1,204 matches
-
de achiziții a Muzeului Orașului București. Biblioteca Academiei Române l-a avut printre salariații săi. A participat la realizarea colecției Documente privind istoria României și a dat curs pasiunii sale pentru paleografie și sigilografie. Între 1934 și 1950 a predat paleografia chirilică la Școala de Arhivistică din București, și ulterior la Facultatea de Istorie a Universității bucureștene, ieșind la pensie în 1965. Semnătura lui, însoțind cercetări solide, multe rămase în aceste publicații, poate fi întâlnită în „Viața românească”, „Artă și tehnică grafică
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
Arhivele Olteniei”, „Studii și materiale de istorie medie”, „Revista istorică”, „Arhiva românească”, „Revista arhivelor” ș.a. I s-a decernat Premiul „Adamachi” al Academiei Române pentru lucrarea Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), apărută în 1927. Excelent profesor de paleografie chirilică, V. s-a fixat asupra primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A cercetat manuscrisele cronicarilor întârziați (Dionisie Eclesiarhul. Un manuscris din 1816, în „Arhivele Olteniei”), alte texte (O satiră în versuri din Moldova anului 1821, în „Studii și materiale
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
perioada 1693-1704, tălmăcit de Giovanni Candido Romano, secretarul italian al lui Brâncoveanu, după acele foglietti novelli italienești, texte care aveau o marcată substanță astrologică, permițând interpretări cu caracter politic. Opririle în preajma paleografiei, ca în Chirilicale (I-II, 1940-1942), Din paleografia chirilică românească (1956), apărute în reviste, apoi în volumul Paleografia româno-chirilică (1968), dovedesc constanța unor preocupări, cartea, unică în literatura consacrată acestor chestiuni, studiind originile, răspândirea și evoluția scrierii chirilice la români (cu un întins capitol de paleografie: materialele folosite și
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
Opririle în preajma paleografiei, ca în Chirilicale (I-II, 1940-1942), Din paleografia chirilică românească (1956), apărute în reviste, apoi în volumul Paleografia româno-chirilică (1968), dovedesc constanța unor preocupări, cartea, unică în literatura consacrată acestor chestiuni, studiind originile, răspândirea și evoluția scrierii chirilice la români (cu un întins capitol de paleografie: materialele folosite și lichidele întrebuințate, instrumente, semnele auxiliare și punctuația, prescurtările și cronologia), procesul complex de înlocuire a alfabetului chirilic prin cel latin, chestiuni fundamentale ale editării textelor scrise cu alfabet chirilic
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
unică în literatura consacrată acestor chestiuni, studiind originile, răspândirea și evoluția scrierii chirilice la români (cu un întins capitol de paleografie: materialele folosite și lichidele întrebuințate, instrumente, semnele auxiliare și punctuația, prescurtările și cronologia), procesul complex de înlocuire a alfabetului chirilic prin cel latin, chestiuni fundamentale ale editării textelor scrise cu alfabet chirilic și adăugând acestui demers câteva anexe și ilustrări privind evoluția grafiei chirilice în spațiul românesc. SCRIERI: Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), București, 1927; 1821. Date
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
chirilice la români (cu un întins capitol de paleografie: materialele folosite și lichidele întrebuințate, instrumente, semnele auxiliare și punctuația, prescurtările și cronologia), procesul complex de înlocuire a alfabetului chirilic prin cel latin, chestiuni fundamentale ale editării textelor scrise cu alfabet chirilic și adăugând acestui demers câteva anexe și ilustrări privind evoluția grafiei chirilice în spațiul românesc. SCRIERI: Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), București, 1927; 1821. Date și fapte noi, București, 1932; Tudor Vladimirescu. Pagini de revoltă, București, 1936
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
lichidele întrebuințate, instrumente, semnele auxiliare și punctuația, prescurtările și cronologia), procesul complex de înlocuire a alfabetului chirilic prin cel latin, chestiuni fundamentale ale editării textelor scrise cu alfabet chirilic și adăugând acestui demers câteva anexe și ilustrări privind evoluția grafiei chirilice în spațiul românesc. SCRIERI: Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), București, 1927; 1821. Date și fapte noi, București, 1932; Tudor Vladimirescu. Pagini de revoltă, București, 1936; Mărturii noi din viața lui Tudor Vladimirescu, București, 1941; Pretutindeni, totdeauna..., București
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
că periodicul era destinat preocupărilor filologice de strictă specialitate ale lui Cipariu (ulterior, Învățatul blăjean va reuși să editeze o publicație savantă cu acest titlu, tipărită cu caractere latine), În realitate lucrurile stăteau cu totul altfel. Proiectata folosire a caracterelor chirilice, aflată În dezacord cu ideile cipariene despre ortografie, ne arată că suplimentul urma să se adreseze unui public mult mai larg, familiarizat cu slovele chirilice, fiind vorba, de fapt, despre viitoarea foaie populară apărută În 1848. Planul lui Cipariu XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tipărită cu caractere latine), În realitate lucrurile stăteau cu totul altfel. Proiectata folosire a caracterelor chirilice, aflată În dezacord cu ideile cipariene despre ortografie, ne arată că suplimentul urma să se adreseze unui public mult mai larg, familiarizat cu slovele chirilice, fiind vorba, de fapt, despre viitoarea foaie populară apărută În 1848. Planul lui Cipariu XE "Cipariu" , abandonat (după cum mărturisește o notă din Organul luminării) prin martie 1847, va fi materializat Începând cu data de 12 mai 1848. Atunci apare, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Învățătorul poporului va fi editat În format de jumătăți de coală (un fel de „tabloid” al epocii, la fel ca Foaie pentru minte, inimă și literatură sau Vasárnapi Újság), pe patru pagini și opt coloane. Foaia era tipărită cu caractere chirilice, cu excepția titlului, redat În alfabet latin, potrivit regulilor ortografiei latinizante cipariene: „Invetiatorulu poporului”. În josul ultimei pagini purta mențiunea: „În priv.[ata] Tipografie a Seminarului”, ceea ce arată că publicația era tipărită, la fel ca și Organul național, În imprimeria Blajului, condusă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
latin, trecând În revistă opiniile referitoare la influența sau prezența elementului dacic, slav sau bulgar În limba română. Istoricul maghiar considera că româna este o limbă „moale”, având o sonoritate plăcută, deplângând numai faptul că ea fusese „blestemată cu scrierea chirilică”. Kőváry crede că Înainte de Conciliul de la Florența, din 1439, românii scriau cu litere latine, ceea ce este dovedit de inscripțiile daco-romane ieșite din săpături. El preia legenda respectivă, lansată În cultura română de Dimitrie Cantemir XE "Cantemir" și Îmbrățișată apoi cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publicată În 1812, la Pesta, sub semnătura „I.G.”, precum și din polemicile lui Petru Maior XE "Maior" cu Bartholomeus Kopitar XE "Kopitar" . După cum notează Kőváry, această „tristă poveste a principilor români, care au fost convinși de prelații greci să adopte scrierea chirilică”, a făcut ca „românii să se izoleze total de literatura Europei civilizate”, astfel Încât „mulți se gândesc astăzi, În mod foarte potrivit, să revină la scrierea lor de dinainte”. Altă problemă care merită să fie pomenită este cea a etnonimului atribuit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pondere cel puțin egală, dacă nu chiar superioară, În raport cu variantele pomenite anterior, evidențiază remarcabila capacitate de conservare a etnonimului tradițional, datorată câmpului său semantic mult mai extins și mai bogat În conotații. Forma „frânc” apare atât În textele cu caractere chirilice (George Bariț XE "Bariț" o folosește mereu În publicistica sa), cât și În ortografia etimologizantă cu litere latine. Cipariu XE "Cipariu" , de pildă, scrie „franc”, dar, potrivit sistemului său ortoepic, pronunția este tot „frânc”, așa cum o dovedesc republicările sau transcrierile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
folosește mereu În publicistica sa), cât și În ortografia etimologizantă cu litere latine. Cipariu XE "Cipariu" , de pildă, scrie „franc”, dar, potrivit sistemului său ortoepic, pronunția este tot „frânc”, așa cum o dovedesc republicările sau transcrierile de texte latinizante În ortografie chirilică, situație În care „franc” devine „frânc”. „Frânc” este un cuvânt vechi În limba română și prezența sa În toponimie și onomastică Îi dovedește clar circulația populară, chiar dacă atestările scrise pot conduce, În paralel, și spre origini culte, cărturărești. Apare În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
emis dinspre mișcarea risorgimentală către românii din Ardeal. Dar pentru a urmări evoluția acestor idei În conștiința publică din Transilvania, trebuie să avem În vedere modalitățile concrete de difuzare și de receptare a lor, mergând dincolo de foița subțire, tipărită cu chirilice minuscule, a manifestelor mazziniene. Elementele principale ale acestei cercetări privesc un dublu aspect: informația propriu-zisă, privitoare la realitățile politice italiene, care ajunge În Ardeal, dar și distorsiunile suferite de către mesajul inițial pe parcurs. Se pot surprinde două canale de difuziune
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acum referirile la presa britanică se amplifică În mod deosebit, lăsând uneori impresia consultării acesteia la prima mână. Ce-i drept, expresiile englezești reproduse ad litteram În Gazetă s-ar putea datora și intermediarului, dar frecventa lor transcriere fonetică În chirilice, corectă, indică măcar o anumită familiarizare a redacției cu limba engleză. Nu sunt În măsură să probez În mod categoric faptul că Bariț XE "Bariț" cunoștea această limbă (el va traduce din Shakespeare, dar prin intermediar german), lucrul ce nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
IV, 1841, nr. 33, pp. 257-261. Totuși, la Bariț XE "Bariț" predomină forma germană: „franțoz”. Compară, de exemplu, Organul luminării, Blaj, 1847-1848, tipărit de Cipariu XE "Cipariu" cu caractere latine, și Învățătorul poporului, Blaj, 1848, editat tot de acesta cu chirilice. G. Mihăilă, Dicționar al limbii române vechi, Editura Enciclopedică, București, 1974, pp. 101-102, sub voce „frânc”. Dicționarul elementelor românești din documentele slavo-române. 1374-1600, Editura Academiei, București, 1981, p. 84, sub voce, Îl atestă mai Întâi Între 1462-1472, apoi la 1468
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai mare parte de a noastră luare aminte însă va avea monumentul istoric, ce se află la o lature a drumului principal, ce duce la Transilvania și arată pe fiecare din cele patru laturi o inscripție românească, cu slove vechi chirilice, care însă în cele mai multe locuri nu se mai poate descifra” <footnote Ibidem, p. 21-22. footnote>. Cea mai documentată scriere despre “Stâlpul lui Vodă” o datorăm lui Iorgu G. Toma <footnote Iorgu G. Toma, Stâlpul lui Vodă din Vama. footnote>, care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Primăriei), a aprobat în ședința din 22 mai 1923 înzestrarea monumentului cu un teren de 600 m² pentru amenajarea unui parc. Modestul monument, constând dintr-o coloană de gresie poroasă înaltă de 4 m, având o inscripție românească cu litere chirilice pe toate cele patru laturi, comemorează expediția domnului Moldovei, Mihail Racoviță în Ardeal, la anul 1717, în a treia domnie, când armata imperială habsburgică, în război cu Poarta Otomană, a năvălit în Moldova, ajungând la Iași, unde, însă, a fost
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
coloană de piatră, pătrată, cu latura de 70 cm, înaltă de 3 m de la sol, având drept acoperiș o „pălărie” de piatră, probabil adăugată ulterior, ca o piramidă, având pe cele patru laturi o inscripție în limba română, cu litere chirilice, ștearsă de vreme în partea de jos. Timp îndelungat acest „Stâlp” nu a trezit nici un interes, fiind lăsat în paragină, iar atunci, când a intrat în atenția și interesul călătorilor străini, s-au făcut aprecieri eronate asupra evenimentelor conținute în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dreptunghiuri verticale, unul negativ și unul pozitiv, alăturate. Stânga dreptunghiul este plină cu imaginea Bunei Vestiri, repre- zentată grafic așa cum, cu siguranță, Stahi o cunoștea de pe vremea când exersa în timpul liber desenul. În dreapta, chenarul delimitează suprafața paginii cu textul în chirilică, referitor la slujba legată de momentul ilustrat alături. Nimic din toate aceste alăturări nu pare a fi întâmplător ci, dimpotrivă. Paginile ceaslovului sunt patinate și învechite cu alburi și griuri mâncate de vreme, contrastând cu batista care în părțile cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
astfel ceea ce avea să se aplice În Basarabia după alipirea acesteia la Uniunea Sovietică. La 10 februarie 1941, cîteva luni de la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legea cu privire la Înlocuirea alfabetului latin cu cel chirilic de la 1 martie același an: . În același timp, Mitropolia Basarabiei, coborîtă la rang de episcopie, este trecută În subordinea Patriarhiei din Moscova, soartă pe care o va Împărtăși și Mitropolia Bucovinei, sub conducerea unor prelați ruși și ucraineni, necunoscători ai
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
locale, ceea ce se poate Întîmpla În oricare dintre spațiile unde se vorbește românește. Pentru mulți dintre orășenii din Republica Moldova și chiar pentru unii intelectuali opoziția limba moldovenească/ limba română se manifestă În scriere; În limba moldovenească se scrie cu alfabet chirilic (rusesc), iar limba română folosește grafie latină. Nu e de mirare nici că unii dintre politicieni au refuzat și refuză să accepte etnonimul român și glotonimul limba română În loc de moldov(e)an și limba moldoveneacă: din rațiuni politice, . Ar trebui
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
vom cita și din L. A. Madan, Gramatica moldovineascî, Tiraspol, 1933: Poate că autorul ar fi fost mai convingător În tentativa sa de a reimpune limba moldovenească și mai pe placul Moscovei dacă dicționarul ar fi fost scris moldovenește cu caractere chirilice (rusești) și românește cu litere latine. Este adevărat că lingvistic nici această modalitate nu ar fi convins; textele românești scrise pînă În secolul al XIX-lea cu chirilice nu au probat că româna e o altă limbă, cum nici Atlasul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pe placul Moscovei dacă dicționarul ar fi fost scris moldovenește cu caractere chirilice (rusești) și românește cu litere latine. Este adevărat că lingvistic nici această modalitate nu ar fi convins; textele românești scrise pînă În secolul al XIX-lea cu chirilice nu au probat că româna e o altă limbă, cum nici Atlasul lingvistic al Moldovei, publicat În anii 1968 și următorii, nu-și propunea să probeze că la est de Prut se vorbește o limbă diferită de limba română, deși
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]