661 matches
-
sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de oaie țurcană. Lipseau ornamentațiile la cămăși la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și sobrietate. Câteva ornamente străvechi apăreau pe gluga ciobănească, nelipsită din portul de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul, betele, jaleatca, ilicul și opincile. În zilele de sărbătoare, flăcăii purtau cordică la pălărie cusută cu canava de diferite culori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
negru. La confecționarea flanelelor, ilicelor și a pielicelelor pentru căciuli se mai folosește și lâna „sârbă”. Ca însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă până astăzi din vremuri străvechi. În satele răzășești Bărboasa, Dealu Perjului și Laz portul național era asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
maximum, la una singură, mai precis: subiectul intern, exteriorizare a cauzei acțiunii verbale, conținută în mod obișnuit înlăuntrul semnificației verbului; lexical, cele două elemente, verbul-predicat și substantivul-subiect, fac parte din aceeași familie de cuvinte: Plouă ploaie deasă de toamnă, ploaie ciobănească. Observații: Aceste verbe pot avea un subiect „adevărat” numai în condiții particulare, când nivelul gramatical neutru este convertit într-unul stilistic: „Plânsori sfâșietoare împinse de blestem Se urmăresc prin bolte, se cheamă, fulger’, gem.” (M. Eminescu) • expresii verbale care exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
detectează. Dar chiar dacă omul este inferior animalelor în vedere, auz, miros sau gust el le depășește prin imaginație și inteligență. Omul le-a depășit prin realizările sale: telescop, microscop, radio, televiziune etc. Cel mai puțin dezvoltat rămâne mirosul, un câine ciobănesc german putând avea o sensibilitate a mnirosului de un milion de ori mai bun decât omul. Și totuși cel mai complex rămâne cel de-al cincilea simț, o quinta essentia, atingerea. Să ne oprim la cel puțin unsprezece simțuri distincte
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cea mai curată apă Trei șipote îngemănate-o dau, În ele cerbii noaptea se adapă, Ciobanii dimineața vin și beau. Le-nmiresmează cetina și floarea, Miloase crengi cu umbra le-nvelesc... Pe doaga lor se împletește unda Ca sunetu-ntr-un fluier ciobănesc 1050. Acest ritual repetat în athanor permite noosului strecurat prin rouă în rețeaua neuronală să realizeze contactul, hermeneutica și aplcabilitatea practică a lucrărilor din oul filosofic nedogmatic 1051. Este dificil să nu pătrunzi în adâncul ritualului secret, plasat din subconștient
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fie pildă de excelența vieții creștine, la noi el e un biet om. Iar purtarea lui nu angajează întru nimic cele sfinte. E și natural. Creștinismul nu a trecut Dunărea înspre noi în armură bisericească, ci mai ales pe drumurile ciobănești sau negustorești ale laicilor. Creștinism și ierarhie ecleziastică nu sunt, deci, în conștiința populară, unul și același lucru. Ci Biserica s-a adăugat creștinismului. Pe de altă parte, atunci când poporul indică: Fă ce spune popa, nu ce face popa, el
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cuiva, pentru bigami, suduitori; surghiunul pentru boierul care a rănit pe cineva pentru a-l fura, vameșul corupt; bătaia pentru cel care fură animale, unelte agricole, recolte, care intră cu vitele în ogorul altuia, umblă cu măsuri false, otrăvește cîine ciobănesc, seduce fecioară; cazna pentru a descoperi furturi, omoruri, otrăviri, complicități; rușinarea pentru suduitor, sodomist, defăimător, cel care s-a lepădat de călugărie, pentru copiii otrăvitorilor; amenda pentru cel care reține pe țăranul altuia, fură plug, mută hotar pe ascuns, boier
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
conduc la o ierarhizare lexico-semantică" (DSL, 2005: 252). Spre ilustrare, preluăm un exemplu din sursa citată: "[...] lucru este un hiperonim foarte vag față de cuvinte ca mașină, scaun; animal este hiperonim pentru câine, dar câine este și el hiperonim pentru dalmațian, ciobănesc, câine-lup" (ibidem). În discursul specializat, gradele de distanțare ale hiperonimului, în raport cu hiponimele sunt deosebit de complexe, fiind impuse de matrice, de natura univocă, monoreferențială a termenului, dublate de claritatea/ obligativitatea dedogmatizării contextului de comunicare etc. Iată câteva tipare: 1. Există o
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și Ghiță a înțeles că șederea lui la cârciumă depinde de acest individ diabolic. Protagonistul are un suflet complex, oscilant, se degradează treptat, cuprins de nesiguranță, teamă, suspiciune. El și-a cumpărat două pistoale, și-a făcut rost de câini ciobănești și de slugă credincioasă. Înstrăinându-se de familie, pentru a-i face jocul lui Lică, cârciumarul, deși are remușcări sincere și crude, nu poate lua hotărârea de a părăsi acele locuri blestemate. Urmărind mutilarea conștiinței lui Ghiță, prozatorul surprinde și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate pe lemn, o cămașă femeiască înflorată cu fluturași, o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni, ouă închistrite, prosoape de tort cu diferite modele, un bariz de in cu păr din lână de oaie și alte obiecte gospodărești ce dovedesc iscusința oamenilor și preocupările lor pentru a-și face viața mai frumoasă, mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n lume fac omorul, căci de la codru de când am venit mulți căței ca tine am jupuit și pe tine te jupoi ca peun câine de la oi și pe tine te jupesc ce pe-un câine ciobănesc și de nu-ți vine să crezi, hai în codru și-oi să vezi! Unde-s tufele mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii mei care bagă groaza în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
datei de 24 aprilie) obicei legat de plecarea oilor la munte (Caraș-Severin); Padeș - măsuratul laptelui, Tismana - măsuratul laptelui - se adună oile, se mulg și se vede laptele după care se cîtărește brînza obținută, Novaci - Festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, cu concurs de călărie pe măgari (mai) (Gorj); Rășinari (Sibiu) - Album pastoral (a treia duminică din aprilie) și Vaideeni (VÎlcea) - Învîrtita dorului. Există multe localități În Carpații Meridionali care dispun de o tradiție aparte În arta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de fluiere ciobănești, centru artizanal; aici funcționează o clasă a școlii de Artă Populară (incrustații În lemn), - serbarea folclorică pastorală cu participare interjudețeană (fluieraș, ansambluri folclorice păstorești etc.) cu numele „Zii bade cu fluiera” - a IV-a duminică din mai. - serbare popualară, a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
răcorim puțin la izvor și apoi urcăm dealul. După aceea vom mai vedea. Într-o jumătate de ceas urcară și coborâră cele două dealuri și erau la poarta lui Sandu lui Mitru lui Simion, unde Îi Întâmpină lătratul unui dulău ciobănesc, gata să sară poarta și să-i rupă. Nu vă fie teamă! Aici stă uncheșul Sandu și ne adăpostește el undeva câteva zile, zise Traian Pop. Vezi, Sandule, cinei că acesta latră la oameni, Îl știu eu, zise mătușa Toderică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care ies În stația de autobuz când știu ei că trece pe acolo cineva În speranța că li se va arunca vreo ciozvârtă. Un dulău de stână mai mare a Împărtășit aceeași soartă cu oamenii din sat. Era un dulău ciobănesc de toată mândrețea. Dulăul se născuse Între oi și tot acolo crescuse și a ajuns ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
33), ori pe kirie Agatocle, "un șacal gras" (p. 59). Mai mult, Kesarion însuși le inspiră pe femeile orașului să asemene "trufia lui cu a unui leu balan de Libia" (p. 25), în timp ce Constantin, servitorul său, aduce cu un "dulău ciobănesc" (p. 25). Însă "știința" lui Kesarion se bazează, de fapt, pe o cunoaștere mult mai profundă a naturii lucrurilor, pe care învățatul dac o formulează prin intermediul textemelor [9], [10], [12], [13], [17], [21], [24], [25] și [31] sau în dialogurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fără iarbă, șoseaua pe camion de Brăila BR 02 DLK, Goioasa troița, satul la suprapunerea tot mai naturală cu mijloacele lui, omenia și-a rupt-o din munte, poem al nemișcării milenare Călinescu, turmă de multe capre între oi, cîinele ciobănesc de rasă ciobănesc mioritic, băiatul cu băț la el, case adunate, școala cu etaj, primărie, plăcuțe albastru oficial, halta Simbrea fondul imuabil al asprimii locurilor, perimetre de gard de lemn, soarele bate în nuc și în trei pruni, vremuri sumbre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe camion de Brăila BR 02 DLK, Goioasa troița, satul la suprapunerea tot mai naturală cu mijloacele lui, omenia și-a rupt-o din munte, poem al nemișcării milenare Călinescu, turmă de multe capre între oi, cîinele ciobănesc de rasă ciobănesc mioritic, băiatul cu băț la el, case adunate, școala cu etaj, primărie, plăcuțe albastru oficial, halta Simbrea fondul imuabil al asprimii locurilor, perimetre de gard de lemn, soarele bate în nuc și în trei pruni, vremuri sumbre de calcule productive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ia, zîce, ieșîț afară de-aici! ce să mai comentăm! mai luați șosete, domnilor, avem! de lînă, numa de-acelea luăm! no, las' că fac, pînă diseară! niște vorbe în sine foarte indiferente, primul munte de ceață tărcătura de cîine ciobănesc, turma în 300 m cu stăpînul înfipt în ea, Deleni 4 km pace pe răgazul mișcării, leapădă la nesfîrșit subiectele ficțiunii, șoim venind din stîlp, continuarea în peisaj, coerența în anotimp, o cătat calu' pîn tot tîrnațu', nu l-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scămoșată, declivitatea mică sedimente pietrificate din ere, Dacie papuc Poșta Română ultramarin, stîngăcia vorbirea impune rezerva de ficțiune, ghicește pacea pe fapte! tîrîi picioarele și găleata spre cabana ta de bîrne, n-are curent, ne scoate dîmbul pe cer, cîinele ciobănesc, omul-iepure pe labele lui albe cu deget, am chimir, am căciulă, halta Stînceni-Neagra km 200+5, găinile negre de trecut peste groapă, "Stînceni" pe benzinărie, la carieră macină muntele armonia piatră, biserici alături, lespedea din jos Ferenc Mihaly, geologia aduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e țeapăn, îl îngreunează la mers, dar îi place să meargă pe jos și exercițiul îi face bine. Știi, a apărut un anunț la prăvălie, voiau să arunce un câine dacă nu găseau vreun amator să-l ia, un câine ciobănesc scoțian, mare, nu un pui. Nu-i bun la paza oilor. Și ne-am gândit să-l vedem. I-am chemat la telefon și păreau foarte drăguți, o familie Arkwright. — Ah... Arkwright. Dar văd că tu nu te-ai dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să... Titus scutură din cap. Ea continuă: — Ben nu știe că ai venit, e plecat, s-a dus la o fermă ca să se intereseze de un câine. — De un câine? — Da, ne-am gândit să luăm un câine. — Ce rasă? — Ciobănesc scoțian. — Și-o să vină înapoi cu câinele? — Nu știu. În sfârșit, găsiseră ceva ce semăna cu un subiect de conversație. Mă plictisisem să fiu invizibil și inauzibil pentru ei așa încât am strigat: — Luați o băutură, mâncați ceva! Titus făcu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]