KorAP: Find »[drukola/base=chinezesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...177 >

4,424 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

o suprafață de 30.000 km2. Majoritatea locuiesc în prefectura autonomă Dehong a etniilor dai și jingpo din provincia Yunnan. Au propria limbă, însă fără scriere. Cei mai mulți vorbesc chineza și limbile etniilor dai și jingpo, iar pentru scriere folosesc caracterele chinezești. Naționalitatea bao'an Bao'an este una dintre minoritățile naționale cu cea mai mică populație din China, de doar 20.000 de locuitori, conform recensământului din 2010. Etnicii bao'an locuiesc în ținutul autonom Jishishan a naționalităților bao'an, dongxiang

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
din vestul ținutului autonom și alta aparține ramurii mongole a aceleiași familii lingvistice, fiind vorbită de cei din centrul și estul ținutului. Cei din regiunea Huangnibao vorbesc limba chineză. Limba lor nu are formă scrisă, pentru scriere ei folosesc caracterele chinezești. Naționalitatea uzbecă Etnia uzbecă numără aproximativ 10.000 de suflete și locuiește în Yili, Techeng, Kashgar și Urumqi din Regiunea Autonomă Xinjiang-Uigură. Numele acestei etnii provine de la Uzbeg Khan, domnitorul unuia dintre principatele imperiului Mongol din secolul al XIV-lea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
face la fel. Pe stradă și în parcuri, oamenii aleargă cu gălețile în mâini și se stropesc reciproc. Peste tot se aud râsete, chiote de bucurie și urări, toate stropite cu apă. Sărbătoarea Torței În luna iunie, după calendarul tradițional chinezesc, minoritatea yi organizează un mare carnaval pentru a marca Sărbătoarea Torței, care cade în lunile iulie și august după calendarul gregorian. Pregătirile încep devreme, uneori chiar înainte de luna iunie. Sunt alese animalele ce urmează a fi sacrificate în timpul acestei mari

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Aflând vestea, mulți tineri au venit să participe la ineditul concurs. Tradiția s-a transmis apoi din generație în generație, devenind o manifestare periodică a minorității zhuang. Târgul Cântecelor se organizează în 3 martie sau 5 mai, după calendarul tradițional chinezesc și cuprinde mai multe activități festive. Printre acestea se numără aruncatul cu Xiuqiu, lansarea de petarde și artificii și dansul cu prăjina de bambus. Cu ocazia acestei sărbători se prepară diferite delicatese culinare, iar prietenii și rudele sunt invitate la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
la masă și să închine împreună un pahar. Sărbătoarea Trei Martie Trei Martie este o sărbătoare tradițională a etniei li din provincia Hainan și cade, conform numelui, în a treia zi din a treia lună a anului potrivit calendarului tradițional chinezesc. Tineri îmbrăcați în straie de sărbătoare vin de la sute de kilometri, într-un loc stabilit dinainte, care poate fi pe malul apei sau într-o poiană de la munte, și îl transformă într-un loc de petrecere. Ei își exprimă prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
filosofia ordinii, armoniei și autoritatea. Aspectul ordonat, armonios nu se referă doar la locuințele și clădirile sacre, ci la întregul oraș. Clădirile sunt orientate, de obicei, pe axa nord-sud, iar cele mai importante construcții sunt orientate spre sud. Concepte vechi chinezești, cum ar fi unitatea dintre om și natură, dintre cerul rotund și terenurile pătrate, se contopesc în estetica arhitecturală. De aceea, arhitectura Chinei și-a conturat concepția artistică prin relația dintre complexitatea clădirii, mediul natural și orizont, prin aranjarea amalgamului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Templul Xuankong din Shanxi, Templul Cerului din Beijing și Pagoda de lemn din ținutul Yingxian, Shanxi. Arhitectura chineză este expresia artistică adâncă a istoriei și culturii. Influențată de gândirea confucianistă, aceasta are două caracteristici principale perfecțiunea și armonia. Iar grădinile chinezești, conform principiilor taoiste, tind spre un echilibru delicat între elementele naturale și cele artificiale. Alan Watts, autorul occidental cel mai aproape de spiritul taoismului spune în lucrarea sa Tao, calea ca o curgere de apă: "Diverși filosofi chinezi, scriind probabil în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Coreea de Nord, Vietnam, Mongolia și alte state, iar după secolul al XVII-lea a avut înrâurire și asupra arhitecturii din Europa. Astăzi, păstrându-și stilul tradițional, arhitectura chineză acumulează și ea din specificul artistic al lumii, dezvoltându-se mereu. 2. Construcțiile chinezești Pentru că lemnul era mai practic și mai ușor de transportat, încă din cele mai vechi timpuri, chinezii au preferat să utilizeze ca material de construcții cheresteaua. Cu toate acestea, pentru construirea structurilor importante, precum clădirile sacre, mormintele imperiale sau podurile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
făcută din pământ tasat, cărămizi sau pietre. Grinzile erau construite fără a fi prinse cu lipici sau cuie. Coloanele mari de piatră sprijineau tavanul. Acestea erau apoi gravate cu numeroase decorații, pentru a le da un aspect mai frumos. Acoperișul chinezesc, comparativ cu cel occidental, era realizat din grinzi suprapuse, în lungimi descrescătoare (fapt ce a făcut normală curbarea lui), apoi era învelit cu țigle semicirculare. În funcție de statutul social al proprietarului, culoarea și compoziția materialelor de construcție erau diferite. De exemplu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
loc sacru al budismului din China. Aici sunt păstrate 58 de construcții budiste. Dintre acestea, Templul Nanchan și Templul Foguang sunt cele mai renumite. Nanchan este cel mai vechi templu budist de lemn din China, iar Foguang combină stilurile arhitecturale chinezești din diferite perioade. Specificul construcțiilor, statuile, picturile murale și manuscrisele de aici sunt cunoscute în lumea întreagă. Lamaismul este o școală desprinsă din budismul chinezesc. Templele lamaiste sunt construite, de regulă, lângă un munte și au săli mari și înalte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
este cel mai vechi templu budist de lemn din China, iar Foguang combină stilurile arhitecturale chinezești din diferite perioade. Specificul construcțiilor, statuile, picturile murale și manuscrisele de aici sunt cunoscute în lumea întreagă. Lamaismul este o școală desprinsă din budismul chinezesc. Templele lamaiste sunt construite, de regulă, lângă un munte și au săli mari și înalte. Palatul Potala ridicat pe vârful Muntelui Roșu din Lhasa, Tibet, este unul reprezentativ pentru construcțiile de temple lamaiste. Construcția lui a început în dinastia Tang

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
ale Chinei au apărut aceste grădini care tind spre un echilibru fin între elementele naturii și cele artificiale și care au la bază conceptele filosofice Yin și Yang, principiile taoiste ale armoniei cu natura sau secvențe literare și artistice. Grădinile chinezești sunt amenajate în spații unde există dealuri și ape. Sălile și pavilioanele construite sunt, parcă, ascunse de aceste forme de relief, ceea ce pune și mai mult în valoare frumusețea cadrului natural. În grădinile chinezești predomină două tipuri principale parcul imperial

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
sau secvențe literare și artistice. Grădinile chinezești sunt amenajate în spații unde există dealuri și ape. Sălile și pavilioanele construite sunt, parcă, ascunse de aceste forme de relief, ceea ce pune și mai mult în valoare frumusețea cadrului natural. În grădinile chinezești predomină două tipuri principale parcul imperial de mare amploare și refugiul privat al cărturarilor, de dimensiuni mai mici. Arhitecți talentați au combinat armonios formele de relief cu spațiile construite, precum pavilioane, poduri, porticuri. Tipurile de grădini chinezești reflectă trei filosofii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
natural. În grădinile chinezești predomină două tipuri principale parcul imperial de mare amploare și refugiul privat al cărturarilor, de dimensiuni mai mici. Arhitecți talentați au combinat armonios formele de relief cu spațiile construite, precum pavilioane, poduri, porticuri. Tipurile de grădini chinezești reflectă trei filosofii distincte, axate respectiv pe realitate, divinitate și natură. Filosofia divinității, regăsită în amenajările peisagistice, pune accentul pe romantism și ilustrează starea spirituală urmărită de taoism prin importanța acordată naturii și liniștii. Exemplificări evidente ale acestui stil de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
grădinilor oamenilor de litere, ale cărturarilor oficiali, precum Grădina Canglangting a lui Su Shunqin din dinastia Song sau Grădina Dule a lui Sima Guang, care au menirea de a provoca emoții prin crearea unui mic paradis al lumii naturale. Grădinile chinezești pun accentul pe frumusețea naturii și pe sentimentele pe care le vor trăi vizitatorii, pe armonia perfectă dintre om și natură. O grădină este ca o poezie, plină de un farmec nesfârșit, o grădină este ca o lume fără margini

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
ale orașelor și lucrări de îmbunătățiri funciare (hidroameliorații). Stilurile arhitecturale și materialele folosite atunci au avut o puternică influență asupra perioadelor următoare. Construcțiile cele mai reprezentative realizate în timpul acestor dinastii sunt mormântul primului împărat al dinastiei Qin și Marele Zid Chinezesc, Podul Zhaozhou, construit în dinastia Sui, Palatul Imperial pentru împărații din dinastiile Ming și Qing. Aceste lucrări demonstrează și astăzi farmecul special al arhitecturii chineze antice. În dinastia Tang, una din cele mai înfloritoare perioade din istoria Chinei, construcțiile erau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
de generațiile următoare. Palatele imperiale din dinastia Qing s-au dezvoltat pe baza planurilor îmbunătățite ale celor din Ming. Beijingul era compus din trei părți: palatul imperial, orașul interior și cel exterior. În dinastia Ming a continuat construcția Marelui Zid Chinezesc o grandioasă construcție de apărare. Peretele zidului și forturile din multe porțiuni importante sunt zidite cu piatră, vădind ajungerea la apogeu a nivelului arhitectural. Marele Zid Chinezesc din perioada Ming începe la est de fluviul Yalu și se termină la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
orașul interior și cel exterior. În dinastia Ming a continuat construcția Marelui Zid Chinezesc o grandioasă construcție de apărare. Peretele zidului și forturile din multe porțiuni importante sunt zidite cu piatră, vădind ajungerea la apogeu a nivelului arhitectural. Marele Zid Chinezesc din perioada Ming începe la est de fluviul Yalu și se termină la vest, la Trecătoarea Jiayu, provincia Gansu, cu o lungime totală de 5.660 km. Trecătoarea Muntelui și Mării și Trecătoarea Jiayu reprezintă capodopere ale artei arhitecturale chineze

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
lăcașuri religioase și-au îmbogățit stilurile arhitecturale. Templul lamaist din Beijing și cele din orașul Chengde sunt edificii religioase reprezentative construite în această perioadă. În ultima parte a dinastiei Qing, pe teritoriul Chinei au apărut și construcții în stilul tradițional chinezesc îmbinat cu cel occidental. 4. Arhitectura chineză modernă Despre arhitectura modernă chineză se poate vorbi începând de la izbucnirea Războiului Opiului din 1840 până la proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, perioadă în care a suferit provocări fără precedent. Aceasta a evoluat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
celei tradiționale cu cea occidentală, căpătând o mare diversitate de stiluri. În acest timp, construcțiile tradiționale au continuat să dețină superioritatea numerică. Dar teatrele, hotelurile, magazinele și multe alte construcții destinate comerțului au început să fie construite prin îmbinarea stilului chinezesc cu cel european. În orașele cu concesiuni străine, precum Shanghai, Tianjin, Qingdao și Harbin, au apărut multe construcții în stiluri arhitectonice străine, precum clădiri ale consulatelor, bănci, hoteluri, cluburi și altele. Arhitectura modernă chineză se caracterizează prin modificarea locuințelor populației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
au apărut multe construcții în stiluri arhitectonice străine, precum clădiri ale consulatelor, bănci, hoteluri, cluburi și altele. Arhitectura modernă chineză se caracterizează prin modificarea locuințelor populației. În această perioadă, casele cuprind două tipuri: unul care a evoluat din locuințele tradiționale chinezești, celălalt a luat drept model construcțiile occidentale. În această perioadă au fost ridicate și unele imobile realizate cu tehnici și în forme noi ce unifică armonios stilurile occidentale cu cele tradiționale. Trebuie menționat că prima generație de arhitecți chinezi a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
ultimii ani, ajungând în prezent la aproape 330.000. Ei provin din aproximativ 200 de țări și regiuni ale lumii. Marea majoritate a studenților străini învață limba și literatura chineză, istoria Chinei, medicina tradițională chineză și alte discipline cu specific chinezesc. În ultimii ani, însă, unii au început să fie interesați de drept, științe economice și contabilitate, informatică și alte discipline realiste. Ministerul Învățământului din China a luat măsuri pentru a primi cât mai mulți studenți de peste hotare. Mulți studenți străini

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Liang Congjie de la Academia Culturală din China, membru al forului consultativ suprem. Asociația Prietenii Naturii are scopul de a îndruma societatea în spiritul protejării mediului, de a promova civilizația ecologică, de a forma și a răspândi cultura ecologică cu specific chinezesc și de a impulsiona activitățile de ocrotire a mediului în China. Site-ul Asociației Prietenii Naturii este: http://www.fon.org.cn/ Capitolul IX MEDICINA TRADIȚIONALĂ CHINEZĂ 1. Istoria medicinii tradiționale chineze Medicina tradițională chineză are o istorie de peste 3000

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Avantajul ei este că oferă informații pe loc despre gravitatea bolii și schimbarea stării pacientului. Metoda reflectă starea de moment a organismului și poate furniza aproximativ 70% din diagnosticul bolnavului. De asemenea, foarte important este și diagnosticul pulsului. 2. Medicamentele chinezești Medicamentele chinezești sunt substanțe medicamentoase folosite în medicina tradițională chineză pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor. Acestea sunt obținute, în principal, prin prelucrarea plantelor naturale și a substanțelor vegetale, animaliere, mineraliere, precum și unele chimice și biologice. Medicamentele chinezești au fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
este că oferă informații pe loc despre gravitatea bolii și schimbarea stării pacientului. Metoda reflectă starea de moment a organismului și poate furniza aproximativ 70% din diagnosticul bolnavului. De asemenea, foarte important este și diagnosticul pulsului. 2. Medicamentele chinezești Medicamentele chinezești sunt substanțe medicamentoase folosite în medicina tradițională chineză pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor. Acestea sunt obținute, în principal, prin prelucrarea plantelor naturale și a substanțelor vegetale, animaliere, mineraliere, precum și unele chimice și biologice. Medicamentele chinezești au fost inventate și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]