cu litere mari, roșii: „Fiți LACONICI! Fiți DECENȚI! Anunțuri AMBIGUEE nu primim! Respectați SPAȚIUL tuturor!“ Încercase să completeze până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nervos buzele, apoi o privi îndelung, zâmbind stânjenit. - Adică, surâse el, dumneavoastră spuneți că sunteți doamna aceasta din documentul de identitate? Respectiv, persoana autentică. Flutură buletinul prin dreptul ghișeului, ca și cum ar fi încercat să alunge muștele acelea de pe coltucul de chiflă de graham. - Bineînțeles, ridică ea din umeri. Dar cine credeți că sunt? - Respectiv, adică sunteți doamna Inochenta Pancratz? - Exact. Soțul meu... De fapt, părinții lui n-au vrut cu țî normal. Pe vremea lor spuneau că-i mitocănește cu țî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]