1,193 matches
-
Hotărârea nr. 7/2001. Începe colaborarea la revista piteșteană "Argeș". 2002. Apar volumele Fragmentele lui Lamparia, Fundația "Scrisul românesc", Craiova și "Complexul Bacovia", Ed. Junimea din Iași. Face parte din colectivul redacțional al revistei "Viața Basarabiei", serie nouă, directori Mihai Cimpoi și Eugen Uricaru. Este inclus în The Contemporary Who`s Who, din Reilagh, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii. 2003. Apar succesiv, două ediții ale volumul Basarabia sau drama sfâșierii (Ed. Flux, Chișinău și Ed. Scorpion, Galați). I se decernează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poetului. 2012. Alte cinci volume de istorie și critică literară văd lumina tiparului: În oglinzile lui Victor Teleucă (Chișinău Editura Universul), Valori din două veacuri (Galați, Editura Axis Libri), Cezar Ivănescu Transmodernul (Iași, Princeps Edit), Eminesciene (Iași, Tipo Moldova); Mihai Cimpoi: de la mitopo(i)etică la critica arhetipală (Iași, Princeps Edit). Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, pentru cartea despre Ion Barbu (2011). Alte premii: Premiul de Excelență "Mihai Eminescu" pentru vol. Eminescu în captivitatea "nebuniei", acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, ianuarie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Aureliei Rusu din Operele lui Eminescu. Nu mai spun că nici cele 667 de note plasate la sfârșitul cărții nu trimit toate la texte direct, ci la intermediari, la Clara Dan și nu la Herman Rorschach... Dă atenție criticului Mihai Cimpoi care a scris în "Steaua" (1983, nr. 1) că sunt asemănări tulburătoare între eroul lui Márquez din Un veac de singurătate Melchiade și Dionis din Sărmanul Dionis. Reîntoarcerea operei la personalitate, universul simultan, logosul, "tcheng ming", estetica oglinzii, labirintul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a releva o dimensiune eminesciană deopotrivă românească și universală, căci, critic de doctrină, Theodor Codreanu sugerează prin Eminescu Dialectica stilului (contribuție de tot merituoasă) ceea ce va putea da, în viitor gândirii literare românești. "Luceafărul", nr. 36, 13 septembrie 1988 Mihai CIMPOI Theodor Codreanu: Hyperion și provocarea științei 3 Se pare că Hyperion, determinist incurabil, a rămas înduplecat de Demiurg care i-a dat o adevărată lecție de ce înseamnă lumea. A renunțat, bineînțeles, la provocarea lumii și a devenirii ei oarbe ("Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de contingențe aleatorii, poartă șansa imersiunii în real și a îndreptării practice. Dar, probabil, toate acestea vor alcătui conținutul următoarei cărți anunțată de autor chiar în paginile prezentului volum, A doua schimbare la față. "Ateneu", nr. 7, iulie 1993 Mihai CIMPOI Poemul ființei Eminescu scrie, cu acel cuvânt care exprimă adevărul, Poemul Ființei. Este concluzia celor care îl citesc azi așa cum se cuvine în lumina filosofiei mai vechi (a lui Platon, Parmenide sau Aristotel), celei moderne de care este legat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu revine cu a treia carte despre marele poet: Dubla sacrificare a lui Eminescu. În legătură cu prima, critica a avut cuvinte bune de spus, de la Edgar Papu și AI.Piru, la Adrian Marino și George Munteanu, de la Zoe Dumitrescu-Bușulenga la Mihai Cimpoi, de la Solomon Marcus la Dan C. Mihăilescu (cei mai mulți, cum se vede, eminescologi). Cartea este rezultatul unui remarcabil efort hermeneutic, o exegeză bine articulată despre modernitatea poetului, o "lectura sincronică, simultană, totalizantă" (Adrian Marino). Modelul ontologic eminescian vine să susțină perspectiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
observații critice ale lui Ibrăileanu, s-a trecut la studiile ample ale unor Caracostea, Călinescu, Vianu, D. Popovici, D. Murărașu și altora. Apoi, în viziuni noi, Roza del Conte, Edgar Papu, I. Negoițescu, Ioana Petrescu, G. Munteanu, Svetlana Paleologu-Matta, Mihai Cimpoi, Ilie Bădescu, Th. Codreanu, Adrian Voica și mulți alții au contribuit substanțial la cunoașterea integrală a operei. Din când în când, au răsunat și voci înalt autorizate în alte tărâmuri ale culturii, dar și în materie de judecată estetică, precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
recitat Doina lui Eminescu pe 22 decembrie 1989, la Televiziunea Română, refuză s-o mai facă pe 13 mai 1993. Pe acest fond socio-politic și cultural, se ivește poezia lui Cezar Ivănescu care evidențiază modelul ontologic eminescian. Admirația "criticului total" (Mihai Cimpoi) e greu de zăgăzuit: " Cititorul mă va ierta pentru aparentele divagații, dar fără ele n-aș putea dovedi cât de fecund este modelul ontologic eminescian și cât de mare poet este Cezar Ivănescu, cel atins de aripa geniului. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-l dăm (e persoana importantă), precizând că nu e vorba nici de Mudava, nici de Nuțu Anghelina. În capitolul rezervat eminescologiei se adună spusele unor personalități de prim rang între care: G. Călinescu, M. Eliade, Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, M. Cimpoi, G. Munteanu, D. Vatamaniuc și alții. Reținem textul foarte erudit și de o mare probitate științifică al maestrului Mihai Cimpoi. Se pare, și chiar Theodor Codreanu face unele aluzii la acest lucru, că literatura română pierde mult nefiind vehiculată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminescologiei se adună spusele unor personalități de prim rang între care: G. Călinescu, M. Eliade, Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, M. Cimpoi, G. Munteanu, D. Vatamaniuc și alții. Reținem textul foarte erudit și de o mare probitate științifică al maestrului Mihai Cimpoi. Se pare, și chiar Theodor Codreanu face unele aluzii la acest lucru, că literatura română pierde mult nefiind vehiculată de o limbă de circulație mondială. Dar nici limbajul Vedelor nu este, nici Kalevala sau Saga islandeza, nici Rubayatele lui Omar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vedere nou, esențial în mai buna cunoaștere a poetului-arheu. Autorul constată o maturitate exegetică, avându-i printre exponenți (de fapt: adevărați piloni) pe Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, D. Vatamaniuc, Petru Creția, George Munteanu, Zvetlana Paleologu-Matta, Ioana Em. Petrescu și Mihai Cimpoi. Desigur, sunt vehiculate și alte nume de cercetători autohtoni, după cum trimiteri la exegeții străini de prima importanță (Alain Guillermou, Rosa del Conte, Amita Bhose și alții) sunt de fiecare dată necesare, dar și revelatoare pentru ce poate însemna, uneori, Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arhipline, topuri clientelare, burse de (non)valori șcl. E drept că a primit și câteva felicitări, dar, surprinzător, de la persoane care nu prezintă credibilitate în spectacolul ierarhizării: Edgar Papu, George Munteanu, Al. Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Solomon Marcus, Adrian Marino, Mihai Cimpoi, Dan C. Mihăilescu. În această îndrăcită îmbulzeală pentru ocuparea unui loc la tribuna întâi, Theodor Codreanu se îndeletnicește cu alte afaceri: citește enorm, gândește intens și scrie cu grijă despre Bolintineanu, Maiorescu, Creangă, I.L. Caragiale, G. Bacovia, Arghezi, Camil Petrescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Lamparia se oferă de Cicerone și cine-l urmează în expediția sa fragmentată, are un avantaj sigur: poate coborî la orice stație dorește. "Axioma" (Ploiești), nr. 2, februarie 2004 BASARABIA SAU DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ] Mihai CIMPOI Un critic al întreg spațiului cultural românesc Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG SPAȚIULUI CULTURAL ROMÂNESC; GALAȚI, EDITURA SCORPION, 2003, EDIȚIA A DOUA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ]; GALAȚI, EDITURA "PAX AURA MUNDI", 2004, EDIȚIA A TREIA [REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ] Mihai CIMPOI Un critic al întreg spațiului cultural românesc Theodor Codreanu este o prezență vie, dinamizatoare în contextul culturii române de azi aflată sub semnul incertitudinilor tranziției. În asemenea condiții ce pot deruta spiritul sau cel puțin îl pot lipsi de punctele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminesciană, o prezență intelectuală pregnantă în viața Moldovei (în toată cuprinderea ei spirituală), comentator avizat de poezie, proză, critică din perspectivă estetică, filozofică și ontologică, cu un ferm simț al valorii și "un nealterat sentiment al identității culturale românești" (Mihai Cimpoi) nu a găsit vreun loc în dicționarele de literatură ce au apărut în ultimele două decenii. Privind însă cu mai multă atenție la ceea ce se întâmplă, la inflația de experimente și experimentatori, la goana după succese imediate cu muncă cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înregistreze, fără a eluda criteriul valoric, creații ale românilor de pretutindeni. Mai ales că, după anul 1960, ca și în restul țării, apar semnale vizibile ale unei resurecții a spiritului critic. Mărturie stau cărțile lui Mihai Dolgan, Vasile Coroban, Mihai Cimpoi. Excelente paginile de analiză consacrate cărților lui Constantin-Virgil Gheorghiu (Ora 25, 1949), Ion Druță (Clopotnița, 1972), Nicolae Dabija (Complexul lui Orfeu, 1983), Victor Teleucă (Ninge la o margine de existență, 2002) sau Mihai Cimpoi (Narcis și Hyperion, 1979), Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Mihai Dolgan, Vasile Coroban, Mihai Cimpoi. Excelente paginile de analiză consacrate cărților lui Constantin-Virgil Gheorghiu (Ora 25, 1949), Ion Druță (Clopotnița, 1972), Nicolae Dabija (Complexul lui Orfeu, 1983), Victor Teleucă (Ninge la o margine de existență, 2002) sau Mihai Cimpoi (Narcis și Hyperion, 1979), Theodor Codreanu neuitând nici o clipă să identifice conștiința tragică a autorilor, vindecați sau nu de "complexul sfâșierii". Fisura, ca figură ontologică, apare în poezia lui Ion Vatamanu, ușor de echivalat cu "antitezele neîmpăcate" ale lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ne grăbim să spunem că spre deosebire de plutonul de critici bucureșteni, care de multe ori se mai lasă furați de spiritul polemic și de parti-pris-uri, în mult hulita provincie operează cărturari de mare competență și de mare probitate, cum sunt Mihai Cimpoi și Constantin Trandafir. Și alături de ei, fără nici un dubiu, și Theodor Codreanu, autor inspirat alt volumului pe care tocmai l-am semnalat, și al multor altora anterioare care "lectorem delectando, pariterque monendo", ne delectează și ne instruiesc în egală măsură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
caragialești". Lumea aceasta "pierde șansa tămăduirii" (p. 153). "Păreri tutovene" (Bârlad): (I-VII), nr. 762769, 2004 DUMINICA MARE A LUI GRIGORE VIERU, CHIȘINĂU-BUCUREȘTI, EDITURA LITERA INTERNAȚIONAL, 2004, COLECȚIA "BIBLIOTECA ȘCOLARULUI"; EDIȚIA A II-A, IAȘI, PRINCEPS EDIT, 2010 [ADĂUGITĂ] Mihai CIMPOI Vieru, un Bacovia cu semn întors (în viziunea lui Theodor Codreanu) Faptul că Theodor Codreanu s-a apropiat de opera și personalitatea lui Grigore Vieru, care constituie indiscutabil un fenomen, este într-un fel firesc din moment ce ține în câmpul atenției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și "baladizarea" o dată cu apariția poemului Cămășile, "estetica reazemului", "principiul matern al universului" și coroborarea dintre ele, aproapele și departele ce descind din principiul matern, copilul ca "homo ludens", miniaturalul, cantabilitatea versului vierean, toate acestea sunt desprinse din monografia lui Mihai Cimpoi Întoarcerea la izvoare spre a fi analizate dintr-o perspectiva actualizată. Extinderea axei comparatistice, pe linia Eminescu Alecsandri Coșbuc Mateevici Goga, ca "poezie strigăt existențial, oracular mesianică și înverșunat-pamfletară", reluarea în dezbatere a unor constante neoromantice vierene din perspectiva întoarcerii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o axă a posterității, despărțite convențional de un Argument. În peste 110 pagini, Theodor Codreanu judecă modul în care s-au reflectat poetul și omul Grigore Vieru în oglinzile criticii din fosta Uniune Sovietică, în studiile monografice ale lui Mihai Cimpoi, în cercetările altor exegeți basarabeni precum și în exegeza din România, pentru a-și încheia considerațiile analizând aplicat două monografii semnate de Stelian Gruia și Fănuș Băileșteanu. Judecățile critice asupra poetului sunt de mult polarizate, mergând de la epitetul encomiastic până la negarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Vieru-Blaga, Vieru-Eminescu, Vieru-Cezar Ivănescu, Vieru-Nichita Stănescu, Vieru-Marin Sorescu, Vieru-Ioan Alexandru, Vieru-D.R. Popescu, Vieru-Sabin Bălașa (sic!). Remarc polisemantismul unui concept drag lui Theodor Codreanu ontologic: cutare critic nu avea "conștiința rădăcinilor ontologice vierene" (p. 40); "critica estetico-ontologică" (a lui Mihai Cimpoi, n.n., T.P., p. 55); "mama devine principiu ontologic, reazem al naturii și al cosmosului" (p. 65); "procesul profund ontologic ce se petrece și-n cazul lui Grigore Vieru" (p. 158); "neutralism ontologic"(p.168); "adevărul pomenit e ontologic" (p. 245
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
substanțializată. Autorul surprinde și sistematizează diferite atitudini critice cu privire la opera lui Vieru, operând cu categorii ontologice și estetice largi. Încercările sale hermeneutice îl apropie de estetica și aparatul critic al lui Mihail Dolgan, dar și de cele ale lui Mihai Cimpoi. De fapt, prin acești doi mari cărturari ai Basarabiei, Theodor Codreanu aprofundează, în primă fază, opera lui Vieru, ca apoi, să intuiască momente inedite, originale în demersu-i critic atractiv. Savant de mare probitate profesională, Theodor Codreanu, are mai întâi grijă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
găsit răspuns la problema limbii care-i frământă acum pe literații sovietici: poetul trebuie să aibă senzația forței primordiale a cuvântului față de materialul verbal" (p. 35). O deosebită atenție acordă autorul monografiei criticii autohtone din Republica Moldova, realizată de "vierologii" Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan. În micromonografia de debut "Mirajul copilăriei" (1963), Mihai Cimpoi, observă Theodor Codreanu, surprinde puterea lui Grigore Vieru de a converti audibilul în vizual, adică temporalul în spațial, fără a cădea în pitorescul acuarelei; la poetul basarabean tema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poetul trebuie să aibă senzația forței primordiale a cuvântului față de materialul verbal" (p. 35). O deosebită atenție acordă autorul monografiei criticii autohtone din Republica Moldova, realizată de "vierologii" Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan. În micromonografia de debut "Mirajul copilăriei" (1963), Mihai Cimpoi, observă Theodor Codreanu, surprinde puterea lui Grigore Vieru de a converti audibilul în vizual, adică temporalul în spațial, fără a cădea în pitorescul acuarelei; la poetul basarabean tema copilăriei se întregește cu o aură erotică, din care nu lipsesc suferințele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]