841 matches
-
a lui 1988, de-și trecuseră până și coloneii ore suplimentare pentru stâlcirea trăsăturilor lui și, dacă erai atent, reușeai să recunoști pe stradă orice securist deghizat în civil, numai după brațul drept, bandajat și fracturat, în mutra încăpățînatului Doru Cișmea. Pe Doru l-au transportat la Mociornița ambalat în 33 de săculeți. 276 DANIEL BĂNULESCU Statului... Ori o dată își întinde Șeful Statului după voi două degete. Și vă strivește, găinușelor, între organele lui de anchetă?!... Într-o dimineață, i-au
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu era așa? I se împăienjeniră ochii. Îi pocniră urechile. Și leșină... Dar vezi că și-așa, împrăștiat vraiște pe pătura lui infectă, fiertura Suveranului continua să-și realizeze efectul și, chiar și leșinat, secvența existențială din creierul lui Doru Cișmea se reîmprospăta. Își aminti în spasme constructiviste și reci cum, după capturarea lor, fiecare dintre cei trei fuseseră vărsați în păduchelnița lor, ceva mult mai restrâns decât niște celule infime, niște tuburi, de fapt, inundate după poftă și dispuse simetric
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
reușise încă să le plastografieze, rupse de la sufletul său și îi înmînă huidumei, două sute cinci zeci de grame de bijuterii, din goldul cel mai pur. Când Sucu Marcel închise ușa pe cealaltă parte, Doru Sinistratul, numit, de obicei, în acte Cișmea, devenise, pentru multă vreme, în hârtiile oficiale (fiindcă gioarsa de carte de telefon a lui Sucu se deschidea invariabil la litera L și de-acolo îi alesese el numele) Doru Lupașcu. Înmatriculat în catalogul clasei a IX-a B a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și stearpă, se tăiau străzi. Mahalaua Cuțaridei se lățise. Case noi, mai bune sau făcute la repezeală, din chirpici, spate la spate, umpluseră locul. Maidanul fusese împărțit în pătrate, metrii vânduți ban cu ban, de nu mai cunoșteai. Primăria săpase cișmele și pompe de apă la răspântii, că se înmulțiseră oamenii. Stere se întreba dirfce se ridică lumea asta? Era o vreme de afaceri, nu se ierta om pe om. Pielea ți-ar fi luat-o datornicii, fără milă. Năpăstuiții nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pisică își încercă pe limbă tăișul cosorului său, cu lama subțire, albastră. O liniște desăvârșită coborî deasupra locului. Mulțimea murdară și zgomotoasă se potoli. Până și parlagiii, speriați de lipsa țipetelor înfiorătoare ale animalelor, vorbeau în șoapte. O gură de cișmea curgea năvalnic și curăța cimentul umed de sângele porcilor. 145 În capătul sălii, sub poarta de fier care semăna de departe cu un pieptene de oțel, așteptau vitele încremenite, cu ochii roșii de spaimă. Frica morții apropiate le înțepenea gâtlej
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gâtuite, §i un cap care trosnea lovit cu ceva puternic. În înghesuială, Piele strângea polii risipiți pe dușumele, dibuind. Ucenicul îi aștepta afară. Mînă-mică îl aducea de subsuori pe Florea. Îl înjunghiaseră gabrovenii. Curgea smgele din el ca dintr-o cișmea. Sosiseră și ceilalți, gâfâind. Curătaseră locul și-i lăsaseră pe negustori să se taie între ei pe întuneric. -Lau târât ce -lau târât pe Florea. Înțepenise. Gheorghe și-a rupt o mânecă de la cămașă și a vrut să-l lege
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
paragină. Și barem să fi murit jigodia! De unde! A scheunat trei zile, Chirică 1-a oblojit cu apă de plumb și javra a rămas șchioapă. Se întorcea cu ceata pe la prânz, din groapă, sătul. Câinii erau leneși, se opreau pe la cișmele, să lingă băltoacele, și plecau mai departe. Parcă se mai lungiseră. Se opreau în fața bisericii și se întindeau pe lespezile albe, la soare. Pe la două, puteai să-i lovești cu pietre. Nici nu se mișcau. Se târa câte unul după
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de țiței, săreau scările lor unse și ajungeau la rampa Reginei, în piață. - Ce ziceți, nătăfleților, spunea Bozoncea, trecem pe la simigii? - Trecem, făcea codoșul, să-i târguim puțin... Și să-i fi văzut pe greci, că le plângeai de milă. Cișmele la ochii lor, nu alta! Ăștia aveau tarabe la capătul pieței, vindeau covrigi cu susan, corobețe, halva, peltea și semințe. Toamna umpleau prăvăliile cu bostani copți. Pe toată rampa se scurgea un miros dulce, care aducea lucrătorii de la Regia de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lucrători în duzii bisericii. Îi puseră la pământ și-i grămădiră departe de gardul popii. În felul ăsta, dădeau focului hrană și-l potoleau. Femeile 265 aduseră un furtun de vin din prăvălie, și o muiere pompă apă din gura cișmelei Veta căra cu maică-sa căldări de apă și le dădeau bărbaților. Aceștia le zvârleau în calea pârjolului. Vâlvătaia se domoli. Trunchiurile duzilor erau umede și nu ardeau decât foarte încet. Oamenii răsuflară ușurați. Preotul făcea cruci mari, cu fața la biserică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu apă minerală. La întrebarea: „Ce faci cu apa?”, a răspuns că este pentru vite „le face mai sănătoase, trag mai bine căruța sau plugul, dau mai mult lapte”. Și dumneata și familia beți din apa asta? „Nu, noi avem cișmea!” Un alt exemplu este oferit de cuviosul Ghebeon, un călugăr în vârstă, care era, relativ recent, responsabil în cadrul unei mănăstiri din Prahova cu aprovizionarea cu ciuperci pe timpul iernii pentru hrana călugărilor. Deoarece ghebele erau predominante în cămara mănăstirii, cuviosul Ghedeon
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
alte pomeni multe. Văzând că s-au înmulțit norodul în Iași, și apa le este puțină și peste mână, au socotit să aducă, să aibă săracii îndestul. Și așa au adus din trei - patru locuri, cu mare cheltuială, făcând două cișmele minunate și frumoase, pline de apă, la Poarta Sfântului Spiridon și altă cișmea la Poarta Goliei, și aceea și mai frumoasă și cu mare haznea, adăpa tot norodul, și auzea în tot ceasul rugând pre Dumnezeu ca să ierte sufletele și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
le este puțină și peste mână, au socotit să aducă, să aibă săracii îndestul. Și așa au adus din trei - patru locuri, cu mare cheltuială, făcând două cișmele minunate și frumoase, pline de apă, la Poarta Sfântului Spiridon și altă cișmea la Poarta Goliei, și aceea și mai frumoasă și cu mare haznea, adăpa tot norodul, și auzea în tot ceasul rugând pre Dumnezeu ca să ierte sufletele și păcatele părinților Măriei Sale, care nu puțină pomenire și odor au lăsat acestui pământ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ministeriul din Pesta să oprească funcționarea comitetului din Sibiu. [27 mai 1877] INCENDIU În noaptea de 24 spre 25 c. au izbucnit foc în șirul de case ce formează unghiul stradei de sus și stradei sf. Atanasie, peste drum de cișmeaua cu bazin din colțul stradei școalei de arte. Șapte dugheni, între cari o mare magazie de fierării, au fost distrusă cu desăvârșire, la altele au ars numai acoperământul. Se știe că pompierii noștri formează artileria teritorială, încît cea mai mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încercări literare. Intrarea pe domeniul așezământului de la Șendriceni era străjuită de o monumentală poartă, durată și sculptată în stil maramureșean, care provoca admirație și impunea respect pentru instituția în care te introducea. Imediat ce treceai de poarta emblemă, în stânga se afla cișmeaua cu apă limpede și rece, care ne potolea setea, ne răcorea și ne da noi forțe pentru hârjoane și jocuri, pentru muncă. Da, pentru muncă! Școala Normală de la Șendriceni era o școală a muncii: muncă intelectuală, menită să-i ajute
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
apa curentă, de foarte bună calitate, captată și distribuită prin cădere, printr-un sistem primitiv și ineficient nu satisfăcea, nici pe departe, nevoile consumului zilnic. O bună parte din apa necesară la bucătărie, spălătorie și alte utilități o căram de la cișmea cu sacaua noi, elevii. Curentul electric, oferit doar câteva ore seara, produs de un grup electrogen propriu, pe care îl porneau prin impuls de mișcare elevii, era nesatisfăcător. Baia corporală se făcea în mare viteză din cauza rezervei mici de apă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
scurta noastră întâlnire aniversară, cu un picnic organizat ad-hoc, cu bucate scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe care în anii de școală o căram cu sacaua. Fotografiile făcute cu micul grup de participanți au imortalizat prezența noastră la Șendriceni în ziua de 19 iulie, anul de grație 2003. Sigur că bucuria ar fi fost mai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Prețurile apei, electricității, telefoniei și transportului au crescut, în timp ce furnizarea acestor servicii este la fel de proastă ca înainte. În ceea ce privește asigurarea apei curente, mai multe familii din zone urbane au ajuns înapoi la străvechiul mod de aducere a apei în casă de la cișmeaua publică. În plus, ca rezultat al privatizării serviciilor de furnizare a apei, cișmelele publice puse de guvern la dispoziția zonelor urbane sărace nu mai sunt gratuite. Obligația de a cumpăra apa de la cișmeaua publică produce un nou deficit în bugetele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
la fel de proastă ca înainte. În ceea ce privește asigurarea apei curente, mai multe familii din zone urbane au ajuns înapoi la străvechiul mod de aducere a apei în casă de la cișmeaua publică. În plus, ca rezultat al privatizării serviciilor de furnizare a apei, cișmelele publice puse de guvern la dispoziția zonelor urbane sărace nu mai sunt gratuite. Obligația de a cumpăra apa de la cișmeaua publică produce un nou deficit în bugetele familiilor, agravând sărăcia în care se zbat femeile. Sperăm că evaluările viitoare ale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de aducere a apei în casă de la cișmeaua publică. În plus, ca rezultat al privatizării serviciilor de furnizare a apei, cișmelele publice puse de guvern la dispoziția zonelor urbane sărace nu mai sunt gratuite. Obligația de a cumpăra apa de la cișmeaua publică produce un nou deficit în bugetele familiilor, agravând sărăcia în care se zbat femeile. Sperăm că evaluările viitoare ale politicilor de privatizare vor lua în considerare și impactul lor asupra sănătății reproductive, asupra veniturilor femeilor și asupra posibilităților acestora
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
adoptând strategia adaptării pe față la norma patriarhală, poate să își afirme voința indirect. La fel, vorbind despre sarcinile domestice, la început n-a intrat în prea multe detalii cu privire la cele asumate de soțul ei, spunând: „Păi, aduce apa de la cișmeaua din apropiere - ce altceva ar face un bărbat?”. Mai târziu a explicat că, de când s-a angajat și ea, soțul ei muncește și el în gospodărie. El este cel care se îngrijește de copii în absența ei, întrucât, ca paznic
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
2); iute (2); liniște (2); liniștit (2); nor (2); putere (2); viață (2); visare (2); vise (2); vultur (2); adiere; aer liber; aer, în aer; aerian; amin; apropiere; ardoare; aspirație; aventură; aviator; avioane; cu avionul; barză; calm; în cer; cioară; cișmea; cîștig; coboară; cocor; codru; concediu; cosmos; creion; curat; curiozitate; decolez; deget; deltaplan; departe; descătușare; descoperire; drum; elicopter; Emirate; emoții; euforie; extaz; fidelitate; fly; frică; fulg; gaz; gînd; gînditor; cu gîndul; gînduri; grație; greu; hulub; iarbă; incredibil; inevitabil; infinit; Italia; înalturi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
găsește nici un suport: "stai acasă, i-am spus,/ dacă te sperie piața, mașinile,/ ochii de lup care licăre-n șiruri/ mereu curgătoare." Rămân izbutite descrierile orașului și ale străzilor bucureștene: ("Geamlâcuri de han și absurde vile maure,/ case scunde cu cișmele în curte și poteci de scânduri,/ și umbrarul de viță"), însoțite de un sentiment de însingurare dar și de înstrăinare: "Ca un câine se apropie și-mi caută în ochi/ atunci când îi fluier/ numele straniu,/ numele: Eu." Evocarea lui Zampano
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune, și-i lasă betejiți ca pe Grigore cel cu mâna moale. Refugiul în această lume este generat de căutarea purității pierdute. Neînvinsa nevoie de puritate explică și înfățișarea sărbătorească, strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
am făcut-o cuiva, / Orice jurămînt strîmb pe care l-am rostit!" Aruncîndu-se mereu în apele lacului, personajele filmului par a rost aceste versuri, în dorința de a se curăța de mizeria trecutului. Întîlnirea lor s-a petrecut lîngă o cișmea, amintindu-ne astfel că în Biblie întîlnirile importante se petrec lîngă izvoare și fîntîni; apa reprezintă infinitatea posibilităților, conține semnele evoluției, ale dezvoltării viitoare. A te cufunda în apă și a ieși din ea înseamnă a-ți regăsi originile și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Briceag, Hilteul de Sus cu Vrânceni, Râpile cu Gura Văii, Gropi cu Dumbrava, Malurile cu Răcăuți, Valea Seacă cu Ștefan cel Mare, Jevreni cu Viișoara, Viile Popii cu Dealul Viilor, Fântâna Hoților cu Fântâna Horgăi, Puțul lui Hașcă cu La Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă ș.a. Dar, din punct de vedere lingvistic, cel mai important aspect îl constituie variația formală, în timp, în special a numelor de localități, așa cum poate fi constatată în documentele cancelariei domnești, în actele de danie
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]