26,464 matches
-
din regimul trecut. Aceste fapte și încă altele, la fel de importante, constituie subiectul săptămînal al Cronicii edițiilor din România literară și al unor cărți precum Interpretări sau Actualitatea clasicilor. Fiecare articol conține, în principal, un elogiu care nu este niciodată de circumstanță (avînd în vedere dificultățile amintite mai înainte), dar și un capitol, adesea foarte consistent, de observații, amendînd sever lipsurile sau, cum le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
n-am ști că deputatul e și scriitor ne-am fi pus întrebarea cu ce ocazie s-a găsit un parlamentar să transporte o delegație de scriitori, conducînd el însuși mașina Parlamentului. Poliția, aflăm din ADEVĂRUL, nu i-a găsit circumstanțe atenuante parlamentarului, ci l-a acuzat că nu a adaptat viteza mașinii la condițiile de trafic. Nu că vrem să-l apărăm pe confratele nostru, dar povestea asta din Codul rutier cu adaptarea vitezei aruncă totdeauna vina în spinarea șoferului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
a stîrnit printre intelectualii români - din țară și din străinătate - o adevărată furtună. Impactul articolului a fost mai mare pe malul Dîmboviței decît pe cel al lui East River - ceea ce, oricum am lua-o, nu e normal. Date fiind însă circumstanțele excepționale, cînd America are cu totul alte probleme decît să pună pansamente pe bășicările narcisice ale cutărei țări îndepărtate, cvasi-tăcerea de aici s-a situat în sfera firescului. Nu și în România, însă. Aud că un distins intelectual a ajuns
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
Banu, în 1911, acela care scria (citat de G. Arion, actualul director al revistei): Nu știu ce e mai de osîndit: îndrăzneala necinstiților sau pasivitatea celor cinstiți" Adăugînd patetic: ,, Nu e formă de guvernămînt mai prielnică șarlatanilor și escrocilor politici ca pseudo-democrația". Circumstanța agravantă a talentului Pagini emoționante au scris în DILEMA, 22 și ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC scriitori care l-au cunoscut sau i-au fost apropiați lui Z. Ornea. În DILEMA, Mircea Iorgulescu a notat că, luată cu alte preocupări, Academia Română
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
el ,,conspirație evreiască mondială", în masonerie. Convingeri formulate cu un ton incendiar, încît izolarea i s-a tras nu numai de la prieteșugul cu CVT, ci și de la propriul său extremism. * Talentul, cu cît e mai mare, nu funcționează ca o circumstanță atenuantă. Marele naist care este Gh. Zamfir ar fi trebuit să știe că nu poate adopta un limbaj de ciomăgaș politic, fără să aibă de suferit consecințele de care se plînge. Și chiar dacă se plînge că a fost înșelat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
excelent cronicar de radio, cu ilustrul său Tată, criticul Eugen Lovinescu? Nu este, oare, lipsită de măsură această comparație?". Evident, opera Monicăi Lovinescu n-are anvergura cantitativă și aura fondatoare a celei semnate de părintele d-sale. Dar în noile circumstanțe istorice, ea îi continuă semnificația, o adaptează cretor, o trece într-o altă etapă, fiind - nu ne jenăm de comparația pe care am împrumutat-o din E. Lovinescu - ,,un deget de lumină", cel mai relevant asemenea ,,deget" în pe cît
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
le-am putea repeta și noi, cei ce ne socotim lovinescieni, admiratori ai celui care a fost mentorul prodigios al Sburătorului, care ne inspiră nu în felul sterp al actelor epigonice, ci în reacțiile pe cît cu putință personalizate, în raport cu circumstanțele schimbate mereu ale vieții literare, cu obiectul primenit pe care ni-l oferă ea. Nu e vorba de mimetism, de o subordonare searbădă, lipsită de orizont, față de o mare personalitate, ci de continuarea direcției sale, o direcție cu atît mai
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
detașare, de neparticipare la jocul ierarhiilor: "Și aceste cărți nu au avut nici un ecou în presă, pe cînd cărțile noastre au avut. Deși nu intru în nici o competiție critică și nu sînt deloc interesat de ierarhiile critice curente". Oare? O circumstanță cel puțin tot atît de jenantă o constituie contradicția între prezumata postură de "victimă" a lui Adrian Marino, care declară că s-ar lovi mereu de "obstrucția" cronicarilor, și atitudinea d-sale ofensivă, ca să nu zicem direct agresivă, împotriva "cronicii
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
calmul olimpian cu care a beneficiat de favorurile unui regim care-i interzisese pe Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, Vasile Voiculescu, Ion Vinea, Ion Barbu, ca să mă refer doar la cîțiva care mai erau în viață în anii '50, sînt condamnabile fără circumstanțe atenuante. Așa cum am spus și altă dată, eu cred însă că revizuirea e obligatorie, mai mult, inevitabilă, doar că ea trebuie să țină seamă de toate aspectele vieții și operei scriitorilor. Criteriul moral e ineficient dacă le înlocuiește pe toate
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
un pahar de apă, numai pentru a atrage atenția asupra lui. Volumul Partidul și partida cuprinde articole și declarații politice din perioada 1996-2000. Prin numeroase adnotări redactate în binecunoscutul său stil pedant-ludic, autorul îl pune la curent pe cititor cu circumstanțele în care a avut loc fiecare intervenție, cu reacțiile provocate etc. Nu lipsește o undă de megalomanie, sesizabilă în excesul de exactitate: George Pruteanu pare convins că toate manifestările sale ca senator și ca ziarist și toate replicile pe care
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
a fost tot pictura. Da. Cum te naști... Dovadă: după absolvire, nu m-am dus la catedră. Am intrat în gazetărie (dacă se poate numi așa corcitura aceea din anii '60). Trădînd catedra... Trădînd în favoarea primei iubiri, pînă la urmă. Circumstanță atenuantă, nu? Aș lua-o însă mai de la început. Să ajungem la Dorohoiul care, ai spus, e emblematic. Și nu numai pentru tine. Mai știu persoane care consideră Dorohoiul un loc emblematic. Ce are specific? Mai întîi, orășelul acesta, ce
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
hotărîtă. Principiul trestiei care se apleacă bătută de vînt, dar se uită a se spune (Pascal) că dacă vîntul este inconștient cînd suflă, trestia știe că va muri atunci cînd va fi frîntă". Nu e de mirare că, în asemenea circumstanțe, mass media din Occident nu mai e interesată prea mult de România, pe care o trece sub tăcere, atunci cînd n-o probozește direct pentru numeroasele insuficiențe vădite pe calea "tranziției", impresionant deschise prin arcul de triumf al eroicelor evenimente
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
trecutul pătat al multora din exponenții breslei noastre chiar din relatările lui Bujor Nedelcovici privitoare la prigoana ce s-a dezlănțuit împotrivă-i, cînd, refuzat în țară, a fost nevoit a-și tipări romanul Al doilea mesager în capitala Franței. Circumstanța că acest volum a avut succes, fiind dintru început analizat în cadrul unei "mese rotunde", la postul de radio Europa liberă, de către Monica Lovinescu, Șerban Cristovici, Paul Goma și Alain Paruit, a constituit picătura ce a făcut să se reverse paharul
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
de cauză mai mult, iar ca reper în orice orientare într-un viitor ale cărui surprize mai mult ne rânjesc, decât ne surâd, tema se esențializează. Ea țintește anume constante ale situației noastre în lume, în pura fatalitate a unor circumstanțe istorico-geografice date, dar și cu egală trimitere la propriile reacții și decizii. Umbra trecutului stă la spate, dar nu se desparte niciodată de noi. Fie că trăim sau nu în circularitate, cu istoria nu-i de glumit.
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
Gheorghe Grigurcu Matrice a unei psihii colective, satul e o temă majoră a poeziei românești. Date fiind numeroasele-i abordări, lumea rurală n-ar mai putea fi tratată eficient estetic de către poeții contemporani decît în circumstanțele unei diferențieri nu tocmai lesne de atins. Altminteri nu se obțin decît pastișe, ecouri mai mult ori mai puțin sonore a ceea ce s-a mai spus. Pentru a fi performanți, poeții rustici ai epocii actuale se străduiesc a-și conduce
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
închină unui singur interes: prezervarea privilegiilor și ridicarea de ziduri impenetrabile în jurul vilelor supradimensionate construite, desigur, din leafa de bugetar! Dincolo de naivitate, precipitarea pedesereilor de a-și alcătui servicii de spionaj proprii ascunde o uriașă spaimă. Ajunși la putere în circumstanțe tulburi pentru țară, ei se găsesc între ciocan și nicovală. Pe de-o parte, trebuie să danseze după cum le cântă organismele financiare internaționale, pe de alta, sunt obligați să-și respecte angajamentele față de populația disperată. Că vor urma reprimări violente
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
dialectale. Limba literară unică - asociată cu învățământul și cultura și identificată cu limba oficială - are o situație privilegiată, atît ca extindere, cît și sub aspectul funcțiilor sociale, în raport cu variantele locale (cu care, de altfel, interferează adeseori, în forme diverse, în funcție de circumstanțele concrete de comunicare). Rezultat al unui proces istoric complicat, puternic marcat de condițiile specifice oferite de evoluția socială și culturală a poporului care o utilizează, varianta literară (cu care se identifică limba oficială) reprezintă în societatea actuală o instituție și
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
fundătură. Deoarece literatura română posedă o valoare intrinsecă, de nivel european, de care se cuvine a ține seama neapărat, chiar dacă ea nu se bucură peste hotare decît de o circulație încă restrînsă și aleatorie. Nu trebuie să ne inhibe această circumstanță, oricum neesențială, căci, așa cum specifica G. Călinescu, valorile artei au o semnificație în sine. Chiar dacă nesatisfăcător cunoscute la un moment dat, ele sînt, dacă vreți, depozite care se cuvin exploatate, zăcăminte care se cuvin descoperite de Occident. Existența lor constituie
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
păcate, unor compromisuri ideologice. Compromisuri incontestabile, pe care n-are rost a le ocoli ori "justifica" într-o manieră stîngace, dintr-o pietate greșit înțeleasă ori în baza unui discurs inerțial. Ele trădează o deficiență morală, transpusă în texte de circumstanță, propagandistice, componentă a catastrofei pe care a abătut-o regimul totalitar asupra istoriei și culturii noastre. Adevărul trebuie cunoscut, chiar dacă e dezagreabil. Din fericire însă, în momentul în care s-au înrolat sub flamura "realismului socialist", creatorii în chestiune terminaseră
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
fost chemat să jucați rolul "intelectualului far". Din păcate, România reală face urechea surdă, pare că aplică cu predilecție zicerea "nimeni nu-i profet în țara sa". Sau poate doar anumite adevăruri și profeții supără... Nu sunt singurul în aceste circumstanțe. Oameni dintre cei mai diferiți au trecut prin aceeași situație. Unii dintre ei au reacționat cu supărare și cu resentimente. Nici eu nu am fost prea încântat, dar m-am consolat relativ ușor. Pierderea este a altora, nu a mea
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
de anarhie, ajung a fi manipulate de grupuri restrînse de profitori ai puterii, comuniștii și urmașii lor indenegabili, fasciștii și naziștii. Poate că va apărea cîndva o altă carte, intitulată Supunerea maselor sau, cel puțin, avînd ca subiect această provocatoare circumstanță contemporană... * Îi este mai ușor să moară omului neîmplinit decît celui sătul de satisfacțiile vieții, întrucît are simțămîntul că i se mai acordă o șansă. * Orice unicitate conține o aluzie metafizică.
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
va căpăta numele lui N. Iorga. De pe aceste poziții ce păreau inexpugnabile stăpînea totul, nimic important nepetrecîndu-se fără avizul lui. Manualul de istorie unică, din 1948 și 1952, valabil în licee și facultăți, purtau semnătura lui sinistră, după precizarea de circumstanță "elaborat de un colectiv coordonat de...". Institutul de Istorie, unde funcționau, din milă, în calitate de colaboratori externi, remarcabili istorici, a elaborat și publicat cîteva importante volume de documente (mai ales cele privind răscoala țăranilor din 1907). Pe toate le-a semnat
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
care au încercat să analizeze faptul că o parte a partidelor din opoziție a căzut de acord cu partidul de guvernămînt pentru a susține - sau mai bine zis pentru a nu lăsa să cadă guvernul minoritar PDSR - caută motive de circumstanță în acest acord. Același joc, grație căruia PRM a cîștigat voturi la alegeri, e luat de la capăt, deși, ținînd seamă de noile procente parlamentare, jocul e cu totul altul. Cotidianele caută cu voluptăți detectivistice motive secrete pentru care partidele din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
turul doi al alegerilor prezidențiale, Ion Iliescu s-a trezit susținut chiar și de cei de ale căror voturi nu avea nevoie. Așa-numitele voturi întoarse, de frică să nu iasă răul cel mai mare. Înțelegînd că aceste voturi de circumstanță ar putea să-l văduvească de voturile alegătorilor săi, Ion Iliescu s-a văzut silit să refuze acest serviciu de ultimă oră, de natură oportunistă, din punctul său de vedere. Un serviciu care echivalează cu un sacrificiu. Asta la prima
Spargerea bubei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16567_a_17892]
-
de amintire, perpetuat timp de decenii între adolescenți, păstrîndu-și cam aceleași motive și același limbaj indiferent de trecerile de la o generație la alta. O trăsătură specifică a scrisorilor versificate e insistența lor metadiscursivă, tematizarea acțiunii de a scrie, cu motivele, circumstanțele, instrumentele și fazele ei. începutul emfatizează, desigur, chiar începerea scrisului: "Frunzuliță spic de grîu,/ eu încep carte să scriu, / tot din toc și din peniță / și din buna mea voință". Deschiderea se asociază, în mod tipic, urării; în același timp
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]