9,500 matches
-
granit roz al lui Ramses al treilea pe care scrie: "Moartea este voiajul nocturn al soarelui"... Înțeleptul Imhotep, arhitectul regelui Djeser, patronul scribilor, pe al cărui papirus desfăcut pe genunchi scrie: "Apa din ulcica oricărui scrib să fie băută în cinstea lui Imhotep... Cuplul de statui în calcar pictat, - Rahorka și Merseanks... Nitocris, divina adoratoare a lui Amon, fiica lui Psammetic (650 î. Chr.). Chapenupet, fiica regelui Piantkhi, o mamă cu pruncul în brațe, spart, nu i se văd decît picioarele
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
27 februarie 1930, mărturisea în jurnal: "Scandalurile se țin lanț. Campania contra mea continuă concentric, dusă de tot felul de elemente, cîțiva scriitori și ziarele opoziției. Sînt azi cel mai atacat om din România. Atacuri murdare care atentează mereu la cinstea mea, la descalificarea mea. E vădit că se caută pur și simplu scoaterea mea din viața publică, adică din viața socială și politică. Atacul început la S.S.R. caută să fie continuat spre a ma debarca de la ăEducatia Poporuluiă. Mi se
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
cîștiga cinstit un concurs pentru ocuparea unei funcții în administrația de stat. Omul despre care vorbesc e de o corectitudine rarisima, așa că m-a blocat cu întrebarea această. Începusem să-mi pun întrebarea dacă nu există mai multe feluri de cinste, despre care n-am apucat să mă informez, ceea ce pentru un om de presă, nu pică bine. Fiindcă, în mintea mea, un concurs, despre care presupun că se organizează tocmai ca să facă loc celui mai bun, pornește de la o cinste
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
cinste, despre care n-am apucat să mă informez, ceea ce pentru un om de presă, nu pică bine. Fiindcă, în mintea mea, un concurs, despre care presupun că se organizează tocmai ca să facă loc celui mai bun, pornește de la o cinste inițială. Fac aici o paranteză: Am avut de-a face, pînă în ^89, cu sistemul de pile al răposatului regim, sistem care avea și un merit. Dacă te prezentai la un concurs unde locul era ocupat dinainte, ți se spunea
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
umile, în aparență, situații cu ajutorul cărora te puteai trezi ulterior în funcția rîvnita. Tot pînă în ^89 există modă sacrificiilor de tip politic - dacă voiai un anumit post, intrai în PCR, chiar dacă nu aveai nici o chemare pentru acel partid. Complexul cinstei cu apartenența politică face, după părerea mea, un rău nu numai conjunctural, ci are, se pare o foarte solidă susținere în sistemul actual. Vechile criterii ale partidului unic erau că un candidat merituos nu poate fi decît un membru al
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
care e nevoie de ea. Totuși ideea că pentru a cîștiga cinstit un concurs public în România e nevoie de o rețetă politică, așa cum mi-a spus prietenul meu, această idee mă face să-mi pun întrebarea dacă nu cumva cinstea competitorului de azi pentru o funcție publică nu e o simplă formă de inadecvare la lumea în care trăim. Dacă pentru a ocupa cinstit o funcție publică în stat, există la această oră, în România, căi cu ajutorul cărora cinstea are
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
cumva cinstea competitorului de azi pentru o funcție publică nu e o simplă formă de inadecvare la lumea în care trăim. Dacă pentru a ocupa cinstit o funcție publică în stat, există la această oră, în România, căi cu ajutorul cărora cinstea are nevoie să își facă loc; mai mult - căi care se pot dovedi la fel de importante cum e cinstea însăși, atunci tot ceea ce presupune ea, ca de pildă valoarea personală, adevărul, respectul de propria persoană, devin elemente strict circumstanțiale care țin
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
în care trăim. Dacă pentru a ocupa cinstit o funcție publică în stat, există la această oră, în România, căi cu ajutorul cărora cinstea are nevoie să își facă loc; mai mult - căi care se pot dovedi la fel de importante cum e cinstea însăși, atunci tot ceea ce presupune ea, ca de pildă valoarea personală, adevărul, respectul de propria persoană, devin elemente strict circumstanțiale care țin de acel cum bizar al carui rost e de a funcționa că șperaclu cinstit într-un concurs dat
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
presupune ea, ca de pildă valoarea personală, adevărul, respectul de propria persoană, devin elemente strict circumstanțiale care țin de acel cum bizar al carui rost e de a funcționa că șperaclu cinstit într-un concurs dat. Dacă, acum, în România, cinstea are nevoie și de o cale cu ajutorul căreia să-și facă loc acolo unde valoarea pe care o poartă ar trebui să aibă loc cîștigat, atunci valorile mai mari, cele ale democrației sînt în primejdie. Fiindcă, fără exercițiul cinstei, valoarea
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
România, cinstea are nevoie și de o cale cu ajutorul căreia să-și facă loc acolo unde valoarea pe care o poartă ar trebui să aibă loc cîștigat, atunci valorile mai mari, cele ale democrației sînt în primejdie. Fiindcă, fără exercițiul cinstei, valoarea mai poate răzbate, dar, mai devreme sau mai tîrziu, democrația se sufocă.
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
nu mi-a mai trebuit alt mecanic auto. De fiecare dată, mecanicul meu zis și Bulgarul, de la mine citire, mi-a demonstrat punctualitate (niciodată nu a trebuit să aștept mai mult de maxim 10 minute Înainte de a-mi aborda mașina), cinste și competență. Prețurile, Întotdeauna sub așteptări, pentru intervenții chiar de mare calitate. Să nu mai vorbim de inventivitate și experiență. De câteva ori, „prins” cu probleme de mașină În localități Îndepărtate (călătoresc foarte mult prin North America), cu sfaturi competente
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
în coloanele Tribunei sibiene, scrieri literare, în primă secțiune, si scrieri pedagogice (în cea de-a doua). Scrieri literare "sunt propriuvorbind două: Un sărac avut și O seară în Brustureni. Cu ele se ilustrează genul de "povestire săteasca", în mare cinste la "prozatorii ardeleni și bănățeni până la Unire". Povestirile, chiar dacă nu au puterea unui realism slavician, înfățișează tipuri de țărani, pe care le vom întâlni, mai târziu în proza lui Agârbiceanu și Pavel Dan. Așa este Niculita Breazu, "săracul avut" un
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
1965) * * * "Malraux, ca și André Gîde, face parte dintre prietenii URSS-ului. Între ei însă este o diferență enormă, nu numai în ce priveste anvergură talentului. André Gîde este un caracter absolut independent, posedînd o foarte mare perspicacitate precum și o cinste intelectuală care îi permit să numească fiece lucru pe numele său adevărat. Fără perspicacitatea această, poti bîigui ceva despre Revoluție, fără a o sluji de fapt. Malraux, contrar lui Gîde, este incapabil de independență morală. românele sale sînt pline de
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
cu săptămînile, ducînd un trai de călugăr. "După atari perioade de muncă, urma însă cîte o evadare de acest fel și cel puțin o zi și o noapte, la rînd, el vizită vadurile unde cunoscătorii găseau totdeauna un vin pe cinste". E, apoi, prezența aici, cu tot misterul personalității lui, Ion Vinea, bărbat frumos, cu mare succes la femei, care publicase cîteva cărți și conducea cotidianul Facla, scoțînd înainte revista avangardista Contimporanul. Facla, în cele patru pagini ale sale, era un
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
apa într-un dig - în indiferență publicului occidental și au făcut-o să se prăbușească. S-a ajuns în situația că instituții teatrale prestigioase, întâi din România și apoi și din străinătate, să includă în repertoriul lor, la loc de cinste, titluri din creația lui Matei Visniec. Mai lipsea însă ceva. Textele autorului român aveau toate calitățile posibile, în afară de forță emoțională. Inteligente, subtile, scrise impecabil, ele rămâneau suspendate într-o atemporalitate care le împiedică să zguduie conștiințele contemporanilor. Ultimele două piese
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
tîrgul plasării de miniștri, directori, șefi de cabinet, s-a retras în mijlocul Alianței Civice, o asociație cu o structură aparte, avînd țelul de a ființă că o instanță de control deasupra intereselor partizane. Pe stindardul ei asociația a arborat emblemă cinstei, a modestiei și a transparenței. De la cele dinții teste ale confruntării postdecembriste, Ana Blandiana a strălucit prin perspicacitate în dibuirea jocului politic. Convocată în Consiliul Revoluționar, s-a dezmeticit prima, împreună cu Doina Cornea, si a abdicat de la toate onorurile. A
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
XX". Apărea la Institutul de Arte Grafice Vremea. Stați să v-o arăt. E o rărițate, numai cîteva numere au apărut, fiindcă Ionel Jianu o finanța, cu banii d-lui Stark, tatăl lui, un om de bune afaceri. Recepție în cinstea lui Mateiu - Răsfoind-o, văd că e scrisă toată de Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mihail Polihroniade și C. Noica. Numai acesta din urmă va fusese coleg la scoala. Cu ceilalți cum v-ați împrietenit? - Deja terminasem liceul, în 1928, si
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
însuși a fost uluit, nu se aștepta la un asemenea omagiu. - Știu că omagiul nu s-a oprit la atît. Din volumul consacrat lui Ionel Jianu la 85 de ani, am aflat că grupul vostru a dat o petrecere în cinstea lui Mateiu Caragiale. - Aaa, da, o mare recepție, acasă la Petru Comarnescu, pe strada Icoanei. Apropo, ar trebui pusă o placă pe casa aceea. Fiindcă acolo, pe Icoanei, si la Ionel Jianu acasă, pe strada Grigore Alexandrescu, se făceau plăcuțele
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
cu toata franchețea ei în care deslușeam, bine stăpînita, o fericire de față ce-și găsise în fine alesul în preajma vîrstei de treizeci de ani. În al doilea rînd, ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe dinafara din anii liceului: Souvent, pour s^amuser, leș hommes des equipages... Bătuse radioasa din palme după ce terminasem sonetul interpretat în glumă cu dramatism... În al treilea rînd, după mărturisirea
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
an proza. N-am crezut niciodată că lealul, bravul Vianu ar putea comite o felonie. Șunt fericit că o astfel de neăntelegere ne-a dat prilejul să ne simțim mai aproape și a produs delicatele, reconfortantele versuri, care-ți fac cinste că poet și ca om. Te ămbrătisez cu toate mainile sufletului meu". (vezi "Scrisori către Tudor Vianu", vol. III, 1950-1964, Ed. Minerva, 1997). Putem decela an prezentul excurs două niveluri: unul pătruns de atașamentul celor doi mari cărturari la spiritualitatea
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
a eșuat, dovedindu-se deficitară, nejustificată. Să fim convinși că tinerii care vor ajunge în Europa occidentală și peste ocean, vor izbuti să înțeleagă prompt că anumite noțiuni și-au pierdut pe drum, relativ, semnificația: morală, disciplina, politețe, credința, patriotism, cinste etc. - iată noțiunile care vor contribui la alcătuirea liantului propriei personalități; deși, s-ar părea, asemenea noțiuni au cam rămas în urmă "epicei" cotidiene. Motiv pentru care școală și-a pierdut vocația, pe cînd familia nu se mai descurcă deloc
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
Fontius, se rostea astfel, într-o Carmina a sa: "Tempora nunc tandem per te Saturnia surgunt/ Nunc surgunt artes, nunc șunt în honore poetae" ("Grație ție renasc acum ale lui Saturnus vremuri/ Artele se-naltă acum, acum sînt la mare cinste poeții"). Artiștii și gînditorii adunați în preajma Magnificului erau încredințați de ciclitatea unor epoci saturnice, prielnice eflorescentei artelor, ca și răsplătirii pe masura a geniilor. Saturn se manifestă în chip benefic asupra societății în întregul sau, determinînd-o la gratitudine față de virtutea
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
putea acorda: " Mă ămpac cu mine cand scriu cand exist cand/ strig pana se deschide păntecul vremii/ și ies toate ămpotrivirile/ fără să-mi pese de umorul zilnic/ de notele kafkiene" (Ceață). Senzațiile gustative, tactile, vizuale au un loc de cinste: "Acre mai șanț poftele/ obiceiuri/ an tandrețea așa-zisa imperiala/ an topul/ cuvintelor sufocate de imaginație de greutate/ de prea mult rost/ nici nu mai cred că a fost libertate/ an eul măzgălit pe fruntea poetului/ poate o slujbă de
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
am gândit la morții de la Canal, la elitele distruse an ănchisorile dictaturii, la ăncercările, ăntr-o țară ferecata an lanțuri, de distrugere a minților luminate, de schingiuire a caracterelor, de pritocire a valorilor, pentru a se cobora an străfundul social competența, cinstea, rigoarea, inteligență subtilă și a se ăncuraja ridicarea deasupra a prostiei, nepriceperii, incorectitudinii, delăsării mai usor manevrabile și de năimit. Iar treptat - an zece ani doar, ansa bine programați -, completă disoluție a unui sistem de valori, care există cât de
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
la concluzia că sistemul bunei cuviințe românești are origini rurale - spre deosebire, de pildă, de cortesia italiană - si derivă dintr-o solidaritate istorică, nu de "gașca" ori de "mafie", a unui neam năpăstuit de istorie), munca acerbă - a brazdei iubite -, cinste - an cadrul obștii țărănești, studiate și explicate de Școală D. Gusti -, punctualitate și exigenta (față de altii - cotata azi că "duritate" - și față de sine - apreciată acum că "prostie"), calitate de om inimos (cam cu ironie evaluat, anca din "anii de aur
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]