590 matches
-
din programul politic, la punctul 8 să introducem Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. Vreau să vă mai spun că avem ca și culoare politică violetul echipei de fotbal a Timișoarei. Când mă duc la București, mă voi lupta cu ciocoii care v-au luat fotbalul, bucuria de a merge la un meci. Când Poli Timișoara se calificase și a fost scoasă din competiție, mi-am adus aminte ce mi-au făcut mie ciocoii, Iliescu și Năstase”.
DD pune de-o revoluţie la Timişoara: Vreau să-mi salut toate amantele dragi din sală () [Corola-journal/Journalistic/47400_a_48725]
-
duc la București, mă voi lupta cu ciocoii care v-au luat fotbalul, bucuria de a merge la un meci. Când Poli Timișoara se calificase și a fost scoasă din competiție, mi-am adus aminte ce mi-au făcut mie ciocoii, Iliescu și Năstase”.
DD pune de-o revoluţie la Timişoara: Vreau să-mi salut toate amantele dragi din sală () [Corola-journal/Journalistic/47400_a_48725]
-
pe asemenea poduri era o adevărată tortură, căci ele erau pline de noroi infect; alteori se rupea una din scânduri tocmai când nenorocitul pedestru punea piciorul pe dânsa. Pe una din străzile acestea acum modernizate, în punctul în care autorul Ciocoilor... situa mahalaua Scaunelor, are loc următoarea scenă de amor relatată de Rânzei în stilul său prefăcut, contaminat de primul romancier român, contemporan în definitiv cu Balzac. Nu comentez. Redau, pur și simplu, textul fatal, chivernisit astfel, al admiratorului marelui nostru
Mahalaua Scaunelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5621_a_6946]
-
un fragment; 1858 - trei romane și un fragment; 1859 - nimic; 1860 - un roman; 1861 - un roman și două foiletoane; 1862 - patru romane și un foileton, primul an bunicel; 1863 - trei foiletoane, două continuări și două romane întregi, dar unul e Ciocoii vechi și noi de N. Filimon. Încă un deceniu nu trecem de două-trei apariții. 1873 e un an mai frumos cu Dridri de V. Alecsandri, Mihai Vereanu de Iacob Negruzzi, intrarea lui I. Slavici cu foiletonul Revoluția din Pârlești, plus
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
în fond atât de neutru, ne face sarcastic cu ochiul în direcția unuia din romanele imposibile ale lui Săraru. Nu e prima săgeată trimisă în direcția acestuia: într-un alt loc, Angelo Mitchievici îl stigmatizează printr-o formulă memorabilă, Avatarii ciocoiului Dinu.) Pretextul e de farsă burlescă. Din copilărie, protagonistul are permanent de-a face, fără ca asta să-l tulbure în vreun fel, cu asemenea detestabile coleoptere. Într-un rând își vede bunicul, enervat de toate tabuurile politice, înghițind unul, nimerit
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
ci numai prin alții. Fie că preia de la alții, fie că anticipează pe alții, cartea nu pare a aminti de sine însăși, e venită ori prea devreme, ori prea târziu, e în contratimp cu memoria literară. Nimeni nu leagă titlul Ciocoii vechi și (ciocoii) noi de Alexandru Depărățeanu, deși ar fi avut întâietate, nimeni nu leagă Vara la țară de Depărățeanu, ci numai de Topîrceanu, nimeni nu-l leagă pe Gulică-Guliță de Depărățeanu, ci ori de Alecsandri, care e înainte, ori
Viață și cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5852_a_7177]
-
alții. Fie că preia de la alții, fie că anticipează pe alții, cartea nu pare a aminti de sine însăși, e venită ori prea devreme, ori prea târziu, e în contratimp cu memoria literară. Nimeni nu leagă titlul Ciocoii vechi și (ciocoii) noi de Alexandru Depărățeanu, deși ar fi avut întâietate, nimeni nu leagă Vara la țară de Depărățeanu, ci numai de Topîrceanu, nimeni nu-l leagă pe Gulică-Guliță de Depărățeanu, ci ori de Alecsandri, care e înainte, ori de Arghezi, care
Viață și cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5852_a_7177]
-
desuet al vremii) ce ține în mâna dreaptă o trâmbiță ca semn al Judecății de Apoi. Construcția ar putea să treacă drept modestă pentru ochiul vizitatorului de astăzi, dar pe atunci reprezenta o marcă a opulenței (Bolliac susține că autorul Ciocoilor... ar fi lăsat urmașilor o moștenire de 700 de galbeni - veritabilă avere). Lucrând la o monografie a lui Nicolae Filimon (apărută în 1985) am socotit de cuviință să ofer imaginea recentă a mormântului, singurele fotografii existente până atunci figurând în
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
venit și căpitanul și m-a văzut, el care mă credea un laș incapabil de a purta o armă, a rămas încremenit: - Bravos, d-le Iancule! mă lucrași car'va s'zică?... Da nu face nimica! Trăiască ai noștri! ...de ciocoi!" (punctele de suspensie ascund o "teribilă înjurătură" - n.m.). Nu-i procură alte satisfacții, acest episod de răbufnire a mîndriei militare, decît aceea de a prinde, oarecum, de știre, cum se face cafeaua cu caimac: "Cafegiului, răzbit de frig, îi curgea
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
monezilor. Căci, de cînd lumea fostelor idealuri s-a învățat cu zornăit de bani, nici o alianță nu se mai încheie pe cuvînt. Afurisite vremuri, în care nimeni nu se supără, nu pune la suflet și nu spurcă, decît aparte, pe ciocoi. Generic și neasumat, deci nepericulos, așa se răcoresc toți lașii. Și răul cel mai mare, după ce toate s-au așezat, e să nu mai bei cafea cu caimac. Să piardă din bacșișuri soiosul cafegiu. Na, la ce-i servește decorația
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
urmată, în 1798 de Nunta lui Figaro și de Idomeneo, reprezentată la București în anul 1818, „de către o trupă venită din Ardeal, sub conducerea lui Johann Gerger” - așa cum citim în epistolele lui Ion Ghica și în romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi - și Simfonia 40, prezentă în programul primului concert al orchestrei înființate la București și dirijată de Eduard Wachmann, din 22 aprilie 1866<footnote Breazul, G(eorge) - Bicentenarul Mozart - Muzica lui Mozart în țara noastră: în: Gazeta literară
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în câteva observații generale, despre selecția pe epoci și despre ierarhia autorilor, în funcție de numărul de titluri selectate? Până la primul război sunt reținute 11 titluri: romanul inaugural al lui D. Cantemir, Manoil și Elena (ambele într-un volum) de D. Bolintineanu, Ciocoii" lui N. Filimon, Geniu pustiu de M. Eminescu, Ursita de B. P. Hasdeu, Amintiri din copilărie de I. Creangă, Mara de I. Slavici, Romanul Comăneștenilor (cu toate cele cinci romane ale ciclului epic reunite într-un volum) de Duiliu Zamfirescu
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
pamflet, al său, antidinastic) e la origine, și ea, un mic (King) Charles. De adaos, într-o paranteză, că și un Carol feminin, o Carolină, transpare, în roman, în filigrană, - atunci când, zugrăvindu-și străbunicul (în calitatea-i de ajuns, de "ciocoi nou", ca unul ce trecuse, într-o noapte, de la "coada butcei" odraslei fanariotului penultim, Ioan Caragea, Ralu, la ea "în pat", fiind, pentru aceasta, răsplătit cu "Măgura" și cu "topuzul armășiei"), Pașadia,-n chip de definiție, exclamă (erudit): "Fu un
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Între Slavici și Zamfirescu, aflați într-un antagonism accentuat, într-o competiție exclusivistă pentru întâietate, Lovinescu îl prefera categoric pe cel de-al doilea. În 1913, E. Lovinescu scrie articolul Cincuantenarul romanului român, dedicat, cum se poate lesne bănui, aniversării Ciocoilor vechi și noi de N. Filimon. E ocazia unei recapitulări, în care sunt reamintite ca repere în istoria personajului de roman: Dionis al lui Eminescu, Dan al lui Vlahuță, Neculai Manea al lui Sadoveanu, strecurându-i aici, cu totul inadecvat
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
cine se acoperă de ridicol. Ei bine, nu: inșii ce semnează uniform cu titlul de "dr." aleg calea recursului administrativ, adresându-se direct lui Traian Băsescu, pe care-l somează să mă demită din vicepreședinția Institutului Cultural Român. Mentalitatea de ciocoi ajunși, care de la înălțimea supraputerii politice și militare (la edificarea căreia n-au nici un merit, de altfel!) privesc cu scârbă absolută spre instituțiile românești, nu e nouă. Noi sunt doar măștile. A-l reduce pe președintele României la măruntul rol
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
de cultură a lui Diaconescu. "A stat puțin mai mult la soare, că e prea brunet ca să fie Vadim Tudor", a concluzionat politicianul. La insistența invitatului, care a amintit în favoarea comparației făcute sloganele PRM "Jos mafia, sus patria" sau "Joc ciocoii!", Vadim Tudor a replicat "Rembrandt este aici, aia (n.r. - Dan Diaconescu) e o litografie!". Vadim Tudor nu s-a oprit aici și a continuat cu insultele la adresa patronului OTV "un puradel care pozează în tribuna neamului", "farseor" și un "agramat
Vadim Tudor, despre Diaconescu: "Un puradel fără dinţi" by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/42188_a_43513]
-
de foame pentru-acești călăi,/ crezi c-or trăi mai bine strănepoții tăi?// Așa îți spun maimarii tăi stăpîni, și rîd/ pe cînd tu-ngălbenești mereu flămînd și hîd...// ai uitat că țara nu mai e și-a ta:/ că doar ciocoiul roșu face din ea ce vrea!". Și nu ezită a adresa reproșuri amare Americii, care prin Pactul de la Yalta a cedat puterii bolșevice Europa răsăriteană, devenită în consecință un enorm laborator de experimentare a comunismului: "Legatu-te-ai, cu Diavolul
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
va trece în Dănilă Prepeleac), dijma "din toate după obicei". Pentru Pipirigul Smarandei și al lui David Creangă, Gh. Ungureanu a descoperit în Arhivele Statului Iași documente îngrozitoare, amintind de paginile ce descriu felul în care erau chinuiți țăranii în Ciocoii vechi și noi al lui Filimon, roman despre care, ca elev de liceu bucureștean, nu mă îndoiam că pune în scenă simple născociri. Astfel, în jalba din 9 iulie 1849 (anul în care David Creangă îl duce pe viitorul scriitor
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
umane. În fața monstruozității, a nebuniei șefilor politici, inteligența ironicului Candid rămâne neputincioasă; absența vorbirii justifică orice absență - inclusiv absența ființei. Fiind considerat "al doilea roman alegoric al literaturii române după Istoria ieroglifică", roman social, "o replică polemică, peste veac, la Ciocoii vechi și noi" (Nicolae Oprea), roman satirico-ideologic, "comparabil poate doar cu Bietul Ioanide" (Ov. S. Crohmălniceanu) etc., Adio, Europa! nu este o scriere "cu cheie", nu cu parabola sau cu alegoria (deși elementele alegorice nu lipsesc) este confruntat cititorul, ci
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
de basculante sau "tiruri" cu diverse materiale care cântăreau greu și călcând pre moarte, călcând greu și apăsând și mai greu, spărgeau vechiul asfalt. Ar fi fost firesc (ne închipuiam noi) ca aceste drumuri pe care le-au stricat noii ciocoi, ca tot ei să le și repare. Aș! Noua "arhitectură" a Snagovului arată cam așa: până la palatele lor, gropi infernale. Boierii așteaptă ca primarul, cu banii căpătați din impozitul de la localnicii Snagovului, să plătească reparația drumurilor ce duc înspre palate
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
Hannah se numește Dă Doamne de-o ocrotește Că e fată din popor, Din poporul muncitor, Din poporul muncitor, măi. Cînd aproape să termine cîntecul, tocmai în momentul în care Igor apare ca să o salveze pe frumoasa Hannah din mîinile ciocoilor care o urau cu ură de moarte, doi dintre paznici de la sanatoriu, Cozorici Bănel și Falău Gheorghe au apărut din noapte, hotărîți și fără nici un fel de explicație i-au spart vioara lui Fotache, în picioare i-au jucat-o
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
bem și să ne veselim! Căci dansul este... este și țipătul fizicului, și al metafizicului!... TRAHANACHE (dând din șolduri): Nu mă-nebuni, onorabile!... Nu vrei să intri în politică? POPA PRIPICI (dând din șolduri): Ba da. Ucigă-i toaca pe ciocoi! TRAHANACHE (dând din șolduri): Să te băgăm la ideologie?... POPA PRIPICI (dând din șolduri): Mai bine la visterie, fiule! TIPĂTESCU (dând din șolduri): Ce lume?!.. (Intră, stecurându-se, Pristanda.) TRAHANACHE (dând din șolduri): Joițico! Vino și tu!... Enteresul partidului! Altfel, ne
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
loc de parlamentar. Diaconescu spune că el a creat partidul și are dreptul să vândă un loc de parlamentar. "Și dacă vindeam locul de parlamentar pentru 50.000 de euro care era problema? Eu am făcut partidul. Am dreptul ăsta. Ciocoii ne acuză de de multe. Spun că de fapt noi am guvernat de 20 de ani că am vândut fabricile că am furat țara ", a mai declarat Dan Diaconescu la propria sa emisiune Dan Diaconescu a declarat de mai multe
DD nu ar fi avut nimic împotrivă să vândă un loc de parlamentar () [Corola-journal/Journalistic/41479_a_42804]
-
dintâi. Iar răspândirea operei lui printre români n-a început, cum ar fi fost, poate, de așteptat, în Transilvania, ci indeosebi în Moldova și Muntenia, unde mișcarea de emancipare națională începea să aibă accente tot mai radicale. Nicolae Filimon, autorul Ciocoilor vechi și noi, a relatat astfel despre marele răsunet pe care l-au avut la București spectacolele cu Die Räuber (Hoții), prezentate de o trupă germană în epoca premergătoare mișcării revoluționare condusă de Tudor Vladimirescu. După cum prima traducere românească din
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
de seamă) panoramele vaste, de cîmpuri de luptă, de stepe străbătute călare, chiar de păduri (dacă le uităm pe-acelea, încîlcite, străbătute de Abatele de Marenne). În schimb, aproape fiecare roman, sau nuvelă, are ochi pentru mutările din interior. În Ciocoii vechi și noi, una din primele intrigi solide pe care literatura română le cunoaște se-nvîrte în jurul urcării unei scări - fizice, la urma urmei, înainte de-a fi trecută în simbol, și-al luării în stăpînire a unei case, prin stricarea
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]