410 matches
-
Sfântul Ștefan, prăznuit pe 27 decembrie, a fost unul dintre martorii Învierii și Înălțării la cer a Mântuitorului, ca și al pogorârii Duhului Sfânt. A fost ales, pentru credința și evlavia sa, drept arhidiacon, chiar atunci, în primele zile de după Cincizecime, când apostolii au tras la sorți zonele în care vor purta Cuvântul Domnului. La scurt timp după aceasta, în templu fiind, au auzit pe unii și pe alții vorbind despre Hristos. Unii spuneau că e proroc, alții că e Mesia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
creștine, nu numai ale poeziei. Subiectul imnurilor lui Roman este liturgic: el închină imnuri principalelor sărbători ale anului creștin (Nașterea, Bobotează, Sărbătoarea Apostolilor, Judecata de Apoi, care era o sărbătoare de la începutul Postului Mare, Vinerea Sfîntă, Paștile, Urcarea la Cer, Cincizecimea, Ziua Tuturor Sfinților etc.). Foarte interesante sînt puținele compoziții fără o legătură strictă cu liturghia, cum este imnul Despre cutremur și pîrjolire, deoarece acestea conțin referiri la evenimente din vremea poetului. Poetul vine după alți autori de imnuri și predicatori
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Baptize Infants?, London, 1963, p. 95-99; a se vedea și David F. Wright, op. cit., p. 20. footnote>. Deci, cine ar trebui să se bucure de acest puternic mijloc de obținere a slavei? După exortația sa în fața mulțimii adunate în ziua Cincizecimii, în care le cerea să se pocăiască și să accepte botezul, Sfântul Apostol Petru explică faptul că această făgăduință „este dată vouă și copiilor voștri și tuturor celor de departe” (Fap. 2, 39) <footnote Aceeași făgăduință a fost făcută de către
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Sfântul Apostol Pavel a botezat „și casa lui Ștefana” (I Cor. 1, 16), pe temnicerul din Filipi care „s-a botezat el și toți ai casei lui” (Fap. 16, 30-33) etc. Revenind la cele ce s-au întâmplat în ziua Cincizecimii, când S-a pogorât Duhul Sfânt peste Apostoli, subliniem că ei au propovăduit poporului cele ce îi învățase Duhul Sfânt, ca fiecare să se pocăiască și să fie botezat în numele Domnului nostru Iisus Hristos, spunând că „a voastră și a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Încă o dată, redactarea Noului Testament presupune deja o relație interpretativă cu textul Scripturii vechi - Legea, Psalmii și Profeții - tocmai din perspectiva împlinirii tuturor promisiunilor în Iisus Hristos. Firește, această mărturisire s-a făcut în Duhul primit de apostoli în ziua Cincizecimii, reînnoit în prezența Sa luminătoare, pentru fiecare creștin, la botez. De la Origen, trecând prin Părinții Capadocieni și până la Sfântul Maxim Mărturisitorul, teologii Bisericii au văzut în Scripturi un anumit aspect al Întrupării lui Hristos 2. Nu mai puțin importantă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
început al Tatălui este bolta cerească a acestui templu. Credința și mărturisirea apostolicătc "Credința și mărturisirea apostolică" Prima decizie teologică a Bisericii primare este redactarea „Evangheliei lui Hristos” (Rom. 1,16) din perspectiva minunii pascale, pecetluită de pogorârea Duhului la Cincizecime. În mozaicul scrierilor noutestamentare, a căror pluralitate nu neagă unicitatea Evangheliei, avem deja un prim răspuns la întrebarea lui Iisus către apostoli: „Voi cine ziceți că sunt Eu?”. Provocată de această întrebare, teologia creștină este, cu alte cuvinte, darul Cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
avut nevoie de convocarea unui sinod ecumenic pentru a decide lista normativă a textelor scripturistice, atât pentru Vechiul, cât și pentru Noul Testament. Toate etapele de formare a canonului au fost opera discernământului duhovnicesc al comunității ecleziale. Duhul dăruit sfinților la Cincizecime nu s-a îndepărtat de comunitatea apostolică în procesul compunerii Evangheliilor și epistolelor (prezente de la început în cadrul Liturghiei), nici în răspândirea lor sau în strângerea scripturilor în colecții distincte și selectarea acestora după criteriul adevărului și al catolicității proclamației lui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Sfântul Ștefan, prăznuit pe 27 decembrie, a fost unul dintre martorii Învierii și Înălțării la cer a Mântuitorului, ca și al pogorârii Duhului Sfânt. A fost ales, pentru credința și evlavia sa, drept arhidiacon, chiar atunci, în primele zile de după Cincizecime, când apostolii au tras la sorți zonele în care vor purta Cuvântul Domnului. La scurt timp după aceasta, în templu fiind, au auzit pe unii și pe alții vorbind despre Hristos. Unii spuneau că e proroc, alții că e Mesia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
turnul din Babilon fiind distrus de Xerxes, odata cu cucerirea locului. În viziunea Bisericii creștine, în înțelesul literal al cuvântului, Biserica este „adunarea”, în greceste ekklesia, însemnând „a aduna”. Părinții Bisericii fac o comparație între turnul Babel și adunarea de la Cincizecime: turnul Babel este simbolul amestecării limbilor, al confuziei persoanelor, al ruperii dialogului cu Dumnezeu și între oameni, în timp ce „Cincizecimea” este simbolul reluării dialogului și comuniunii personale cu Dumnezeu. Amintim că „Cincizecimea” este momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cuvântului, Biserica este „adunarea”, în greceste ekklesia, însemnând „a aduna”. Părinții Bisericii fac o comparație între turnul Babel și adunarea de la Cincizecime: turnul Babel este simbolul amestecării limbilor, al confuziei persoanelor, al ruperii dialogului cu Dumnezeu și între oameni, în timp ce „Cincizecimea” este simbolul reluării dialogului și comuniunii personale cu Dumnezeu. Amintim că „Cincizecimea” este momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc peste fiecare dintre cei prezenți (Faptele Apostolilor 2-4). Apostolii, după ce au primit Duhul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fac o comparație între turnul Babel și adunarea de la Cincizecime: turnul Babel este simbolul amestecării limbilor, al confuziei persoanelor, al ruperii dialogului cu Dumnezeu și între oameni, în timp ce „Cincizecimea” este simbolul reluării dialogului și comuniunii personale cu Dumnezeu. Amintim că „Cincizecimea” este momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc peste fiecare dintre cei prezenți (Faptele Apostolilor 2-4). Apostolii, după ce au primit Duhul Sfant, L-au vestit pe Hristos în diferite limbi, refăcând unitatea limbajului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o alimentație rațională (mulți fiind vegetarieni)”. VIII.3. Penticostalii Termenul grecesc pentēkostē („a cincizecea zi”) a dat numele cultului penticostal. A apărut în 1906, când o comunitate de negri din los angeles a pretins că a retrăit primirea darurilor de la cincizecime: glosolalia, prorocirea, vindecarea bolnavilor și puterea de a-i vindeca pe cei posedați de demoni. Toate erau invocate după modelul apostolic. Cu timpul, penticostalismul a pătruns în Norvegia și în Germania, apoi în întreaga Europă. adunările penticostale sunt autonome unele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mare decât cele din mijloc sau cele din deltă. De aici aparentul paradox care face ca Augustin și Hesychius să fie în același timp contemporani ai apostolilor și mult mai apropiați decât aceștia de punctul final al lumii. În ziua Cincizecimii, Petru spune: „Aceștia nu sunt beți, cum vi se pare vouă, căci este al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ceea ce s‑a spus prin profetul Ioil: Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Este vorba despre In Epistolam Ioannis ad Parthos tractatus decem. Cuvântul tractatus trebuie înțeles aici cu sensul de „omilie”. Într‑adevăr este vorba de un comentariu închegat al tuturor versetelor epistolei, realizat în perioada cuprinsă între Duminica Paștelui și sărbătoarea Cincizecimii din anul 415. Al III‑lea tractatus a fost rostit, probabil, în ziua de marți din Săptămâna Mare. Comentariul reia trei dintre temele epistolei ioanice: 1) opoziția întuneric‑lumină; 2) dragostea față de frați (inclusiv față de frații schismatici); 3) autenticitatea credinței
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o jertfelnică dragoste pentru adevăr. Fără prezența discretă și binefăcătoare a figurii învățătorului sau părintelui duhovnicesc care, animat de harul Duhului Sfânt, insuflă în inimile ucenicilor taina cerească a comuniunii, o asemenea mișcare (care nu poate decât să imite minunea Cincizecimii) nu s-ar fi putut închega. „Căci de ați avea zeci de mii de învățători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți” (I Corinteni 4, 15). Ce ne rămâne însă de sperat după cincisprezece ani de libertate nestingherită? Epilogtc "Epilog
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Trebuie să învățăm să trăim și să mărturisim creștinismul și dinspre Duhul Sfânt”, spune H.-R. Patapievici. Poate reprezenta însă un asemenea îndemn o veritabilă noutate, câtă vreme constituirea efectivă a Bisericii apostolice se leagă organic de evenimentul întemeietor al Cincizecimii? Pentru credincioșii din ecclesia nu există un timp istoric de grație și altul de damnație. În liturghie nu rămâne loc pentru nostalgii, nici pentru reverii utopice. Este suficientă urgența pragmatică a unei compasiuni față de întreaga făptură. Iar pentru aceasta, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu lecții de dictare și traducere) este motivul „limbii sacre” care circulă în unele medii bisericești. Încăpățânarea cu care foarte mulți episcopi și presbiteri doresc să mențină în slujirea Vieții limbi moarte, necunoscute smeritului popor creștin, contrazice flagrant minunea de la Cincizecime și dorința arzătoare a apostolului de a grăi în Biserică „cinci cuvinte cu mintea” - ca să învețe și pe alții - „decât zeci de mii de cuvinte într-o limbă străină” (I Corinteni 14, 19). Astfel, tot ceea ce apare ca inovație (e.g.
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și scrisă a unui popor este botezată în focul cuvântului lui Dumnezeu. Pe de altă parte, această nouă ediție reprezintă extensia unui proiect misionar prin care Biserica vrea să facă Scriptura să vorbească, precum apostolii strânși la Ierusalim în ziua Cincizecimii, pe limba tuturor. În cazul de față, între traducere și îndreptare este greu de făcut diferența. ÎPS Bartolomeu se recunoaște smerit ca un simplu „ostenitor” - sau chiar „pălmaș al Scripturii” - într-o tradiție de „trei secole” care-i numără pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
urâse atât de mult, încât L-a vândut pe Mântuitorul, astfel,mărturisirea de credință a Sfinților Părinți de la primul Sinod Ecumenic a fost așezată după Înălțarea Domnului, în Duminica a 7-a după Paști ca o condiție a drumului către Cincizecime, care nu vinefără pomenirea Jertfei Mântuitorului și a proslăvirii Sale (Ioan 7,38-39). Dacă nu mai era simțită „slava” lui Hristos, nu mai rămâneanici bucuria acestei „slave” ca bucurie a Mirelui: „Va veni o vremecând Mirele se va lua de la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este acea doctrină din vremea de libertate a Bisericii, careprin Arie strica sfințirea Numelui lui Dumnezeu în Hristos și îm piedica, astfel, lucrarea Duhului Sfânt. Duhul nu vine, dacă Hristosnu este preamărit în „slava” Sa, după cum se arată în Evanghelia Cincizecimii: „Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura, râuride apă vie vor curge din pântecele lui. Iar aceasta a zis-o despreDuhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred în EL. Căci încănu era dat Duhul, pentru că
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de oarece ucenicii încă nu erau conștienți de „semănarea” în ei a viețiilui Hristos, când a zis în preajma Jertfei: „Lucrul pe care Mi l-ai datsă-l fac l-am săvârșit” (Ioan 17, 4), și așa cum aveau ei să mărturisească după Cincizecime: „Cuvântul s-a făcut trup și s-a sălășluitîntre noi, și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatălplin de har și de adevăr” (Ioan 1, 14); „Și din plinătatea Lui toți amluat har peste har” (Ioan 1
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de a ține toate, tărie a puterii Sale atotțiitoare.Este o cunoaștere spre înviere ca viață veșnică: „Aceasta este viațaveșnică să Te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat și peIisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 3). Ca Cincizecime per-sonală, Duhul Sfânt a venit peste Mântuitorul la Botez în urma rugăciunii Sale de „înfiere” și arătare a lui Dumnezeu ca „Tată” (Luca 3,21-22). Mântuitorul spunea iudeilor: „Nu Moise v-a dat pâinea dincer, ci Tatăl Meu vă dă din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la simțămintele sauDuhul lui Hristos (Filipeni 2, 5). Această mutare nu poate avea locdecât ca un act eclesial și sacramental, pentru că nașterea în Hristoseste și pecetluirea celui născut ca mădular al Bisericii prin DuhulSfânt. Taina Mirungerii este astfel, ca o „Cincizecime personală” înviața fiecărui credincios. Omul devine astfel o făptură harismaticăși sacerdotală, care în numele Sfintei Treimi este chemată să sfințească toată creația devenită părtașă la Botezul său. Lucrarea Sfân tului Duh în Biserică este cea de a ține mereu viu pe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Suzana acuzată de desfrâu de bătrânii desfrânați. Artiștii creștini utilizează de asemenea din belșug sursele portretisticii păgâne a timpului lor. Filosofii se bucură de o înaltă considerație; numeroase lucrări îi arată pe înțelepți așezați în semicerc (scenă regăsită în icoana Cincizecimii unde apostolii sunt așezați astfel) sau, un filosof singur, predând. Creștinismul își însușește foarte repede aceste modele pe care le modifică. Nu deține el oare înțelepciu‑ nea avându‑1 în frunte pe Cristos care dintr‑odată devine filosoful suprem? CaP
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sus”, încă niște bieți oameni, temători, somnoroși, gata oricând să (se) renege. Peste zece zile, de Cincizecime (Rusalii) apostolii se vor „îmbrăca cu putere de sus”, vor „lua putere” de la Duhul Sfânt (Fapte, cap. 1-4): „Și când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. / Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. / Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]