682 matches
-
apără cu iuțeală și viclenie, fiul Directorului se străduia să facă focul. Își turna din când În când dintr-o damigeană tulburel și se Înveselea de unul singur. Când bătălia se terminase și băieții veniseră, după tradiție, să-și azvârle ciomegele În foc, el era deja bine aghesmuit și se străduia, cam fără spor, să pregătească grătarele și carnea pentru fript. Chefuise Împreună cu luptătorii până Îl doborâse băutura. Ajunsese a doua zi acasă cu o căruță În care zăceau de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
păcătoșilor. 42. Sculați-vă, haidem să mergem, iată că se apropie vînzătorul!" 43. Și îndată, pe cînd vorbea El încă, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, și împreună cu el a venit o mulțime de oameni cu săbii și cu ciomege trimiși de preoții cei mai de seamă, de cărturari și de bătrîni. 44. Vînzătorul le dăduse semnul acesta: "Pe care-L voi săruta, acela este; să-L prindeți și să-L duceți sub pază." 45. Cînd a venit Iuda, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
Unul din cei ce stăteau lîngă El a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot, și i-a tăiat urechea. 48. Isus a luat cuvîntul, și le-a zis: "Ați ieșit ca după un tîlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. 49. În toate zilele am fost la voi, și învățam pe oameni în Templu, și nu M-ați prins. Dar toate aceste lucruri s-au întîmplat ca să se împlinească Scripturile." 50. Atunci toți ucenicii L-au părăsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
pleca în lume: „ - Sfatul părintesc e mai valoros ca aurul, iar înțelepciunea este numai a ta și poți dărui oricui, fără să păgubești; nu te lăcomi la munca altuia, că munca străină strigă la cer și Dumnezeu nu bate cu ciomagul și că puterea multora stă în chimir; noi suntem săraci și nu avem altă avere decât cuvântul și omenia; nu poți trage la lege pe omul bogat care sare pârleazul legii, că se întâmplă și în zilele noastre când tâlharul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
din care 99,99% provenite din diasporă. Și asta, înaintea redistribuirii mandatelor rămase... Oare cu ce bate Dumnezeu? Cred că ar trebui să mă bucur și eu acum, fiindcă am descoperit, în sfârșit, sensul zicalei populare „Dumnezeu nu bate cu ciomagul”. A trebuit să treacă o bucată de vreme, ca adevărul să iasă la suprafață ca uleiul și acum mulțumesc lui Dumnezeu, că nu nevastă mea, care este foarte sensibilă și-i vine greață ori de câte ori își aduce aminte de chestii mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
eu titlul acesta de profesor, dar am știut dintotdeauna interesul poporului meu. Probabil vă întrebați de ce reiau discuția despre profesori, pe care am mai susținut-o și altă dată și ce înseamnă începutul acestei screri, că Dumnezeu nu bate cu ciomagul. Păi cum să nu reiau discuția, acum când acești „democrați” PDL-iști, (de le-ar fi democrația de cap, și de ciolane) încearcă să treacă prin Parlament, cea mai antipopulară lege a muncii, pe care și-ar fi imaginat-o
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
țandăra și a tăbărât așa deodată cu sfântu-i retevei, sfințit la biserica-i proprie peste un alt deputat de la acest Sfânt Sinod, un amărăștean mai famelic, numit Arie care nu făcuse nici arte marțiale și nici nu venise cu ceva ciomege, proprietate personală, la această întâlnire bisericească, ci se gândise că îi sunt de ajuns ideile sale, expuse frumos și pe înțelesul tuturor. Gândise nenorocitul de Arie, că va avea acolo un schimb de idei și nu unul de șuturi în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ani la un an. Vai ce chiorchiojât se mai uită acest Sfânt Nicolaie la noi! Oare nu l-o fi chemat cândva Băsescu, sau Băsescu o fi vreo reîncarnare a acestui sfânt, care acum nu mai bate cu măciuca sau ciomagul, ci cu Ordonanța de Urgență. Oricum, mie Sfântul Nicolaie mi s-a părut întotdeauna o persoană extrem de dubioasă și chiar dacă nu te cheamă Arie, trebuie să te ferești de el. La modul smerit, bineînțeles... Trageți în Assange Un strigăt imens
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dintr-o dată m-am liniștit: Apucasem să mă obișnuiesc la gândul că, gata, mi-au găsit drapelul - dacă știau și locul În care-l ascunsesem: În geamantanul (mare, nu mic!) - ei, și, dintr-o dată m-a pălit gândul ca un ciomag: Stai, domnule!, ăsta mi-a Întins o capcană! Unde-o fi Învățat el chestiile astea, neomenești? Ei, unde: peste Nistru, la komisari! Și-acuma ne venea dincoace de Nistru, să ne-nvețe și pe noi cum se joacă hopakul comunist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dracului, nu durerea m-a durut... În afară de... Încăierarea din școală, cu Tătarul și de ceea ce a urmat - să zicem că pe aceea o căutasem - nici un Rus nu m-a atins. Nici măcar o palmă n-am primit de la vreunul cu uniformă - ciomege, picioare Încasam, la lucru, de la gardieni, de la brigadieri, dar nici un porc de enkavedist nu mi-a dat măcar o palmă... - Nici nu era nevoie, zic. - Asta, da. Nu te omora frigul, munca, foamea? Și-apoi ăștia, uniformații ne considerau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
doua oară: de-a dreptul periculoși: cum Îndrăznesc ei, niște... rusificați, să se ridice În două picioare, În mijlocul Bărăganului de patru labe neaoșe (acestea daco-romane!) și să strige că-i doare? - ce, parcă numai pe ei Îi doare lovitura de ciomag ori de gârbaci?, pe toți ne doare, dar nu mai facem atâta caz - apoi noi suntem Români, măi frate: rezistenți, nu există alt neam care să reziste mai mult și mai tăcut și mai cuminte, la... ce-o fi - apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fost văzută intrând și ieșind din cele două săli a fost victima, iar noi nu suntem tocmai dispuși să acceptăm teoria sinuciderii. Ador sarcasmul polițienesc; e atât de lipsit de subtilitate, Încât ai impresia că te-au pocnit cu un ciomag. Există niște gantere și În birou, i-am atras eu atenția. — Domnul... Jeff Roberts afirmă că nu s-a atins nimeni de ele. Și, din moment ce nu se știe de fapt câte erau, nu avem cum să verificăm asta. — Erau cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În dezordine pe o țeastă de un cafeniu Închis; de furie, de groază, strigătele sale nu mai sunt decât un hohot prelungit. Ochii săi Îl imploră pe noul-venit. Împrejurul nefericitului, vreo douăzeci de indivizi, cu bărbile fluturând a victorie, cu ciomege răzbunătoare și, la distanță, un cerc de spectatori binedispuși. Unul dintre aceștia, observând expresia indignată a lui Khayyam, Îi aruncă pe tonul cel mai liniștitor: „Nu-i nimic, nu-i decât Jaber-cel-Lung!“ Omar tresare, un fior de rușine Îi străbate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
tu, tu cine ești? Simplă interogație retorică, omul n-are deloc intenția să se prezinte. Se află În orașul său și el este cel care pune Întrebările. Ulterior, Omar avea să-i afle porecla, i se spune Studentul-cu-Cicatrice. Cu un ciomag În mână, cu un citat pe buze, mâine va face Samarkandul să tremure. Pentru moment, influența lui nu se Întinde dincolo de acești tineri care-l Înconjoară, atenți la cea mai mică frază, la cel mai mic semn al lui. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
focuri de armă, aparent de undeva din preajmă. Cu o curiozitate dublată de inconștiență, ne-am Îndreptat spre locul de unde porniseră zgomotele. Ca să vedem Înaintând, cam la o sută de metri, o mulțime care vocifera: praf, fum, o pădure de ciomege, de puști și de torțe aprinse, strigăte pe care nu le Înțelegeam, pentru că erau În azeri, graiul turcic al oamenilor din Tabriz. Baskerville se străduia să-mi traducă: „Moarte Constituției! Moarte Parlamentului! Moarte ateilor! Trăiască șahul!” Zeci de locuitori fugeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
poate la fel de bine să-ți pregătească o lovitură de cuțit sau să te roage să-i spui cât e ceasul. În mașină am înfășurat bâta în pătură, am luat-o sub braț și am alergat înapoi. Ei, cum ții ditamai ciomagul pe lângă tine, ca să nu arate ca un ciomag? Încercați și voi. În sfârșit, negrii nu erau așa de antipatici și violenți cum mi-i imaginasem, ascultând povestirile lui Sanowsky, dar întâlneai și câte unul din ăștia, ca de pildă bruta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de cuțit sau să te roage să-i spui cât e ceasul. În mașină am înfășurat bâta în pătură, am luat-o sub braț și am alergat înapoi. Ei, cum ții ditamai ciomagul pe lângă tine, ca să nu arate ca un ciomag? Încercați și voi. În sfârșit, negrii nu erau așa de antipatici și violenți cum mi-i imaginasem, ascultând povestirile lui Sanowsky, dar întâlneai și câte unul din ăștia, ca de pildă bruta de la etajul șapte. La el nu îndrăzneam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
a turbat după ce Zuza îl lăsase pentru o corcitură dintre un mops și o ceau-ceau. Oricum, cazul bătrânei căreia i se șterpeliseră Trandafirii a contribuit mult la responzabilizarea opiniei publice și a anticipat în mod genial eutanasiile cu lanțuri și ciomege sterile, ordonate abia peste șapte ani de Băse. Pe vremea aceea, însă, Bucureștiul era cunoscut și ca „micul paradis canin”, majoritatea câinilor comunitari fiind fii și nepoți de-ai Zuzei. Prima delegație chineză sosită în România după Revoluție a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de vedere și, prima imagine pe care am deslușit-o, a fost cea a scutierilor și a TAB-urilor, care încolțeau manifestanții din spate, dinspre cartierul Militari. Strânși ca într-o menghină, luptătorii de gherilă răspunseră cu huiduieli, pietre și ciomege cu rază medie de acțiune. Scutierii se apropiau în falangă, izbind cu bastoanele în scuturile din fibră de sticlă. Împleticindu-mă, am reușit să găsesc drumul spre intrarea la metrou - m-am scufundat. Mă simțeam doar înfierbântat: obrajii îmi ardeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Conform evangheliilor, Isus a fost arestat noaptea, mai mult sau mai puțin în privat, în timp ce se afla în rugăciune într-un loc numit Ghetsemani, pe Muntele Măslinilor. Marcu descrie grupul care l-a arestat drept „o mulțime, cu săbii și ciomege, din partea arhiereilor, a cărturarilor și a bătrânilor” (14,43; cf. In 18,3: „o cohortă și servitori de la arhierei și farisei”). Acest grup știa unde se află Isus, întrucât fusese informat de Iuda Iscariotul, el însuși îi conduse la Isus
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
nu s-a lăsat așteptat. În timp ce se deplasau spre locul de întâlnire, Urecheatu reflecta asupra celor întâmplate în fața magaziei: „A avut dreptate domn’ locotenent când a întrebat ce caută pușca în mâna rusului. El a folosit o ca pe un ciomag, cu gând să mă doboare. Ghinionul lui însă a fost că i-am simțit mișcarea... Altfel... Cine știe? Acum mă anchetau rușii dacă mai trăiam. Da’ n-au ei norocul ista! Și cel căzut sub rafala mea era rusul că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de la sine către șleau... În timp ce cerceta zarea, i s-a părut că în spatele porții este cineva care vrea s-o deschidă... „Cine-i acest bărbat îmbrăcat în albastru, cu părul din barbă crescut ca la popă și sprijinit într-un ciomag cât îi poarta?” Și-a frecat ochii ca să și-i limpezească, fiindcă nu-i venea să creadă ce vede... „A venit Toader al meu? Doamne! Te-ai îndurat de lacrimile mele și l-ai adus acasă?” Când a deschis poarta
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-l ajute. Lasă, Marandă, că până în casă pot să merg singur. Deschide doar ușa... A intrat în casă. Și-a ridicat privirile către icoane și a îngăimat: Mulțămesc Doamne că m-ai ajutat să ajung acasă! Apoi și-a rezemat ciomagul într-un ungher și s-a așezat pe laiță, în fața sobei. Maranda privea la el nevenindu-i să creadă și vorbindu-și în gând: „Tu ești, Toadere? Te-ai dus întreg și acum te întorci sprijinit în cârjă”... Toaibă i-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
atins de urechea omului aceluia, și l-a vindecat. 52. Isus a zis apoi preoților celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrînilor, care veniseră împotriva Lui: "Ați ieșit după Mine ca după un tîlhar, cu săbii și cu ciomege? 53. În toate zilele eram cu voi în Templu, și n-ați pus mîna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului." 54. După ce au pus mîna pe Isus, L-au dus și L-au băgat în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
aceea Vlăjganul apăruse dintr-un colț al grădinii, zîmbitor, Încrezător, apoi ca un laș se dădea Înapoi explîcÎndu-i În engleză, ferindu-se, bătînd În retragere, mi-a căzut medalionul În iarbă, dar de fapt se aplecase ca să ia un ciomag și Lester se repezi asupra lui, reușind În sfîrșit să se sprijine cu amîndouă mîinile de marginea tejghelei, care avea moliciunea unei saltele... Scrîșnea din dinți, tot cărîndu-i la lovituri și scrîșnind din dinți de furie reuși să se ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]