1,029 matches
-
j. Suceava - 9.VII.1879, Cernăuți), cărturar și autor de versuri. Teodor pe numele de mirean, fiu al parohului din Tișăuți, după studii teologice la Cernăuți, este numit, din 1832, preot la Storojineț și Prisăcăreni, iar după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
și de grele ca mai târziu. D. Clerul, acoperind în mare număr țara, dar neavând nici o știință și departe de orice cultură mai înaltă, apoi, afară de clericii din mănăstiri și de la biserici catedrale, fără suficiente mijloace de subsistență, potrivite cu cinul lui, nu era în genere potrivit ca să joace vreun rol însemnat în privire politică sau socială; apoi chiar în popor se bucura de-o vaza mică și nu avea nici aptitudinea, nici puterea de-a exercita vo înrîurire invederată și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și eparhi, se trimise un edict patriarhal în anul 1401 cu ordinul că, după curățirea clerului și poporului din Moldova de escomunicarea rostită, preotul Isidor venit din Moldova, ce fusese interzis dar acuma curățit, să fie admis în toate drepturile cinului preoțesc, deși primise hirotonia din mâna episcopului Iosif, căci acestuia din urmă, deși încărcat c-o crimă, nu i se luase dreptul hirotoniei; în același edict patriarhul poruncește mitropolitului de-a dispune toate cele de cuviință pentru a instala în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
năvodari,/ Tot feciori de boieri mari”, le e frică să-l însoțească pe Antofiță în această expediție eroică. Spaima îi face să plângă : Nevodarii mi-auza, Unu la altu se uita, Lacrimile-i podidea, Toz’ din gură că-i zicea : Cin’ la Vidros ne-o mâna, La toți capu ne-o mânca ! (47, p. 73). în unele variante, Antofiță e obligat să-l narcotizeze pe vătaful Vioară cu vin dres cu opium („Paharul cu vin umplea,/ Cu afion l-împlinia,/ Și da
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
te tai,/ grijă să ai,/ să nu sai/ din coajă,/ din lemn,/ din rădăcină ;/ să stai chircit,/ înghesuit,/ turtit,/ în rădăcină,/ la nelumină...” (47, p. 173) ; sau un exorcism oltenesc menit să alunge dracul din lemnul copacului : „Bradule,/ frumosule,/ voinicule,/ cin’ te-a tăiat,/ te-a despicat,/ te-a desciotit,/ cin’ te-a bătut/ par în pământ/ ca să scoată pe dracu ;/ cin’ te-a bătut/ cu nuiele de alun/ să-l scoți pe nebun/ să se ducă/ nălucă” (47, p. 175
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din lemn,/ din rădăcină ;/ să stai chircit,/ înghesuit,/ turtit,/ în rădăcină,/ la nelumină...” (47, p. 173) ; sau un exorcism oltenesc menit să alunge dracul din lemnul copacului : „Bradule,/ frumosule,/ voinicule,/ cin’ te-a tăiat,/ te-a despicat,/ te-a desciotit,/ cin’ te-a bătut/ par în pământ/ ca să scoată pe dracu ;/ cin’ te-a bătut/ cu nuiele de alun/ să-l scoți pe nebun/ să se ducă/ nălucă” (47, p. 175). Ridicarea unei coloane a cerului, bătutul cu nuiaua de alun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la nelumină...” (47, p. 173) ; sau un exorcism oltenesc menit să alunge dracul din lemnul copacului : „Bradule,/ frumosule,/ voinicule,/ cin’ te-a tăiat,/ te-a despicat,/ te-a desciotit,/ cin’ te-a bătut/ par în pământ/ ca să scoată pe dracu ;/ cin’ te-a bătut/ cu nuiele de alun/ să-l scoți pe nebun/ să se ducă/ nălucă” (47, p. 175). Ridicarea unei coloane a cerului, bătutul cu nuiaua de alun („nașul șarpelui”) sau de paltin, bătutul în toaca din lemn de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Aron Cotruș, fie poeme în care cuvântul se metamorfozează în imprecații și lacrimi amare ( „O vale de lacrămi și doruri mi-e țara” - Septembrie; „Seminția lui Horia se stinge;/ Vai, vai, și Iancu rătăcește prin pădure/ Și armele nu are cin’ le-ncinge” - La capătul vremii; „Lacul e mâhnit, iar codrii-n somn/ Prind a se urni cu încruntare” - An rău), fie prelucrări ale unor doine de înstrăinare („Satule bătrân, la ce te uiți,/ Mai ții minte țara noastră mare? / [...] Au
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
Chișinău, 1952; Nuvele, Chișinău, 1954; Din câte ochii văd, Chișinău, 1957; La ospățul din vâlcea, Chișinău, 1957; Moș Ion de la Budăi pentru nepoțeii săi, Chișinău, 1957; Poem de primăvară, Chișinău, 1957; Legenda rândunicii, Chișinău, 1958; Pentru omul harnic, Chișinău, 1958; Cin’ le paște le cunoaște, Chișinău, 1959; Floare a pământului, Chișinău, 1960; Păcălici, Chișinău, 1960; Cu soarele și cântecul la drum, Chișinău, 1961; Doi rățoi și un cocoș, Chișinău, 1961; Hai, urcați-vă și voi, Chișinău, 1961; O vară la Nistru
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
-se pogrebaniia și pamete mare cum se cade”), intervine pentru comutarea pedepsei lui Stroe Leurdeanul („Iar jupâneasa Elena și cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie vodă să-l iarte de moarte și să ia cinul călugăresc, că va da el seamă înaintea înfricoșătorului județ”), suferă persecuțiile unor Voievozi ostili („unii la doamna Elena și la feciorii ei, ca să-i piarză”; „Iar alții pedepsea pre ticăloasă maica lor și o mustra în tot chipul, iar ia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
așa adevărat întâi să i-a chipul acela ce va să se facă călugăr, de-aicea atunce să fie volnic celălalt să se mărite sau să se însoare, sau bărbatul sau muiarea. Și carele de într-amândoi va rămânea întru cinul mirénilor, acela să aibă de la acela ce să va face călugăr, ce va fi pe dreptate partea lui de moșie care vrea să o moștenească după moartea lui, ori bărbat de va hi, ori muiare” -, „pentru că și acela ca un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să ia plată precum au făcut”, adică „să-l omoare și pre Stroe”. Numai că - zice cronica - „jupâneasa Elena și cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie-Vodă să-l iarte de la moarte și să ia cinul călugăresc”. Și sentința a fost comutată: în locul pedepsei capitale, osânda era expunerea infamantă și călugărirea. Numai că - ne spune hrisovul dat de Antonie-Vodă („la mâna acestor boiari carei scriu mai sus, ca să le fie de mare credință și de pomenire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
evenimente din viața omului (de regulă pe cele tragice), menționează instalarea văduviei cu toate consecințele acestei schimbări a statutului femeii. Rămasă singură, femeia își jelește soțul mort și enumeră datele unei situații previzibil precare (mai ales dacă repetarea tragicei experiențe: „Cin’nu bea aiest pahar/ Nu știe-n lume ce-i amar;/ L-am băut de două ori/ Și nu uit până ce mor” - îi furnizează informații cutremurătoare): Vădana unde-i rămasă. Plânge dranița pe casă; Unde-i casa cu bărbat, Niciun
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a unei știri seci, știind el - cu siguranță - eforturile depuse de Vodă pentru găsirea unor lecuitori (Brâncoveanu îl cerea cancelarului Mihail Teleki pe medicul András Pécsi, „ căci multe feluri de boli și de nevoi bântuie aici printre noi, atât în cinurile de sus, cât și în cele de jos și în neamul nostru, astfel că a pătruns și în casa noastră și Domnia Sa Mama noastră este într-o rea stare și cu greu putem afla astfel de om care s-ar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să fie acolo „șăzători până la sfârșitul vieții lor”, fiindcă „abătându-se la rele petreceri, umblând pe la locuri netrebnice prin cafenele i prin cârciume după beții și mișelii cu cântece i jocuri, umblând pe poduri în desfătări care sânt spre defăimarea cinului preoțesc” (după Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 371). 376. V.A. Urechiă, Istoria Românilor, vol. IV, p. 70. 377. Codul Calimah (vezi Ștefan Lemny, op. cit., p. 105). 378. Vezi Lucian Dărămuș, op. cit., p. 237. 379. Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 286. 380
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este ales, în 1840 și 1842, președinte al Eforiei din Focșani, unde se așezase de la un timp. Odată cu urcarea pe tron a lui Mihail Sturdza, cât și în vremea domniei lui Grigore Alexandru Ghica, ascensiunea ambițiosului boier, avid de înalte cinuri, încetează. Socotindu-se persecutat, dospind în el nemulțumirea și ranchiuna, paharnicul pune la cale - sau este doar complice al fraților săi, paharnicul Costache și spătarul Antohi - o copioasă mistificare, Izvodul lui Clănău sau Cronica lui Huru (ce se tipărește în
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
mănăstirea Antim din capitală, unde se va și călugări în 1948, devenind principalul factor coagulant al comuniunii spirituale Rugul aprins al Maicii Domnului. În 1950 e arestat și condamnat pentru „fascism” și activități subversive. Eliberat după trei ani, se reintegrează cinului monahal la schitul Crasna (din Gorj), ca ieroschimonahul Daniil, apoi se retrage la schitul Rarău, de unde vine când și când în București, pentru a participa la întâlnirile cu foștii membri ai grupării isihaste. În 1958 e arestat din nou, implicat
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
perioada de mari tulburări în țara aflată sub conducerea dezbinată a boierilor din „arhondotetrarhie”, care doreau izgonirea clerului grec din țară, dar și sporirea privilegiilor proprii în dauna micilor boieri. Ajuns domn, Alexandru Suțu continuă nedreptățile, vânzând rangurile boierești și cinurile bisericești. Lamentațiile cronicarului nu sunt însă copleșite de pesimism, căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să cuprind revuluția
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
aduce beneficii 3. Alcătuiește enunțuri folosind cuvintele: cuviincios, politicos, amabil, respectuos. 4. Însemnează expresiile pe care le folosești: Mulțumesc! Îmi cer scuze! Pot să vă întrerup? Vă rog! Îmi permiteți? Regret greșeala! TESTUL NR. 20 1. Citește textul: Nu știu cin’ ți-a zis și nici Cin’ te puse măscărici. Cred că singur ți-ai găsit Felul ăsta zăpăcit De a râde fără rost, De-a sări pe bănci în clasă, De-a strica tot rostu-acasă, Ca un prost, da, ca
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cuvintele: cuviincios, politicos, amabil, respectuos. 4. Însemnează expresiile pe care le folosești: Mulțumesc! Îmi cer scuze! Pot să vă întrerup? Vă rog! Îmi permiteți? Regret greșeala! TESTUL NR. 20 1. Citește textul: Nu știu cin’ ți-a zis și nici Cin’ te puse măscărici. Cred că singur ți-ai găsit Felul ăsta zăpăcit De a râde fără rost, De-a sări pe bănci în clasă, De-a strica tot rostu-acasă, Ca un prost, da, ca un prost... Ce-ți mai trebuiește
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cel mult tolerați drept chiriași în propriile case. Dar, pe lângă aceștia, erau vizați «exploatatorii» de diverse categorii (inclusiv, repet: familiile celor arestați și condamnați sau ale celor «fugiți»; dar puteau fi șí mic-burghezi, funcționari etc. - «reacționari», rău-văzuți, oricum, nu din cinul Puterii fățișe sau ascunse. Prin acest procedeu (în fond ilegal, deși conform noilor legi „strâmbe”) se dădea o soluție urgentă, facilă, confortabilă din punctul de vedere al regimului, fără a se construi, imediat, noi imobile pentru rezolvarea problemei locuințelor - dispărute
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
argumente fără echivoc, dublate de probe - acte mitrice, de stare civilă, scrisori olografe -, P.-C. comunică, de asemenea, importante clarificări și rectificări la biografia lui Tudor Arghezi, mai ales privind părinții, anii de școlaritate, împrejurările aderării și ale ieșirii din cinul monahal, ale primei căsătorii și ale primului său născut etc. Legendă și adevăr în biografia lui Tudor Arghezi („Manuscriptum”, 2/1975), primul din serie, a provocat o dispută aprigă, întinsă pe mai mulți ani, din care au ieșit la iveală
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
în vremurile noastre, aceasta tagmă de învățători ai Bisericii (responsabilă pentru Școlile catehetice din Alexandria, Antiohia sau Ierusalimul primelor veacuri) s-a risipit cu totul. Mai recent, modernitatea a făcut din învățătorii Bisericii niște simpli salariați ai statului secular, așa cum cinul văduvelor se confundă astăzi cu asociația pensionarelor... De ce cred că trebuie să existe un loc pentru „învățători” sau „cărturari” în Biserică? De ce cred că aceștia nu se confundă cu „intelectualii” veleitari ai Academiei? Pentru că mărturisim Crezul într-o Biserică universală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și, după ce taie o bucată lungă de vreo trei picioare dinspre vîrful ei ascuțit, face la celălalt capăt două găuri în chip de mîneci și se vîră el însuși înăuntru. Iată-l pe „tocătorul“ nostru îmbrăcat în veșmîntul clasic al cinului său, veșmînt păstrat din vremuri imemoriale, care va fi unica lui protecție în timp ce va oficia slujba specială ce-i revine. Aceasta constă în tocarea bucăților de grăsime pentru cazane - tocare ce are loc pe un ciudat cal de lemn, instalat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mulți, cu atât are dreptul la mai puțini. Fracția se micșorează invers proporțional. Celor cu mai puțin de trei sclavi nu li se aplică. Dacă ai zece, poți dezlega până la jumătate. Sunt vizați mari proprietari. Reduși la cel mult o cin cime. Iar bătrânul, deși sărac la început, se pusese pe câștig. A jupuit, în buna tradiție a aristocrației romane, provin ciile pe care le-a guvernat. Libo râgâie: — Nu l-a menționat însă îndeajuns de explicit în testament. Avocatul dă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]