668 matches
-
bărbată-tu. A, a exclamat Julia. Asta e singura mică problemă. Că nu e liber... încă. Toate au țâțâit sonor din buze. Există deci o prietenă? a spus Susan cu o privire dezaprobatoare. Nu... există o soție. Femeia s-a chircit sub cacofonia de „Julia, nu!“ și „Iarăși!“ care s-a abătut asupra ei. — O a doua soție, ca să fiu mai precisă. Julia și-a pus mâinile în cap, prefăcându-se că se apără de valul de lovituri care avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
După câteva clipe, pe când călăul feciorului ei se îndepărta încet, nici fericit, nici mândru, spre cămila care îl aștepta, bătrâna cea știrbă intră în cea mai mare jaima, luă o pușcă, o încărcă, se duse lângă fiul ei ce se chircea de durere fără un geamăt și ținti spre capul acestuia. Mubarrak deschise ochii și ea putu citi în privirea lui infinita recunoștință a unei ființe pe care urma s-o scape de lungi ceasuri de suferințe fără speranță. Gacel auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Pe viitor, trebuia să mă deprind să-i spun Planeta Nedescoperită. Dar, cum aveam să-i zic Fiicei Chestiei, dacă vreunul dintre clienții lui Felice Îmi va comanda să o fac? S-a auzit țârâitul soneriei, iar eu m-am chircit de frică. Doamne, să nu fie iarăși Felice. Încă nu mă refăcusem complet; pentru asta, aveam nevoie să stau câteva zile Întinsă undeva, În liniște absolută. Trebuia să Încep neîntârziat să mă antrenez pentru ziua de luni. M-am Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
primejdios. Aceasta nu era și părerea lui Webb, dar el trebuia să menajeze fobiile cititorilor. Ca să mă facă s-o Înțeleg mai bine, acest tată de familie serios și Încărunțit se ridică, scoase un răcnet, arboră o grimasă caraghioasă, Își chirci degetele ca și cum ar fi fost ghearele unui monstru. — Lumea feroce se apropie cu pași mari de Annapolis, iar dumneavoastră, Benjamin Lesage, aveți misiunea de a vă liniști compatrioții. Grea răspundere, de care m-am achitat fără strălucire. Sursele mele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
spuse superiorul, care nu pricepuse ironia. Ministrul scoase caseta din aparat și Începu să desfășoare banda. Când termină, o strânse Într-o scrumieră mare de cristal și apropie de ea flacăra unei brichete. Banda Începu să se Încrețească, să se chircească și, În mai puțin de un minut, era transformată Într-un ghemotoc Înnegrit, casant și inform. Și ei trebuie să fi Înregistrat dialogul cu directorul de serviciu, spuse superiorul, Nu contează, oricine putea simula o conversație prin telefon, pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
plăcute, mi-e frică, ajută-mă, iar eu mă trezesc, ce se întâmplă cu mine, de ce mai pierd vremea aici, trebuie dus la Urgență, spun eu pe un ton apăsat, care îmi zgârie până și mie urechile, iar el se chircește, strânge din umeri, dintotdeauna urâse medicii mai mult decât orice boală, nu vreau, vreau să rămân acasă, însă protestele sale sunt lipsite de vlagă, învinse de vocea mea fermă, de tonul decisiv. Încearcă să îți miști brațele, îl îndemn eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
întunecat, ca o cascadă noaptea, și tuburile acelea lungi de neon par înfundate și găunoase, asemenea globilor oculari ai unui schelet, iar în fața mea stă Udi, culcat pe patul cu rotile, s-a făcut cu totul negru, spinarea i se chircește în corp vertebră cu vertebră, cele mai amare amintiri îi freamătă în sânge, fierbând dimpreună cu germenii vestitori ai unei catastrofe, închid ochii, încerc să îmi găsesc echilibrul în punctele transparente, care se înghit unul pe celălalt în întunericul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pasăre pentru a ne da binecuvântarea, Udi îmi apasă ușor spatele, într-o clipă se eliberează de sub trupul meu și se cațără deasupra mea, un copil înfometat care dă din întâmplare peste toate dulciurile din visurile lui, iar eu mă chircesc epuizată și fericită, am înțeles totul în noaptea aceasta, cât este de bine să te descotorosești de obositoarea luptă cu sine, am înțeles că el este pentru mine asemenea unui copil sau asemenea părinților, pe care nu îi poți alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
odată în mii de biluțe întunecate, vesele ca niște prizonieri eliberați, se rostogolesc pe sub paturi, întreg aspectul lor serios se schimbase într-o clipă, acum nu mai doreau decât să se simtă bine, nu să prezică viitorul, iar eu mă chircesc sub pat, încerc să le adun la loc, înăuntrul tubului transparent din sticlă, zdrobind sub genunchii mei mitul lor distrus. Undeva în spate auzeam pași apropiindu-se de mine, dar nu am îndrăznit să îmi ridic privirea, tati, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
suculente, iar eu nu reușesc să mă abțin, Udi, ceapa nu este încă gata, iar usturoiul este deja ars, de câte ori ți-am spus că trebuie să pui ceapa înainte de usturoi, nu le poți căli pe amândouă de la început. Deodată se chircește, de parcă l-aș fi lovit, tigaia îi tremură în mână, imediat o va ridica în aer ca pe o rachetă de tenis, o va trânti pe podea și toată compoziția plină de grăsime se va împrăștia pe jos, deja mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
lui, întotdeauna mă privisem prin comparație cu el, iar acum, când el iese din cadru, întreg tabloul se descompune, imediat se va face țăndări dinaintea ochilor mei, toată viața voi culege cioburile, ca termometrul acela deosebit al tatei, cum mă chircisem acolo, în ziua nunții noastre, pe sub paturi, târându-mă după biluțele de mercur. Ar fi trebuit să anulez nunta, fusese un semn, ar fi trebuit să mă căsătoresc cu cineva care să nu mă părăsească la mijlocul vieții, tocmai în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
la serviciu ne-au spus că nu ai ajuns, iar acasă nu răspundea nimeni, și eu murmur, am avut câteva lucruri de făcut, dar privirea ei inchizitorială și întunecată îmi cercetează batjocoritoare părul în dezordine, rochia decolorată, ochii umflați, mă chircesc sub privirea ei, e atât de clar că fusesem părăsită noaptea trecută, că sunt o femeie fără bărbat, că sunt o femeie fără dreptate, oricine mă poate umili. Hai, Noghi, să mergem acasă, îi șoptesc eu pe un ton plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dacă încetăm să ne facem griji, încetăm să iubim, nu? Tocmai asta e iubirea. Copila aceasta are nevoie să fie iubită, continuă ea, nu să fie încorsetată, nici compătimită și nici temută, ești capabilă să iubești, pur și simplu? Mă chircesc în fața ei, chipul ei de asfalt inflexibil pălește în fața ochilor ei tineri, plini de o vitalitate aproape enervantă, îmi întorc privirea spre perete, pe el atârnă o fotografie veche, în rama prăfuită eu și Yotam suntem împietriți într-o îmbrățișare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cu fațada terminată, eu deschid geamul, mă răpești, întreb eu, iar el râde, ceva de genul ăsta, mă trage afară din mașină, târându-mă după el înăuntrul clădirii, un câine uriaș vine din spate lătrând puternic, iar eu mă retrag, chircindu-mă de durerea gleznei care e la un pas de a fi mușcată, așa îți trebuie, îmi spun mie însămi, așa îți trebuie, dar imediat după aceea se transformă într-un animal jucăuș, tăvălindu-se la picioarele lui Mikha, așteptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pe întuneric, fără să scoatem o vorbă. Am sărutat-o și i-am cuprins sânii în mâini. Ea mi-a luat penisul în mână. Se excitase și parcă mă invita să intru. Cu toate acestea, când am intrat, s-a chircit de durere. Am întrebat-o dacă este prima oară când se culcă cu un bărbat și a dat afirmativ din cap. Nu mai înțelegeam nimic. Crezusem că o făcuse cu Kizuki cât au fost împreună. Am intrat adânc și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
într-o crustă veche de vopsea. A pornit apoi spre dreapta și după ce s-a convins că drumul era blocat, a luat-o înapoi, spre stânga. Până la urmă, cu eforturi disperate, s-a cățărat până în vârful nitului și a stat chircit acolo de parcă rămăsese fără suflare. Multă vreme nu s-a mișcat deloc. Cu mâna pe balustradă, am rămas cu privirile ațintite pe licurici, studiindu-l îndeaproape. Nici licuriciul, nici eu nu ne-am mișcat multă vreme. În jurul nostru, doar vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Zuzarii au fost înregistrați la primărie ca bardoți și ajunseră animale sacre. Ba chiar Zuzei i se ridică o statuie din bronz în piața Cosmonauților, în locul celei reprezentând-o pe lupoaică alăptându-i pe Romulus și Remus. Copilașii din bronz chirciți sub țâțele lupoaicei erau mereu furați de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al cărei dialect sărăcăcios era italiana din zilele noastre. După ce Zuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
poată învăța decât în condiții teribile. Cine voia o atmosferă perfect firească putea cere loc în sala 2. În sala 1, însă, unul îndrepta pumnul către tabloul lui Hegel, altul parcurgea un tratat de antropologie imitându-l pe Jimmi Hendrix chircit asupra chitării și tot așa. În jur de prânz, moroșanii ieșeau la jogging în Cișmigiu, Șerban pleca să dea telefoane la plăcintărese, să spună de care vrea pentru deseară, cu varză sau cu cireșe. Peste o oră familia se reunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și în pofida studiilor numismatice ale lui Haralambie pe fise antice și medievale; atât de foșnitor încât Clito nu mai ieși în cartier de frica violatorilor. Din cauza umbrei ajunsesem cu Iolescu la fila 300 și tot nu renunțase la foliculină; se chircea după vraful cererilor de normalitate stivuit pe biroul lui de la capătul curcubeului, în spatele norilor făinoși de Lucky Strike - placentă a unui duh slab în căutarea sticlei. Mâine o să-i citim ce-a mai rămas din Keats și Berdiaev - apoi câșlegiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Cu pântecele strânse într-o convulsie de scârbă, se zbătu frenetic. Creatura se răsturnă greoaie pe punte și rămase nemișcată. Dallas și Ash se repeziră spre ea. Cei trei oameni se holbau la forma strânsă pe podea. Degetele sale erau chircite, osoase, precum falangele unui mort. Numai umărul degetelor, coada și ochiul lipsit de lucire, gol, alungau această iluzie. Ripley își ștergea, isterizată, cu mâna dreaptă urmărul pe care căzuse vietatea, ca pentru a scăpa și de amintirea acelei clipe. Atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
maladia inoculată de către creatură lui Kane? Dallas văzu un ghem de mici falange cenușii, ochiul unic sau vreo excrescență leproasă crescând pe trupul putrezit al nenorocitului Kane. Ajunseră în sfârșit la infirmerie, răsuflând din greu. Nici urmă de ciorchini osoși, chirciți pe pereți, nici de tumoare pe anatomia "execului". Ash nu mințise când afirmase că apăruse o schimbare substanțială în starea lui. Ofițerul executant era așezat pe platformă cu ochii deschiși și limpezi, funcționând în armonie cu creierul. Fața i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
timp de joacă, astăzi. Ceva... aproape tot atât de gros ca bârna pe sub care trecuse "tehul", se lăsă fără zgomot din plafon. Din această apariție emana o puternică impresie de energie conținută. Niște degete... sau niște falange hidoase se rășchirară, apoi se chirciră, acoperind cu totul gâtul lui Brett aidoma unor tentacule. Strigătul de groază al inginerului se curmă. Cu un gest reflex, își duse mâinile la gât. Zbaterea lui n-avea sorți de izbândă. Ceea ce-i încolăcise gâtul era deosebit de tenace. Luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
aștepta, singură, momentul confruntării cu creatura. Auzi un vag clinchet îndepărtat. Își zise că-și închipuise numai. Apoi zgomotul se repetă, răsunând, urmat de un ecou puternic. Parcă venea din măruntaiele navei, din străfundul țevii. Degetele îi fremătară și se chirciră cu disperare pe patul armei. Loviturile surde se opriră brusc. Cu toată frica și sfaturile de prudență pe care nu înceta să și le spună, ea înaintă spre gura căscată în gol cu aruncătorul de flăcări îndreptat spre negură. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
acum pe Luță bătând, cu o singură lovitură de cataroi, un cui în pieptul unei pisici adormite. Cuiul îi intrase între coaste și-i atinsese probabil inima, căci pisica a înțepenit, a zvâcnit din lăbuțele din spate de câteva ori, chircindu-le spasmodic, și a rămas nemișcată, deși se zice că animalele astea au zece vieți. Apoi ne-am muiat toți vârful săgeților în sângele ei și am tras în sus. Săgeata lui Mimi a zburat cât blocul. Altă dată am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe cerul alburiu. Privește la arlechini! Trebuia să străbatem toată strada ca să ajungem la casa de cărămidă netencuită, pe care o știam atât de bine, penultima de pe stradă și, în acea direcție, penultima și din oraș. Dincolo de încă o casă chircită în fundul unei grădini se întindea câmpul plin de bălării dinspre comuna Dudești. Câmp, cât vezi cu ochii. Cât de ciudat mi se părea că o stradă se termină în gol în loc să dea în alte străzi! Cum atingeam poarta, prin ale
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]