2,672 matches
-
jurnalul din zona an care-și dau mâna literatura an sens larg și literatura an sens restrâns. El face parte din tiparele curente prin care scriitorul se poate rosti, monitorizăndu-se, după pofta inimii și după... ănzestrarea de care dispune. Livius Ciocârlie continuă astfel: "Acum, scriem jurnal pentru alții, din histrionism. Facem literatura. Mințim. Rostul literaturii este ca, mințind, să scoată la iveală un adevăr. Soluția, pentru autorul de jurnal, este să aleagă din sine numai ce-l face să fie expresiv
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
ai fi la Letzeburg. Cioran, ăn plină tema. Un dandy al râului. Un snob. Se joacă de-a râul, dar știe multe despre el. Spune:a...șanț beat de decăderea meaă(143)". Sau anca o raportare, care dovedește că Livius Ciocârlie n-a coborât ștacheta exigentei nici față de gânditorul comentat, nici față de sine ănsusi: "Cioran se definește bine că unul ce are un ritm organic care-i vine din neliniște și isterie (cf. 333), formula ce i s-ar potrivi și
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
nu. Atunci e cel mai jos. Viteaz fusese an realitate. Dezertor, ăn adevărul lui". A se reține observațiile pe muchie, greu de fixat, greu de analizat, precum un joc fascinant al unor spade sclipitoare. Și câte manevre nu săvârșește Livius Ciocârlie pentru a-l pune an dificultate pe Cioran! Deoarece acesta vorbește mult despre degradare (déchéance), criticul sau face teoria evoluției romantismului, ăn următorii termeni a caror concluzie e... degradarea nelimitată, perdiția absolută: "A fost experiență limită a secolului douăzeci. an
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
a-și ănsusi maximă lui Amiel, conform căreia "orice ficțiune se plătește, căci adevărul se răzbună", exegetul pare a trata textul cioranian drept exclusiv o ficțiune, păstrând adevărul exclusiv pentru sine... Un capitol savuros cu osebire al adnotărilor lui Livius Ciocârlie al alcătuiește cel an care șanț consemnate opiniile lui Cioran asupra unor scriitori, filosofi, artiști. Criticul se comportă aci că un regizor. D-sa al pune pe Cioran să joace, ăntr-un anume fel, un rol. Și anume rolul de reprezentant
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
secspirului de la un moment dat, Bernard Shaw". Să adăugăm an treacăt că și Lucian Blaga, ăn cursul convorbirilor noastre,dădea glas decepției sale față de autorul lui Pygmalion, socotindu-l "sec", "lipsit de mister", din cauza probabilă a unei copilării ratate. Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1999, 272 pag., preț nemenționat.
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
interpretarea formației Trei parale, n-a dus lipsă nici de discursuri spumoase, nici de surprize, nici de neprezentări. Pe scenă, printre rafturi cu cărți, președintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, a deschis Gala, anunțând componența juriului: Mircea Mihăieș - președintele juriului, Livius Ciocârlie, Gabriel Coșoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban și Nicolae Oprea. Președintele USR și-a exprimat regretul că cineva dintre jurați a divulgat (măcar) o parte dintre numele premianților, ceea ce explică absența din sală a celorlalți nominalizați. Invitat să vorbească
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2481_a_3806]
-
Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban și Nicolae Oprea. Președintele USR și-a exprimat regretul că cineva dintre jurați a divulgat (măcar) o parte dintre numele premianților, ceea ce explică absența din sală a celorlalți nominalizați. Invitat să vorbească, din partea selecționerilor, Livius Ciocârlie s-a oferit, în glumă, să-și recunoască indiscreția (deși ar fi fost ultimul bănuit...), pentru a nu mai figura în viitoare jurii. Micul discurs, plin de autoironie fermecătoare, a prefațat înșiruirea categoriilor de premianți, dinspre debut spre marele premiu
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2481_a_3806]
-
--- Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013, alcătuit din: Livius Ciocârlie, Gabriel Coșoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea Enache, Ioan Holban, Mircea Mihăieș (președinte), Nicolae Oprea a stabilit următoarele nominalizări: Cartea de Poezie 1. Emil Brumaru, Rezervația de îngeri, Ed. Humanitas 2. Adrian Popescu, Costumul negru, Ed. Cartea Românească 3. Dan Sociu
Nominalizări la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 () [Corola-journal/Journalistic/2519_a_3844]
-
el continuă fără să cedeze, „experimentează mereu, cu o mare consecvență și încredere în propria vocație, noi posibilități de supunere a sensibilității la rigorile formei literare, reconstituind astfel elementele definitorii ale unei existențe dominate de imperativul artistic”, cum spune Alexandra Ciocârlie în una dintre cele mai limpezi descrieri ale prozei sale (într-un articol din DGLR). Ceea ce Amiel căuta în plan moral, Radu Petrescu căuta, cu febrilitate mai arzătoare încă, în plan artistic, dublând astfel rezultatul, căci, dacă opera didactică și
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
1028) etc. Și dacă „propunerile” sale care definesc „momentele decisive ale gândirii artistice de la început până în zilele noastre” au avut parte de unele comentarii și aprecieri (în special în corespondența particulară sau în discuții cu colegi precum Mihai Nasta, Livius Ciocârlie, Șerban Foarță), cele referitoare la literatura română nu știu să fi fost puse într-adevăr la contribuție sau măcar menționate de profesioniștii domeniului pentru beneficiul unei posibile lecturi moderne a textelor: mă refer în primul rând la capitolul despre viziunea
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
derizive”. De asemenea, la fel de ingenioase analitic sunt considerațiile despre Caragiale și Cercul Literar de la Sibiu și cele despre analiza filmului De ce trag clopotele, Mitică? Cea din urmă antologică. În toate, Angelo Mitchievici are foarte multe în comun cu abordările Corinei Ciocârlie. Rigoare și ingeniozitate conceptuală, spirit asociativ și reflex imaginar. Îmi pare însă că eseistul Angelo Mitchievici e prea puțin receptat. Cel puțin nu așa cum ar merita. Excelentele lui cărți despre decadență și decadentism nu au avut ecourile meritate, cu excepția mediilor
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
de Ion Bogdan Lefter. Scrisul referențial, descrierea amănunțită a celui mai neînsemnat gest, reflexivitatea discretă, analitică ies din formule și plasează deodată jurnalul într-o „scriere cu sens”. Discursul se organizează după reguli tacite, evoluînd spre genul romanesc. Dacă Livius Ciocârlie observa, în 1983, „fervoarea exclusivă existenței scriitorului ca scriitor”, am putea observa, la nivelul „romanesc” al jurnalului, expresia fervorii existenței scriitorului ca ființă înscrisă într-un destin inconfundabil, poate implacabil. Dacă, așa cum Ion Bogdan Lefter observa, justificat, că scriitorul urmărea
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale, convingătoare. De fapt, autorul sibian profită de generalitatea întrebărilor asupra mersului culturii pentru a aduce discuția în puncte uneori sensibile. Așa se întîmplă atunci cînd sînt analizate răspunsurile unor Constantin Noica sau Mircea
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
glumeț și în pană de poeme, suprasolicitat de reviste în 1990, Andriana Fianu prezentă cu scrisori personale sau în scrisorile celorlalți, întotdeauna simpatică și simpatizată, un Marian Papahagi tulburător ("Dante? Vine de la Roma." - și n-a mai venit), un Livius Ciocârlie rafinat și afabil ca întotdeauna. Scrise între 1990 și 1998, scrisorile conturează și un fel de istorie în fărâme a acestor ani postdecembriști, începând cu lipsa plicurilor din librării în 1990 până la febra alegerilor din 1996. Cartea se încheie cu
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
română și problema identității naționale - comentariu de Victor Neuman la o carte cu această temă a sociologului maghiar Pászka Imre, apărută la Budapesta, și pe care am dori să o citim și în românește; un articol polemic al lui Livius Ciocârlie) fiindcă a citit și i-au plăcut grozav cele două volume anterioare coordonate de Smaranda Vultur. Istorie trăită, istorie povestită (Ed. Amarcord, 1997), avînd ca temă experiențele de viață ale deportaților în Bărăgan din 1951-56, și Lumi în destine (Nemira
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
Cronicar Un spirit european ORIZONT nr. 5 îl sărbătorește pe Mircea Martin la 60 de ani ("e o vîrstă care mă indispune la modul cel mai direct, agresiv, visceral chiar", mărturisește sărbătoritul. Ca să-l consoleze, "de la înălțimea vîrstei sale", Livius Ciocârlie îl asigură că se poate și mai rău!). Textele aniversare au în ton ceva din sobrietatea subiectului lor: efuziunii afective i se preferă, cu cărțile pe masă, relevarea meritelor de critic și teoretician literar. Ceea ce a decupat însă Cronicarul pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
unei Franțe ce plânge încă decăderea culturii înalte. Pare de mult mai mare succes formula permanentei raportări la spațiul public și amestecul relaxant de mare cultură și civism din universitățile de peste ocean. Vladimir Tismăneanu, Spectrele Europei Centrale, prefață de Livius Ciocârlie, volum coordonat de Daciana Branea, Iași, Polirom, 2001, 264 pag., 78 000 lei
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
Musique"; concertul a fost preluat de Radio Suisse Romande, programul Espace 2, și a cuprins, de asemenea, un extins cuvânt al artistului. Concertul s-a bucurat de participarea violoncelistei engleze Catherine Marie Tunnell, de asemenea de aceea a pianistei Dana Ciocârlie, actualmente stabilită la Paris. Numărul pe luna iunie al aceleiași reviste îi consacra compozitorului Horațiu Rădulescu trei pagini generoase, o convorbire amplă; erau cuprinse extrase din partituri agrementate de o grafie multicoloră, geometrică, sugestivă, era prezentată discografia completă, principalele creații
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
multă întîrziere lui Cornel Burtică, în plină convertire, el, la o literatură pe care înainte o dirija de la CC al PCR, Marin Mincu, exilat de la Torino la București ca Ovidiu de la Roma la Tomis, deși pentru pricini întrucîtva diferite, Livius Ciocârlie, nehotărît între Don Quijote și Sancho Panza, între Timișoara și București, între critică și proză, Ion Manolescu și Paul Cernat, în căutarea comunismului pierdut, ca și Fănuș Neagu, cu deosebirea că numai ultimului i se poate aplica vorba românească ce-am
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
Constanța Ciocârlie S-a discutat mult la Paris despre , cartea semnată de Helene Hanff care a fost în sfârșit tradusă în franceză (Ed. Autrement, 2001, traducere de Marie-Anne de Kisch). În sfârșit, deoarece, 84, Charing Cross Road apăruse în Statele Unite în urmă
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
lume și în limbi străine pe care nu le cunoaște. Sincer până la capăt, nu poți să nu-l crezi pe cuvânt. Cu atât mai mult nu-i sunt străine prezențele culturale românești pe tărâm american: o expoziție Brâncuș, ansamblul folcloric "Ciocârlia", corul Madrigal ș.a., în fond, jurnalul nefiind deloc unul intim ci de uzanță publică (așa-zisele pagini de jurnal sunt publicate periodic în revista), un pretext de a face cunoscut într-o formulă mai personală puținele lucruri care îi leagă
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
din Histoire des croyances et des idees religieuses. Între timp, au apărut și alte studii contra"), spre a se conchide: " Da, la ora actuală, steaua lui Eliade în Occident pălește tot mai mult". Dintr-o lovitură sînt discreditați atît Livius Ciocîrlie cît și Cioran, pe care cel dintîi, "după o lungă perioadă de izolare, debarcat într-un mediu străin, la Bordeaux", cînd (adnotarea plină de năduf e caracteristică!) "i s-a părut că în fața lui s-a deschis întreg universul, cu
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
cuvânt - de invazia de vulgaritate din presa de după 1989. Se pierde însă din vedere relansarea, în aceeași perioadă, a gazetăriei de ținută, prin contribuția a numeroși scriitori, istorici, filosofi, sociologi și politologi. Ștefan Aug. Doinaș, Adrian Marino, Zoe Petre, Livius Ciocârlie, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir, Gheorghe Grigurcu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Eugen Uricaru, Ileana Mălăncioiu, Dorin Tudoran, Emil Hurezeanu, Vladimir Tismăneanu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Antonesei, Toma Roman, Alina Mungiu-Pippidi, Horia-Roman Patapievici, Andrei Cornea, Vitalie Ciobanu
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
spațiu și că s-a văzut nevoit să facă o apă și un pământ din contribuția a zeci de critici și istorici literari. Urmarea? În timp ce unui prozator insignifiant ca Vasile Rebreanu i se alocă 57 de rânduri, critici străluciți - Livius Ciocârlie, Mircea Marin, Eugen Negrici, Mihai Zamfir ș.a. - sunt prezentați în câte 3-4 rânduri fiecare. Dumitru Micu, Literatura română în secolul al XX-lea, București, Ed. Fundației Culturale Române, 2000. 384 pag.
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
născut" ori de a fi căzut din "paradisul intrauterin" (p. 320). Coroborând acest veritabil "mit personal" al său cu reveria analogă a unui spațiu închis, concretizată de autori precum Dostoievski, Rozanov, Kafka, Proust, Alecsandri, I. L. Caragiale, M. Bulgakov sau L. Ciocârlie, Ion Vartic reușește să contureze imaginea unui autentic temei psihanalitic al scrierilor acestora, perfect compatibil atât cu compensarea spirituală față de trecerea ireversibilă a timpului, cât și cu regretul și/sau resemnarea față de pierderea cvasi-ireparabilă a inocenței copilăriei. Într-o astfel
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]