877 matches
-
vestică a Parcului Poporului, existau liniile aferente de garare și un mic atelier de întreținere. Aleea personalităților Din anul 1960, pe spațiul verde al parcului, însoțind alea principală, au început să apară diverse statui și monumente. Personalități celebre, precum: Antonin Ciolan, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Sigismund Toduță sau Nicolae Bretan flanchează aleia principală, scrutând traficul pietonal. Alături de ele, și-a găsit loc și clădirea Secției de Pictură a Universitatii de Arte și Design „Ion Andreescu”. După anul 1989, parcul
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
monumentul lui Sisi, simt răcoarea arborilor asemeni unei mângâieri binefăcătoare. Mă îndrept spre vest, spre bolta de lumină conturată de coroanele copacilor care se deschide la extremitatea parcului. Pe partea stângă a aleei, primul pe care îl întâlnesc este Antonin Ciolan. Bustul său pare a asculta gânditor rumoarea de pe aleee. Stabilit la Cluj în 1948, a devenit dirijor al orchestrei simfonice „Ardealul” și prim-dirijor al Operei Maghiare de Stat. În calitate de profesor al „Institutului Român de Artă” precum și al Conservatorului Gheorghe
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
pare a asculta gânditor rumoarea de pe aleee. Stabilit la Cluj în 1948, a devenit dirijor al orchestrei simfonice „Ardealul” și prim-dirijor al Operei Maghiare de Stat. În calitate de profesor al „Institutului Român de Artă” precum și al Conservatorului Gheorghe Dima, Antonin Ciolan s-a ocupat de pregătirea tinerelor generații de dirijori. Din 1955 - de la înființarea Filarmonicii de Stat din Cluj - și până la moartea sa, în 1970, el a ocupat posturile de director și prim dirijor al prestigioasei instituții. Puțin mai spre vest
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
se- mpute pe la dos, Și aleargă într-un suflet Înapoi cu coada-njos. Ce faci? Strigă iar stăpânul. Pleci așa, ce nu-ți mai place, De alergi că o năluca Cu o lesă prinsa-n spate. Nu găsești o cățelușă, Sau ciolanul nu e bun. Nu vezi ce frumos e cerul De ce fugi, ce ești nebun? -Așa e, chiar tot îmi place. Doar un simplu fapt banal, Am lătrat din întâmplare Și m-au băgat la Canal. Stăpânirea voastra-i crudă Face
ACTA EST FABULA de PETRU JIPA în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348979_a_350308]
-
Sile Burghiu, elevul eminent al Grupului Școlar Industrial „Immanuel Kant” din Hârlău, intră în grupul sanitar și scoțând o sticlă de sub haină trase două gâturi bune de harașpincă. Apoi se duse la cantină unde hăpăi o strachina de fasole cu ciolan eco. Eco, adică fără ciolan. Când să înghită, cu mare regret, și ultima lingură, dispunerea boabelor de fasole sub forma unui sistem solar schițat pe fundul străchinii îi dădu o idee. Una genială desigur, fiindcă să nu uităm, el era
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
Grupului Școlar Industrial „Immanuel Kant” din Hârlău, intră în grupul sanitar și scoțând o sticlă de sub haină trase două gâturi bune de harașpincă. Apoi se duse la cantină unde hăpăi o strachina de fasole cu ciolan eco. Eco, adică fără ciolan. Când să înghită, cu mare regret, și ultima lingură, dispunerea boabelor de fasole sub forma unui sistem solar schițat pe fundul străchinii îi dădu o idee. Una genială desigur, fiindcă să nu uităm, el era un elev eminent. Înghiți și
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
aproximativ o sută șaptezeci de ani in urma Iordache Golescu. Nu vezi ce fac azi politicienii? -Văd! Se ceartă la televizor sau în plenul Parlamentului să arate cum lupta ei pentru alegători, dar în fapt se înțeleg de minune la ... ciolan. -Niște perverși ajunși în fruntea țării prin mițuirea electoratului sărăcit și neinformat. -Asa este ... Uite Constantine, lunca Oltului parțial este lucrata! Priviră cu tristețe bălăriile ce acopereau câmpurile. -Când eram copil, aici, se făcea cel mai bun porumb. Era așa
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ZECEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348431_a_349760]
-
importanți opera sau debuturile. Ei apucaseră să publice volume mai ca lumea, chiar și cei mai tineri definindu-și cât de cât personalitatea în anii războiului sau, cât mai fuseseră lupte democratice, după. Iar acum făceau târgul poetului famelic cu ciolanul care se reîmpărțea prin naționalizare, blindându-și cu lozinci și mici găselnițe poetice care să placă politrucilor diriguitori, câte un pasaj de literatură autentică prin care, deseori riscau să fie scărmănați și trimiși la reabilitante munci de jos. Îmi amintesc
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
vă rog să analizați, din punct de vedere sintactic, morfologic, stilistic, semantic și din toate punctele de vedere, următoarea creație literară: LA MUNCĂ, DERBEDEI, CĂ TRECE ANUL! La muncă, derbedei, că trece anul Și vin ăilalți și-o să vă ia ciolanul. Făceați pe democrații cei cucernici, Cristosul mamii voastre de nemernici! Scuipați-vă-ntre voi cum se cuvine Și-apoi convingeți-vă că e bine. C-ați luat o țară de mai mare dragul Și i-ați distrus averile și steagul
PAMFLET de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376926_a_378255]
-
afară. Decât să vă trimită țara noastră, Mai bine mergeți voi în mama voastră. Plecați de-aici, cu-o grabă funerară, Si nu albanizați această țară. Băgați viteză, că vă trece anul Si s-a scurtat și s-a-nvechit ciolanul. Și ce vă pot eu spune la plecare Decât lozinca lui Fănuș cel mare: Nenorociților, se rupe șnurul, “La muncă, la bătut țăruși cu curul!” de Adrian Păunescu Referință Bibliografică: DIN CAMPANIA EJECTMORALĂ - pamflet / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN
PAMFLET de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376926_a_378255]
-
care vor din nou, friptură ! „Garnitură”-nnoitoare care minte mult mai tare ! Comportare aberantă, taxe pe bandă rulantă, „bunătăți” pe la finanțe dar experți în ordonanțe. A trecut iar înc-o tură și-i uzură-n garnitură. Al lor gând doar la „ciolan”, îl trezește pe „golan”... Jar pe ei... pe mama lor c-au trădat acest popor ! L-au vândut, amanetat, cu batjocuri l-au tratat ! Nu votați o „Garnitură” care „dă, numai din gură”. Ei promit viață mai bună că ne
„GARNITURA”... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376943_a_378272]
-
stăpân îi e străinul, să-l țină în jug sau ham! -Hoților ce-ați vândut țara pentru faimă, pic cu pic! Ne-ați înșelat așteptarea, de-am ajuns neam de nimc! Vă luptați și dați din coate, să ajungeți la ciolan! Sub lozinca, LIBERTATE, neamul l-ați făcut dușman! De tăișul lăcomiei, nici pădurea n-a scăpat! Să simțim palma prostiei, fără aer ne-ați lăsat! Ați dat pe nimica toată, la stăini interesați, bogăția adunată de românii buni, confrați!" Iar
REMEMBER 1989 -ÎN MEMORIAM, EROII REVOLUȚIEI- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376696_a_378025]
-
locul s-a prelins Că au șpaga în dotare... Cam asta se urmărește Să se împartă posturile, Țara mea se prăbușește, Ei să-și facă rosturile... Mulți se jură pe icoane Că dă bine la naivi, Dar în minte au ciolane Că doar sunt mereu parșivi... Ciolanele îs dolofane Și le duc la loc umbros Că țin loc de talismane La îndemână pentru ros... Stau cu zâmbetul pe buze Au furat și-au bună stare, Nu e lege să-i acuze
ŢARA NIMĂNUI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375179_a_376508]
-
șpaga în dotare... Cam asta se urmărește Să se împartă posturile, Țara mea se prăbușește, Ei să-și facă rosturile... Mulți se jură pe icoane Că dă bine la naivi, Dar în minte au ciolane Că doar sunt mereu parșivi... Ciolanele îs dolofane Și le duc la loc umbros Că țin loc de talismane La îndemână pentru ros... Stau cu zâmbetul pe buze Au furat și-au bună stare, Nu e lege să-i acuze, I-au doi ani cu suspendare
ŢARA NIMĂNUI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375179_a_376508]
-
CFR și Rapid, formată din studenții veniți de la primul Institut de Îmbunătățiri Funciare în 1953 de la Constanța, dar și pe colegii săi atașați acestui fenomen numit fotbal, precum profesorii SÂRBU, SICĂ, BARTELA, ION GEORGESCU, DINACHE, TUSAC, COSTIN, soții BRANDABUR și CIOLAN, fiecare cu epoca lui de glorie. Datorită acestui climat favorabil, sprijinului eficient al rectorului Iosif EGRI, brăilean la origine, ”care nu se pricepea nici măcar la scor”, clubul avea nu mai puțin de 14 discipline sportive, unde s-au obținut numeroase
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
poetul s-a referit chiar la nesimțiții mâncători și scuipători de flegme și coji de semințe; eu am făcut translația către cei care ne conduc, adică „fac figuri,/ stau pe scară (a puterii n.m.) și oriunde’’ (nu contează partidul, doctrina-doar ciolanul-n.m.). Ion Zimbru a fost un elegant când a scris, ca subtitlu al volumului „- Pamflete eterne -, - El, poetul, a scos în evidență în cele 52 de poezii/ poeme nesimțirea care, din nefericire, face legea în noul (și vechiul?) cumplit
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
candela sufletului! Aroma bradului cu smirnă e magia Crăciunului! Decembrie 2014 ÎMI PASĂ - pamflet de Ziua Națională - Îmi pasă și mă doare starea națiunii, când văd demnitari care se comportă mai lacomi ca străinii și mai răi ca hunii! La ciolan să își adune cohortă. Tăioși în vorbă și înverșunați în ură, nimic nu lasă rivalilor mărunți! Se luptă să le ia și pâinea de la gură, să nu le știe manevre de corupți! Când biata țărișoară înoată-n greutăți, ei fac
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
prestigiosului Ansamblu “STEJĂRELUL” din comuna Pădureni, domnul Primar Temistocle Diaconu, ne-a pregătit un program artistic sub forma unui plăcut buchet de melodii, susținut de un grup de instrumentiști aparținând ansamblului, cu participarea următorilor: Bejan Cosmin, Munteanu Mihai, Sava Bogdan, Ciolan Florin, Iftene Andrei și Balaban Andrei, sub îndrumarea directă a domniei sale. În finalul evenimentului, care se pare a oprit timpul în loc, autoarea, cu sufletul la vedere, adresează mulțumiri tuturor celor ce au onorat-o prin prezență, cunoscuți și necunoscuți, dar
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
pe ramui, păsari s-adună, Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie, Și frigem pe jar, pastramă de oaie. E toamna bogată, bucate alese, Fructe-aromate, noi punem pe mese. Miroase-a plăcinte
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
pe ramui, păsari s-adună,Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă,Din horn iese fumul, ce bine e-n casă!Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane,De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane.Acum, recolta-i strânsă-n hambare,Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n butoaie,Și frigem pe jar, pastramă de oaie.E toamna bogată, bucate alese,Fructe-aromate, noi punem pe mese.Miroase-a plăcinte
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
-i dracu ăsta? nu găsea el altă culoare, decât culoarea bolșevismului?! i-au schimbat numele în fel și chip, pedeu, peneleu, pesedeu, dar tot o laie nimic nu se prindea din sămânța lor blestemată, tot timpul se certau cică de la ciolan, unii îi furau pe cel mai mare, pe ăla mic îl lăsau pentru popor și când se roteau la guvernare găseau ciolanul din ce în ce mai ros, astfel că la popor le rămânea un canci a venit una, Elena, și toti au făcut
CUM AU VENIT... TOT AȘA AU ȘI RĂMAS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374200_a_375529]
-
dar tot o laie nimic nu se prindea din sămânța lor blestemată, tot timpul se certau cică de la ciolan, unii îi furau pe cel mai mare, pe ăla mic îl lăsau pentru popor și când se roteau la guvernare găseau ciolanul din ce în ce mai ros, astfel că la popor le rămânea un canci a venit una, Elena, și toti au făcut scut în jurul ei toți furau și aduceau banii cu sacoșele pe care le răsturnau în poala ei mai toti aveau palate, ferme
CUM AU VENIT... TOT AȘA AU ȘI RĂMAS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374200_a_375529]
-
să fie, ...Pământ puțin... cam o felie, Și e uimit acum că are, Vreo 600 de hectare! Candidat cu gând curat S-a înscris pe listă iară Că se luptă pentru țară Și o face cu folos ... Când e un ciolan de ros! --------------------------------- Gențiana GROZA Cluj-Napoca ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Gențiana GROZA - GENȚIGRAME DE GERAR / Gențiana Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gențiana Groza : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GENŢIGRAME DE GERAR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362274_a_363603]
-
observația că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg deschid crâșme pe la feliuri de locuri”. De asemenea, Sfatul municipal al târgului Huși avea venit de la „săul ce are a se strânge de pe pâraiele ce curg de la gropile zalhanalei, precum și ciolanele de la vitele ce să vor tăia în anul acesta...”, care în 1857 se dădea în antrepriză „pe vremea cât ține tăierea vitelor”. Așadar, zalhanaua de la Huși, în care lucrau peste 50 de oameni salariați, între care exista o pronunțată diviziune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exporta. În 1849 fuseseră scoase la licitație în Galați 10.600 oca seu, care se vânduse la prețul de 35 parale oca. În același an, Goldner a încărcat „tot săul pe vapor pentru Viena”, și avea „închiriate corăbii” și pentru ciolane. Biroul vamal din Galați a înregistrat în 1858 exportul a 710 case (sic!) carne conservată, iar în 1859-1620 case plus 3.447 varele (sic!) carne conservată. Alcătuitorii statisticii din 1860-1862 indică suma de 1.998.100 lei, ca reprezentând prețul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]