543 matches
-
mare europeană prin cultura ei intensivă, prin arte, prin industrie, prin judecata sănătoasă a aristocrației ei. Dar toate aceste condiții de mărire erau câștigate prin muncă îndelungată, deprinderea și priceperea se moștenea apoi din neam în neam, încît chiar astăzi ciceronii venețieni au păstrat mai mult gust în judecarea tablourilor decum au mulți profesori de estetică. Un rol analog l-a avut Olanda în istorie, și astăzi încă sânt state mici care se bucură de-o înflorire estraordinară; pe un pământ
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
literatura propriu-zisă. Cu versuri colaborează relativ frecvent Ion Pillat, Aron Cotruș, Artur Enășescu, Mihail Celarianu, Nicolae Milcu, Radu Gyr, N.I. Herescu, George Nichita, Dragoș Protopopescu, Marcel Romanescu, T. Păunescu-Ulmu, A. Pop-Marțian, Stelian Constantin-Stelian, G. Talaz, Radu Boureanu, C. I. Șiclovanu, Cicerone Theodorescu, Eugeniu Sperantia, Sergiu Dan, G. Călinescu ș.a. G. Bacovia e prezent doar cu două poezii. Începătorii sunt numeroși: Matei Alexandrescu, Mihail I. Băișoiu, Ovidiu Papadima, Mihai Beniuc, George Buznea. În același interval dau fragmente de roman, nuvele, povestiri și
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
literară e în 1928 mai puțin variată decât anterior. Cu versuri figurează C.I. Șiclovanu, Ioan C. Georgescu, Mihail Sebastian, Andrei Tudor și Emil Gulian (mai rar), iar din afara redacției Ștefania Zottoviceanu Rusu, George Gregorian, Radu Boureanu, Artur Enășescu, Matei Alexandrescu, Cicerone Theodorescu, Petre Strihan ș.a. Săptămânalul mai găzduiește în întregime romanul Viața minunată a lui Anton Pann de Sergiu Dan și Romulus Dianu, nuvele, povestiri, însemnări de călătorie trimise de Sărmanul Klopștock, Lucreția Petrescu, Mircea Damian, F. Aderca, Anton Holban, Tudor
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
fragmente de roman. Ion Frunzetti e redactor în 1940, intrând în sumar cu articole de estetică, istorie a artei, cronici și eseuri, „note italiene”, sub care figurează pseudonimul Socrates, mai rar cu versuri. Au mai făcut cronică teatrală I. Constantinescu, Cicerone Theodorescu, I. Mincu-Lehliu, Adriana Nicoară și Al. Drăghici, cronică plastică Ion Zurăscu, Lucia Dem. Bălăcescu, Olga Greceanu ș.a., „Cronica ideilor” fiind susținută în intervalul 1938-1941 de Mircea Mateescu. Cronica filmului o asigură din 1944 Liviu Bratoloveanu, care mai inserează note
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Zaharia Stancu și Sorana Gurian adaptează un fragment din comedia Prea multă minte strică de A. S. Griboedov, iar Eusebiu Camilar câteva pagini din Fata căpitanului de A. S. Pușkin. De asemenea, Emilian Bucov, Geo Dumitrescu și Vladimir Colin traduc din Vladimir Maiakovski, Cicerone Theodorescu din Boris Pasternak, Igor Grinevici din Damian Bednâi, Nina Cassian din Vera Inber. Autor a două poezii originale, Cântec fără cuvinte și Elegie nouă, și a vreo treizeci de articole și cronici tratând în special despre cultura și arta
VESTEA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290506_a_291835]
-
apelează pentru argumentație la poezia florentinului Pietro Aretino și a lui Charles Baudelaire, precum și la pictura lui Edouard Manet), Camil Petrescu (Sufletul național), Eugen Jebeleanu (Literatura în provincie), I. Peltz ( Viața încalecă romanul, Destinul romanului). „Cronica teatrală” e asigurată de Cicerone Theodorescu, „Cronica cinematografică” de Andrei Tudor, „Cronica plastică” de I. D. Ștefănescu, „Cronica ideii” de Oscar Lemnaru (cu Paralogismele cunoașterii, de pildă), iar la „Cronica literară”, uneori intitulată „Sensul cărții”, scriu Petru Manoliu, Ștefan Tita, G. M. Vlădescu. Articole mai semnează
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
Ion Tobă, M. I. Cosma, Liviu Stan Freamăt, Ioan Rachitoviciu, Romul Fabian, Mihai Novac, Pavel Târbățiu, Pavel Bellu, Grigore Bugarin, Dorian Grozdan, Verona Brateș, Petre Homoceanul, George A. Petre, Grigore Popiți, Marius Munteanu, Ion Aurel Manolescu, Vlaicu Bârna, Anișoara Odeanu, Cicerone Theodorescu, Virgil Carianopol, Ion Potopin, George Drumur, Alexandru Jebeleanu, Constantin Miu-Lerca, Ion Th. Ilea, Emil Manu, Ion Frunzetti. Se reproduc texte ale unor poeți contemporani consacrați: Tudor Arghezi, Aron Cotruș, Victor Eftimiu, V. Voiculescu, Al. T. Stamatiad. Ca proză, se
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Ștefan Zweig, Jean Giraudoux, Henry de Montherlant, Jean Cocteau, Romain Rolland), iar V. Em. Galan asigura rubrică intitulată „Carnet”. Foarte activ este Geo Bogza, care publică reportaje, proza, însemnări. Cu versuri sunt prezenți Magda Isanos, Dan Faur, Ion Sofia Manolescu, Cicerone Theodorescu, A. Toma, Al. Lungu, Victor Torynopol, Ben Corlaciu, Emil Dorian, proza mai dă Eusebiu Cămilar, iar cu articole politice figurează Mihail Sadoveanu (Biruința soarelui nou), Gală Galaction, Ion Biberi, Henry Wald, Al. Dimitriu-Păușești, Petre Constantinescu-Iași. În V. Ion Frunzetti
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
Filosofie a Universității din București (1930), este remarcat de C. Rădulescu-Motru, care îl reține asistent la Catedra de psihologie. Concomitent este profesor de filosofie la licee din Capitală. În 1929 înființează Institutul de Cultură Politică și Socială împreună cu Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Mircea Damian, George Acsinteanu, Ilarie Dobridor ș.a. Debutează la îndemnul lui Ov. Densusianu în 1922, pe când era elev de liceu, la „Universul literar” cu poezia Icoana Fecioarei, semnată Vale. Schițele tipărite în „Bilete de papagal” vor fi strânse în
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
o creștere generală a temperaturilor, dar fenomenul este cauzat de ultimii 250 de ani de dezvoltare economică. Tocmai de aceea, proiectele de geo-inginerie trebuie luate în serios și tratate la fel ca orice alt tip de studii științifice, considera Ralph Cicerone, președintele National Academy of Sciences. Nici el, ca de altfel nici restul susținătorilor geoingineriei, nu neagă necesitatea de a se acționa în direcția reducerii emisiilor de gaze nocive în scopul de a se combate încălzirea globală. * Apa Apa este un
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
voi arăta un acvariu nou. 64. Formați oral și apoi scrieți cuvinte cu silabele: → nă ci → ne → ment → tim 65. Grupați în aceleași coloane cuvintele care au același număr de silabe: Vintilă, Vlaicu, Victoria, Vinea, Văleni, Valentin, Valeria, Vrancea, Voicilă, Cicerone Lucian, Maricica. 66. Alcătuiți propoziții în care să fie și cuvintele: mărăcine, circ, meci, licurici, rătăcit, lucitor, cineva, altcineva, voci, tocit, maci, tricicletă. 67. Transcrieți textul: Trenul trece la ora cinci. Cu el vine Cicerone. Cu cine mai vine? Vine
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
Văleni, Valentin, Valeria, Vrancea, Voicilă, Cicerone Lucian, Maricica. 66. Alcătuiți propoziții în care să fie și cuvintele: mărăcine, circ, meci, licurici, rătăcit, lucitor, cineva, altcineva, voci, tocit, maci, tricicletă. 67. Transcrieți textul: Trenul trece la ora cinci. Cu el vine Cicerone. Cu cine mai vine? Vine cu nouă voinici. Numai cine vrea vine cu el. 25 68. Alcătuiți propoziții din cuvintele: tricicleta, Lucian, cu, circulă Văleni, la, vine, el, mereu 69. Despărțiți în silabe cuvintele: căciulă, ciulama, măciucă, tăciune, accelerat, lucernă
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
1998; Întoarcerea lui Zamolxe, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 2000; Aducere-aminte. Publicistică, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 2002. Ediții: Remontée aux sources de la pensée occidentale, Paris, 1961. Repere bibliografice: Horia Stamatu, Ieșirea din impas, „Destin” (Madrid), 1962, 12; Cicerone Poghirc, „Le Voyage de l’Argo”, „Lupta” (Paris), 1985, 42; Yvonne Rossignon, În amintirea lui Octavian Vuia, „Buletinul Bibliotecii Române”, 1990-1991; Cicerone Poghirc, Oameni care au fost: Octavian Vuia (1914-1989), „Lupta”, 1993, 206; Mihai Cismărescu, Ceva despre „actualitatea” lui Heidegger
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
aux sources de la pensée occidentale, Paris, 1961. Repere bibliografice: Horia Stamatu, Ieșirea din impas, „Destin” (Madrid), 1962, 12; Cicerone Poghirc, „Le Voyage de l’Argo”, „Lupta” (Paris), 1985, 42; Yvonne Rossignon, În amintirea lui Octavian Vuia, „Buletinul Bibliotecii Române”, 1990-1991; Cicerone Poghirc, Oameni care au fost: Octavian Vuia (1914-1989), „Lupta”, 1993, 206; Mihai Cismărescu, Ceva despre „actualitatea” lui Heidegger, JL, 1996, 5-8; Aristide Burileanu, Cu O. Vuia despre „o altă logică” și alte metode de interpretare, JL, 1998, 1-2; Marian Vasile
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
a Societății Scriitorilor din România” se modifică mai întâi în „Revistă a Uniunii Scriitorilor din RPR”, din 1965 în „Revistă a Uniunii Scriitorilor din RSR” și din 1974 în „Revistă editată de Uniunea Scriitorilor”. În primul număr figurează ca director Cicerone Theodorescu și ca secretar de redacție Corin Grosu, precum și comitetul de redacție, din care mai fac parte Ion Călugăru, Miron Constantinescu, Gáal Gábor, Nicolae Moraru, Perpessicius, Camil Petrescu, Leonte Răutu, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, D.I. Suchianu; în 1949 Cicerone Theodorescu
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
director Cicerone Theodorescu și ca secretar de redacție Corin Grosu, precum și comitetul de redacție, din care mai fac parte Ion Călugăru, Miron Constantinescu, Gáal Gábor, Nicolae Moraru, Perpessicius, Camil Petrescu, Leonte Răutu, Al. Rosetti, Zaharia Stancu, D.I. Suchianu; în 1949 Cicerone Theodorescu e menționat ca redactor-șef, iar între 1950 și 1958 nu se mai dau informații asupra conducerii; se pare că din 1953 redactor-șef este Petru Dumitriu, care predă ștafeta, probabil în 1956, lui Ov. S. Crohmălniceanu. Caseta redacțională
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
G. Ibrăileanu (Savin Bratu), C. Dobrogeanu-Gherea (George Ivașcu), Mihail Sebastian (B. Elvin), I. Al. Brătescu-Voinești (Mircea Zaciu), Anton Holban (Octav Șuluțiu), Pavel Dan și Ion Agârbiceanu (I. Negoițescu) ș.a. În aceiași ani N. Tertulian condamnă o nouă carte a lui Cicerone Theodorescu, în care decelează „clișee decadente”, pentru ca apoi să denunțe „caracterul reacționar al teoriei autonomiei esteticului” și să respingă, în meticuloase analize, concepția lui E. Lovinescu. Împotriva „reabilitării camuflate a estetismului” și a citării lui Lucian Blaga (de către I. Negoițescu
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
literar se întâlnesc nume familiare pentru cititorii revistei: prozatorii Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, Geo Bogza, Cella Serghi, Ioana Postelnicu și poeții Al. A. Philippide, Demostene Botez, Mihai Codreanu, dar și altele întrucâtva mai noi: Mihai Beniuc, Maria Banuș, Cicerone Theodorescu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Nina Cassian, Eusebiu Camilar, Olimpia Filitti-Borănescu, Ovidiu Constantinescu. Aceeași situație se observă în celelalte compartimente, unde sunt prezenți Mihai Ralea ( Ceea ce e nobil, Arta ca plăcere a artificialității, Amânarea, condiție specifică a
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
ani, Turda 200, Tirabella, Electra, Turda Super, Dekalb 386, Granit, Pandur, Clarina, Vasilica, Action au o rezistență mijlocie la toate bolile produse de ciuperci. Pentru anul 2003 au fost omologați 30 hibrizi și soiuri cu rezistență variată la fusarioze:Brateș.Cicerone, NS 355 și rodna care sunt mijlociu de toletante; Celest, KWS-474 și NS 540 care sunt tolerante la fusarioze. Tratamentele recomandate la înflorirea albă sunt eficiente și pentru această fuzarioză. Se recomandă asolamente în care porumbul să nu revină după
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultivarea de hibrizi rezistenți. Din lista hibrizilor omologați se evidențiază ca foarte rezistenți la atacul tăciunelui, HT-Presta și hibrizii simpli Dekalb 300, Furio, Mendoza, Oana, Danubiu și Odessa. Hibrizii și soiurile omologate în 2003 sunt toleranți la tăciuni: Brateș, Celest, Cicerone, KWS474și NS 355. 1.5.6.Tăciunele știuleților și paniculelor Sorosporium holci-sorghi f. zeae Boala este frecventă în culturile de porumb unde nu s-au făcut tratamente la samânță și în monoculturi. În România în 1976 și 1979, în județele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la rându-i, unul dintre sacrificații lui Ceaușescu, orbit de putere! -, faimoasa retragere de pe piață a antologiei de poezii Îngrijită de tânărul cronicar literar al revistei Contemporanul, Nicolae Manolescu, a venit ca urmare a unor „plângeri” ale unor scriitori precum Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Boureanu și alții din gruparea lui Stancu; sub pretextul că Manolescu a „Îndrăznit” a insera În antologie poeți „fasciști”, precum Baciu sau Radu Gyr, Își descărcau În fapt frustrarea de a nu fi prezenți ei Înșiși În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ai scenei literare românești. E adevărat, nimeni nu-i putea bănui geniul atunci când publicase doar câteva cărțulii pentru copii sau cu accente teribiliste; Îmi aduc aminte când, la Paris, Își arunca ironiile-i acide, pe drept cuvânt, asupra unor Boureanu, Cicerone Teodorescu, Stancu și alți „nomenclaturiști literari”, de o altă seară, petrecută cu Nichita la Bogza la Începutul anilor ’60, când Doina, soția lui Nichita, a citit, În traducerea ei, piesa ionesciană Scaunele - Încă interzisă și bineînțeles nejucată de teatrele românești
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
p. 169). Altfel, o spunem cu cordialitate, cartea conține și lucruri (puncte de vedere) pe care nu le împărtășim. Dar ce contează? Are atâtea reflecții carbonice și interesante că poate fi citită cu folos de oricine. Lamparia se oferă de Cicerone și cine-l urmează în expediția sa fragmentată, are un avantaj sigur: poate coborî la orice stație dorește. "Axioma" (Ploiești), nr. 2, februarie 2004 BASARABIA SAU DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fondul trei, de deal, schema de la magnitudinea stelară, elocvență în ținutul pe care îl constat, pe cînd mii de suflete îl îndură și mor sub semne locale, vîlcea frîntura dealurilor cu plop înalt, în interior vocația lor economică, cf. Poghirc, Cicerone, "Satul din Colinele Tutovei", depozitul înăbușă depărtarea, Negrești, ce să mai apuci cu privirea, prea dai în plin peste toate! succedaneele, de rezervat legende explicative pe secunde, dar în etern pretinsul aici și acum ai să faci numai punctul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Boboc -Pungeșteanu. E adevărat, a subliniat și C. Hușanu, cărțile la care m-am referit, despre Vaslui, ca și altele semnate de Ion N. Oprea, C. Hușanu, Dan Ravaru, D.V. Marin, Ion Baban, Avram D. Tudose ori Ioan Mititelu și Cicerone Medeleanu, iar acum Ștefan Boboc, nu-s monografii în înțelesul propriu al termenului, dar pot oricând servi cercetătorului care mai de vreme ori mai târziu va da cititorului marea monografie a județului Vaslui, ce rămâne încă așteptată. Structurată pe mici
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]