829 matches
-
să fure vite, a dat peste Enea, nepot de văr al lui Priam și văr de-al doilea al lui Hector, care le păstorea. S-a repezit asupra lui și l-a pus pe fugă, silindu-l să-și lase cirezile la cheremul lui. Enea a scăpat de moarte, adăpostindu-se în Lirnesos, dar a trebuit să fugă și de acolo, pentru că Ahile și Patrocles (însoțiți de bună seamă de un 36 transformarea războiului troian într-un asediu static, cu forțele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
că toate acestea nu vor fi, nădăjduia că măcar Patrocles, supraviețuindu-i, se va întoarce acasă, ducându-l acolo cu el pe fiul său, Neoptolem, rămas în insula Sciros, și îi va arăta domeniul și locuitorii acestuia, pământul rodnic, hergheliile, cirezile și turmele, oamenii de acolo, casa cea mare și înaltă. Dar n-a fost să fie așa. Iar Ahile a aflat de timpuriu care îi este soarta, însă prea timpuriul soroc nu părea să-l mâhnească în sine (în fond
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
n-au ieșit din cetatea lor la luptă, sunt expedițiile de jaf - raziile, cum li se spune - prin insulele de prin preajmă și prin cetățile de pe coastă sau din interiorul muntos al Troadei, plin de pășuni păscute de turme și cirezi. Era ca un fel de a merge la vânătoare, dar nu de fiare, chiar dacă tot atât de crudă și de prădalnică. Aheii devastau fără milă cetăți și întinderi, se încărcau cu pradă, hrană, bunuri de tot soiul, femei de orice rang, dar
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să fure vite, a dat peste Enea, nepot de văr al lui Priam și văr de-al doilea al lui Hector, care le păstorea. S-a repezit asupra lui și l-a pus pe fugă, silindu-l să-și lase cirezile la cheremul lui. Enea a scăpat de moarte, adăpostindu-se în Lirnesos, dar a trebuit să fugă și de acolo, pentru că Ahile și Patrocles (însoțiți de bună seamă de un număr de mirmidoni) au nimicit orașul, au făcut prăpăd între
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
că toate acestea nu vor fi, nădăjduia că măcar Patrocles, supraviețuindu-i, se va întoarce acasă, ducându-l acolo cu el pe fiul său, Neoptolem, rămas în insula Sciros, și îi va arăta domeniul și locuitorii acestuia, pământul rodnic, hergheliile, cirezile și turmele, oamenii de acolo, casa cea mare și înaltă. Dar n-a fost să fie așa. Iar Ahile a aflat de timpuriu care îi este soarta, însă prea timpuriul soroc nu părea să-l mâhnească în sine (în fond
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Arabia este ca un continent. Condițiile stabilității le ofereau extremitățile ei. Aici viața putea deveni sedentară, localizând specificul unei culturi și civilizații. în adevăr, Arabia Fericită se edifică pe coasta de sud-est, în Yemen: sol bogat, climă blândă, turme și cirezi de animale, plante aromate, păduri umbroase, lemn de tămâie și smirnă, scorțișoară, hrănitorii palmieri. Un fel de Eden. Aici au proliferat uimitor sabeii, cea mai numeroasă populație arabă. Se dezvoltă cultura și civilizația. Timpul îngroapă documentele, probe pe care arheologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu spume sub jug și la gură, răsuflau adânc, sufereau... dar, trăgeau mai departe credincioși stăpânului, într-o înțelegere tacită, într-o împerechere de destin și suferință în inima amândurora. Soarele se lăsa spre asfințit. Văzduhul era încărcat de tălăngile cirezilor și a turmelor, cu mersul lor nepăsător la vale, printre carele cu boi, lăsând în urmă norul de colb cu mirosul izului de stână. În el parcă se strângea toată țărănimea noastră. Țăranul, boul și pământul.., un tot nedespărțit, se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și fu nevoită să bage în marșarier pe drumul întortocheat de țară, temându-se ca nu cumva să vină ceva din spate și să o lovească. Dar nu era cazul. Singurele zgomote pe care le auzea erau mugetele molcome ale cirezilor dintr-un câmp din apropiere și ciripitul neobosit al păsărilor din gardurile vii de pe marginea drumurilor. Poarta castelului era dotată cu interfon. Apăsă pe buton și se anunță. Porțile se deschiseră încet. La castel o întâmpină o femeie înaltă într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
dură! Tu nu vezi cât mi-e de frică! -Capra-i pentru...săritură! SCUZE SLAVE Scuze! Prietene ...latin: Nu prea-i adevăr în vin! Vinu-i slab, iar eu cred că, Adevăr mai mult e-n...vodcă! VIS UTOPIC Undeva, într-o cireadă, Vrând viței normal-să ,,facă", O idilă se înnoadă: Bou bătrân c-o stearpă vacă! UNUI PESCAR EPITAF Pe sub frunzele de plaur, Ai pus plase pân-acum; Scumpul ,,peștișor de aur", S-a prins azi, în mod postum ! EVRIKA! Cine m-
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
chiar să arunce cu noroi în ea. Ea s-a rugat de un păstor s-o lase să păzească vacile, dar păstorul a alungat-o. Atunci ea, fără voie, a început să plece de acasă ziua întreagă, ținându-se după cireadă. Deoarece îi aducea mult folos păstorului și el și-a dat seama de asta, a început să n-o mai alunge și uneori chiar îi lăsa resturile de la prânzul lui, brânză și pâine. Credea chiar că face o faptă creștinească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
au aflat că și copiii o iubesc pe Marie și s-au speriat grozav de tare; dar Marie era de-acum fericită. Copiilor li s-a interzis chiar să se întâlnească cu ea, dar ei dădeau fuga pe furiș la cireada ei, care era destul de departe, la aproape o jumătate de verstă de sat, îi duceau cadouri, iar unii pur și simplu veneau doar ca s-o îmbrățișeze, s-o sărute și să-i spună: „Je vous aime, Marie!“*, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din palme și mă sărutau. Uneori mergeam și eu pe furiș să mă întâlnesc cu Marie. De-acum boala i se agravase și mergea greu; în cele din urmă nu mai argățea la păstor, dar în fiecare dimineață pleca cu cireada. Se așeza deoparte; acolo, o stâncă dreaptă, aproape verticală avea o ieșitură; se așeza în colțul cel mai ascuns, pe o piatră, și stătea nemișcată aproape toată ziua, de dimineața până la ceasul când pleca cireada. Era atât de slăbită din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în fiecare dimineață pleca cu cireada. Se așeza deoparte; acolo, o stâncă dreaptă, aproape verticală avea o ieșitură; se așeza în colțul cel mai ascuns, pe o piatră, și stătea nemișcată aproape toată ziua, de dimineața până la ceasul când pleca cireada. Era atât de slăbită din pricina tuberculozei, încât ședea din ce în ce mai mult cu ochii închiși, cu tâmpla lipită de stâncă și ațipea, respirând greu; fața îi slăbise, parcă ar fi fost a unui schelet, broboane de sudoare îi apăreau pe frunte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cineva, ceea ce era pentru ei o bucurie aparte. După ce plecam, Marie rămânea iarăși singură, tot nemișcată, cu ochii închiși și cu tâmpla sprijinită de stâncă; poate că visa ceva. Într-o dimineață n-a mai putut nici să iasă odată cu cireada și a rămas în casa ei pustie. Copiii au aflat de îndată și în ziua aceea aproape toți au trecut s-o vadă; zăcea singurică-singurică în patul ei. Două zile i-au purtat de grijă copiii, dând fuga la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
zi dat de Ypsilanti la Cozia descrie în modul următor pe vitejii pe cari - i adunase sub streaguri: Ostașilor! Dar ce zic? Blestem și batjocură! Nu voi mânji niciodată acest frumos și glorios nume adresîndu-mă cătră voi, cari sînteți niște cirezi de nebărbate și nevrednice gloate, de adunături, fricoși, dobitoace, leneși și tot ceea ce se poate numi mai prost etc., etc. Sunt șaizeci de ani de atunci! Oamenii bătrâni țin minte vremea. Se poate crede oare că fiii acestor oameni, cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urmare a acestui serios fenomen creează o platformă exploatată de politicieni conservatori precum Pat Buchanan (vezi BUCHANAN, PAT), referitor la locurile de muncă blue collar, imigrație, externalizare, globalizare (vezi și PARTICULARIST PROTECTIONISM). BRAND Inițial, cei ce se ocupau cu brand-uirea cirezilor erau fermierii americani, care își marcau cu fierul roșu animalele pentru a le recunoaște dacă erau furate de rustlers. Nu era prea plăcut pentru un animal să fie brand-uit, în schimb, azi, în contextul competiției globale, este vital ca produsul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rezerve, altele - cele mai multe - nu sunt ale unui poet oarecare: „iedera glasului tău în vânt”, „drumul ca o melodie se pierde”, „foșnetul serii de hârtie”, „În clavir sunt accente vechi, ca într-un herbar flori păstrate”, „clopotele depărtându-se ca albe cirezi”, “în mine chipul tău ca într-un pahar o floare albă”, „tristețea ca un pietriș în apă”, „glasul tău e mesteacăn subțire în vânt” etc. Uneori tentația asociativă e prezentă în fiecare vers, ca în această strofă tipică, citată și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
șpoetulț le tratează retoric, în chip de invectivă și program”. Observația nu e valabilă însă pentru întreagă această serie de poezii ale mai directei „angajări” a poetului. De la viziunea sumbru-expresionistă („Reptile, păsări de pradă, îngeri cu brațele vârâte-n sânge, / Cirezi ca niște arbori, doborâte-n măcelării”), discursul liric alunecă adesea spre orizontul luminos al unei lumi echilibrate și calme, în care versurile își regăsesc „starea de grație”: Și veți vedea lumina universală, calmă, Umplând ca o coroană de foi pădurea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și ei perechea dominantă În haita ce s-a format din descendenții lor. Aceasta este legea perpetuării la specia lupus. Sigur că În pribegia lor lupii singuratici au ajuns să se Împerecheze cu câinii de la stânele de oi și de la cirezile de vite aflate la păscut În locuri izolate, iar metișii rezultați s-au Împerecheat din nou cu lupul pribeag, contribuind astfel la formarea câinelui-lup cu trăsături dominante și izbitoare ale lupului din sălbăticie. La femelele care au fătat pot fi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
câinilor de către om datează din anul 2500 Î.e.n., când sumerienii s-au așezat În Mesopotamia. Odată cu apariția păstoritului, omul simte tot mai mult nevoia unui colaborator credincios și permanent, care să-l ajute la paza turmelor de oi și a cirezilor de vite. Încep de acum să se formeze primii câini ciobănești, destinați pazei și conducerii acestor turme și cirezi, răspândite pe tot globul. Au apărut În număr tot mai mare animalele domesticite de om pentru nevoile sale de hrană, În
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
simte tot mai mult nevoia unui colaborator credincios și permanent, care să-l ajute la paza turmelor de oi și a cirezilor de vite. Încep de acum să se formeze primii câini ciobănești, destinați pazei și conducerii acestor turme și cirezi, răspândite pe tot globul. Au apărut În număr tot mai mare animalele domesticite de om pentru nevoile sale de hrană, În special În regiunile geografice fertile și cu o vegetație luxuriantă. Odată cu Împământenirea păstoritului ca Îndeletnicire, câinii au Început să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și valorilor obștei, Însoțirea agenților din aceste domenii pentru urmărirea și prinderea infractorilor. În legătură cu Începutul folosirii câinelui de urmărire pe baza mirosului cu care este Înzestrat, Sofocle, În piesa sa satirică intitulată „Câini de urmărire”, În care vorbește despre furtul cirezilor lui Apollo de către Hermes, arată cum săteni deghizați În câini au pornit „după miros” pe urmele animalelor și a hoților. În textele de lege din vechiul drept german se prevedea nu numai considerația care trebuia acordată acestor câini cu calități
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
apărarea lui, atacându-l pe agresor, fie din inițiativa lui, fie la comanda „PRINDE”. f. Paza obiectelor. S-a arătat că această rasă de câini a fost folosită la origine pentru pază, Începând cu paza turmelor de oi și a cirezilor de vite și continuă și astăzi să fie crescut și folosit, pe lângă alte scopuri nobile, la paza bunurilor din gospodăria stăpânului sau a celor lăsate În alte locuri, de unde pot fi furate, distruse sau incendiate de către răufăcători. Pentru a-i
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B. Substantive colective slab referențiale: adunare, adunătură, ansamblu, asociație, bandă, cârd, ceată, cireadă, colectiv, echipaj, echipă, formație, grămadă, grup, grupare, grupă, haită, hoardă, liotă, maldăr, morman, pâlc, porcoi, puhoi, rețea, sobor, stol, șir, șirag, teanc, trupă, turmă, vraf. Substantivele colective slab referențiale au un sens lexical mai puțin pronunțat, nespecificându-și membrii. De
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
via Tănase-Dogaru, 2007: 85-86) pentru olandeză: (a) substantive cuantificatoare: un număr de exemple (b) substantive de măsură: trei litri de lapte (c) substantive partitive: o felie de pâine (d) substantive de conținut: o ladă de bere (e) substantive colective: o cireadă de elefanți (f) substantive generice: cinci tipuri de mamifere. (ii) în Broekhuis, Keizer și den Dikken (2003) găsim o clasificare asemănătoare, cu excepția faptului că numele generice sunt considerate noncantitative. (iii) Stavrou (2003, via Tănase-Dogaru, 2007: 87) propune o clasificare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]