1,570 matches
-
cam o jumătate de an ca să se usuce și să își ia culoare. După aceea cam 3-4 săptămâni se ține în apă ca să se înmoaie spre a putea fi lucrat. Sunt lucrate în banc manual cu dăltițe și ciocanul. Se cioplesc pe față, se scobesc pe spate, se dau cu ceară și ulei de in. Măștile au aplicat păr natural din blană de oaie și de capră. Bența Codrin din Fălticeni, profesor de istorie, a moștenit arta cioplitului în lemn din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
dau cu ceară și ulei de in. Măștile au aplicat păr natural din blană de oaie și de capră. Bența Codrin din Fălticeni, profesor de istorie, a moștenit arta cioplitului în lemn din familie. La Festivalul de la Ciocănești expune obiecte cioplite în lemn: linguri, furculițe și mobilier tradițional. Obiectele lucrate de Bența Codrin sunt nu numai utilitare, ci și pline de semnificații, ușor de descifrat de un client avizat. Furculițele și lingurile au sculptate pe coadă diverse motive: soarele, cocoșul, pupăza
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cline (clinuri), barburi (clinuri care se desprind de la cusătură de pe piept și dau lărgimea, curpen (încrețitura de la mânecă). Doamna Suciu Floarea compune poezii, cântări, pricesne și chiuituri. Una din poezii este dedicată soțului dumneaei și meșteșugului acestuia, cioplitul în lemn: „Cioplește, bade, cioplește,/ Cioplește cu securea/Până-i găta lingura/ Și mai dă și cu ciocanu/ Până ce îi faci găvanu./ Cioplește, bade, nu sta,/Că și eu te-oi ajuta./ Și mai bine și mai rău/ Cum ne-ajută Dumnezeu,/ Că
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
barburi (clinuri care se desprind de la cusătură de pe piept și dau lărgimea, curpen (încrețitura de la mânecă). Doamna Suciu Floarea compune poezii, cântări, pricesne și chiuituri. Una din poezii este dedicată soțului dumneaei și meșteșugului acestuia, cioplitul în lemn: „Cioplește, bade, cioplește,/ Cioplește cu securea/Până-i găta lingura/ Și mai dă și cu ciocanu/ Până ce îi faci găvanu./ Cioplește, bade, nu sta,/Că și eu te-oi ajuta./ Și mai bine și mai rău/ Cum ne-ajută Dumnezeu,/ Că fără de puterea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
clinuri care se desprind de la cusătură de pe piept și dau lărgimea, curpen (încrețitura de la mânecă). Doamna Suciu Floarea compune poezii, cântări, pricesne și chiuituri. Una din poezii este dedicată soțului dumneaei și meșteșugului acestuia, cioplitul în lemn: „Cioplește, bade, cioplește,/ Cioplește cu securea/Până-i găta lingura/ Și mai dă și cu ciocanu/ Până ce îi faci găvanu./ Cioplește, bade, nu sta,/Că și eu te-oi ajuta./ Și mai bine și mai rău/ Cum ne-ajută Dumnezeu,/ Că fără de puterea lui
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Floarea compune poezii, cântări, pricesne și chiuituri. Una din poezii este dedicată soțului dumneaei și meșteșugului acestuia, cioplitul în lemn: „Cioplește, bade, cioplește,/ Cioplește cu securea/Până-i găta lingura/ Și mai dă și cu ciocanu/ Până ce îi faci găvanu./ Cioplește, bade, nu sta,/Că și eu te-oi ajuta./ Și mai bine și mai rău/ Cum ne-ajută Dumnezeu,/ Că fără de puterea lui/Nu poți să bați niciun cui./ Fără de a lui putere/ Nice pe drum nu poți piere.” Într-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasa > Strofe > Timp > INIMA CIOPLITORULUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Toată viața cioplise piatra pe care o făcuse să vorbească în fel și chip; După moarte oamenii au considerat că a sosit timpul ca el să ocupe un loc mai mare în recunoștința lor Drept pentru care s-a zidit în grabă un
INIMA CIOPLITORULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348061_a_349390]
-
Învierii ce se repetă an de an. Suntem două jumătăți mitologice venite din înalt, Un trup cu două suflete pe veci îngemănate Când îl doare pe unul plânge celălat, Iar când bucuria ne cuprinde pe-nserate E târziu căci vremea ne cioplise în bazalt. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Femeia mea cea de toate zilele / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FEMEIA MEA CEA DE TOATE ZILELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348068_a_349397]
-
înflorit pe care i-l dăruisem la venire. După ce a așezat crenguțele pe masă, a turnat apă în vază. Prima dată s-a ocupat de crenguța mai înaltă, cea de piersic care nu era nici măcar înmugurită. Cu multă atenție a cioplit baza crenguței dându-i forma de „pană”, apoi a fixat-o în suportul de lemn. A cercetat apoi crenguța mijlocie, cea de „ume” îmbobocit care era subțire și mlădioasă, încercând s-o fixeze în așa fel, alături de crenguța înaltă, încât
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
apropiat și imperativ. Lor le convine mai mult un Dumnezeu depărtat, pentru că este mai lejer și mai puțin presant; fiind mai departe, avem loc să răsuflăm, avem spațiu de manevră, putem să tratăm cu El și chiar să-l mai cioplim după interesele noastre. Dar Iisus Hristos este Cel-care-te-întâmpină-peste-tot, de care te lovești vrând-nevrând; practic, peste tot unde te duci, dai de El. Pentru că oriunde este vorba de adevăr, de sinceritate, bine, frumos, efort, sacrificiu și întâmpinare a celuilalt, oriunde este
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
ar fi Isus la cârmă și Duhul Sfânt, aș fi pierit, Dar sunt păzit în încercare, oricât ar fi norii de grei, Căci mă încred în Domnul Slavei și nu îmi fac alți dumnezei, N-am alergat la chipuri hâde, cioplite-n lemn sau în granit, Ci la Yehova, Tatăl care atât de mult El m-a iubit, Mă-ncred în promisiunea-I care îmi spune că mai e puțin, Că suferința-i trecătoare, dar după ploi vine senin, Mă-ncred
NUMAI TU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350066_a_351395]
-
Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă spartă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă
AUTOPORTRETUL LUI ANONIMUS ÎNTR-O OGLINDĂ SPARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365841_a_367170]
-
întruna / întruna ... ” E o luptă continuă pentru că se nasc în același timp: „iubirea / dar și minciuna / ura / și trădarea / și visul - orbit de spaimă - / sub lacăte s-a zăvorât” (În anotimpul flăcărilor). Ca orice artist, Valentina Becart are o menire: „cioplesc cuvinte / din trupul gândului /... // (...) cioplesc cuvinte / privind de-a lungul zării / urma de sânge / ce gândul îmi frânge / și trupul flacără - / încet, încet îmi stinge, / îmi stinge ... (Cioplesc cuvinte)”. De ce se simte amenințată poeta? Neantul o ademenește, „cum un ochi
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
continuă pentru că se nasc în același timp: „iubirea / dar și minciuna / ura / și trădarea / și visul - orbit de spaimă - / sub lacăte s-a zăvorât” (În anotimpul flăcărilor). Ca orice artist, Valentina Becart are o menire: „cioplesc cuvinte / din trupul gândului /... // (...) cioplesc cuvinte / privind de-a lungul zării / urma de sânge / ce gândul îmi frânge / și trupul flacără - / încet, încet îmi stinge, / îmi stinge ... (Cioplesc cuvinte)”. De ce se simte amenințată poeta? Neantul o ademenește, „cum un ochi străin / ca o fiară a
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
zăvorât” (În anotimpul flăcărilor). Ca orice artist, Valentina Becart are o menire: „cioplesc cuvinte / din trupul gândului /... // (...) cioplesc cuvinte / privind de-a lungul zării / urma de sânge / ce gândul îmi frânge / și trupul flacără - / încet, încet îmi stinge, / îmi stinge ... (Cioplesc cuvinte)”. De ce se simte amenințată poeta? Neantul o ademenește, „cum un ochi străin / ca o fiară a nopții / dintr-un colț sticlos ... mă pândea-”, destinul o arată cu degetul, retina e pătatăde sânge, ea însăși se vede târâtă fără milă
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
în lume. Pentru că diavolii nu ispitesc pe cei păcătoși, ale căror suflete se află deja în stăpânirea lor. Primise de la Dumnezeu darul vindecărilor și multă lume din satele apropiate venea la dânsul luând tămăduire. Într-una din zile, pe când sfântul cioplea cu dalta o fereastră la chilia sa, un vânător de pe versantul celălalt al peșterii, crezând că are de-a face cu vreo sălbăticiune, l-a împușcat curmându-i viața. Au venit sătenii și l-au ridicat pentru cinstita înmormântare dar
CUVIOSUL IOAN DE LA PRISLOP de ION UNTARU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365030_a_366359]
-
Învierii ce se repetă an de an. Suntem două jumătăți mitologice venite din înalt, Un trup cu două suflete pe veci îngemănate Când îl doare pe unul plânge celălat, Iar când bucuria ne cuprinde pe-nserate E târziu căci vremea ne cioplise în bazalt. Al.Florin ȚENE
FEMEIA MEA CEA DE TOATE ZILELE, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365059_a_366388]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
Învierii ce se repetă an de an. Suntem două jumătăți mitologice venite din înalt, Un trup cu două suflete pe veci îngemănate Când îl doare pe unul plânge celălat, Iar când bucuria ne cuprinde pe-nserate E târziu căci vremea ne cioplise în bazalt. Farmec În grădina mea se adună Zânele în nopți cu luna Și se prind de mâini încet Lin săltând în menuet. Eu cuprins de nerăbdare Stau cu umbră în așteptare, Închid ochii, deschid ochii, În vârtejul alb de
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366528_a_367857]
-
21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului 4 BELDIE LA IARMAROC Zilele ciurdarilor treceau în ritm obișnuit. Ciurda își avea programul ei și nu ieșea din normalitate. După ce Beldie dădea ocolul cornutelor se apropia de Grapă să-i asculte poveștile. În timp ce cioplea în coaja botei anumite desene care se arătau de sub vârful briceagului său. Beldie se uita atent la mâna lui și nu pricepea cum niște mâini uriașe puteau scoate desene atât de minuscule și deosebit de frumoase. În munca sa Grapă nu
BELDIE LA IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366583_a_367912]
-
precum și a rodniciei și nemuririi. La Roma, era atribuită lui Venus, iar în India conferea nemurirea” (cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrandt, idem). Să nu uităm și ce spun V.Lovinescu și R.Guenon, în cărțile lor: din Smarald a fost cioplit Potirul Graal... pe care Iosif din Arimateea l-a purtat, întâi, prin “Țara Evalac” (probabil, Maramureșul Valahilor Ctitori!... datorită lor, a apărut Țara lui Venus/ „Cea verde”/ Sfânta Vineri/ Parascheva/ Moldova!), după care l-a dus în Irlanda/ Țara-cea-Verde, se
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
Dumnezeu convins că pân la urmă voi învinge. Alerg împins de îngerii ce vor ca alergarea să devină zbor. Nu știu de ce Nu știu de ce e-n mine-atât frământ, de când, târziu, am renunțat să cânt și plin de frenezii cioplesc cuvinte, cu sufletul transfigurat de tot ce din fântâna Poeziei scot când inspirații îmi foșnesc prin minte Nu știu de ce doresc atât de mult ca orice gând să fie un tumult de profunzime și de sentimente, să ardă-n versuri
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
azi poți să te răzbuni dând sens neîmplinitelor esențe. Arunci fără să-ți pese ale ratării zdrențe și-n tulnicele altor vise suni. Cât a rămas? Nu-ți pasă. Și-o zi e de ajuns ca în destin să îți cioplești menirea când simți cu ce tandrețe te-alintă nemurirea ce-n suflet cu iubire ți-a pătruns. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1532, Anul V, 12 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365640_a_366969]