478 matches
-
Vulturul e împăratul păsărilor. De demult, vulturul era tare bun la Dumnezeu. Cine nu avea pâne, el mergea la Dumnezeu și spunea și de la Dumnezeu aducea."279 Cea mai statornică dintre păsările cerului este vrabia care semnifică atașamentul față de om, ciripitul ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
am reparat scaune... Poate că așa pot ajuta să găsim un sens transcendental în această lume plină de orori, de trădări și invidii, de nedreptăți, de tortúri și genociduri. Dar și de păsări care imi încălzesc sufletul când le ascult ciripitul în zori de zi, sau când bătrânul meu motan mi se așează pe genunchi, sau când mă uit la flori, de multe ori atât de mici, că trebuie să te uiți la ele de foarte aproape..."100. În timp ce Sábato se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
le-o înțeleagă; bolboroseală ininteligibilă, bla-bla-bla plin de onomatopee (barbar), graiul lor nici nu părea a fi un grai, ci un fel de gângurit fără noimă. După Lévi-Strauss (Rasă și Istorie), cuvântul "barbar" trimite, din punct de vedere etimologic, la ciripitul nelămurit al păsărilor. Fie el egiptean sau hun, cel care nu vorbește greaca sau latina nu deține logosul (discursul limbaj și rațiune totodată) și nu aparține, deci, umanității. Dacă romanii îi considerau pe huni a fi "animale cu două picioare
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fir de apă. Sticlete "Cap de sticlete" (Tête de linotte): Zăpăcit, care nu are nimic în cap. Expresie perfect nejustificată. "Sticletele cântător" (căci e pasăre cântătoare), are, de fapt, ureche muzicală și o întreagă serie de armonii în cap (un ciripit variat, viu, compus din triluri și uguituri delicate), cu care încântă omul în mai toate anotimpurile. Pesemne că autorul formulei o fi fost surd, sau alergic la cântecul păsărilor (era vreun orășean, probabil). Gâscă "Prost ca gâsca" (Bête comme une
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
deformatoare a ironiei, modelul se degradează, solemnul în exces devenind rizibil așa cum demonstrează Caragiale în Smărăndița roman modern, acel Caragiale care a avut tăria să-și parodieze chiar unele din propriile opere: "puf bogat, moale și dulce"; "nebună, săltătoare, zglobie"; "ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți"; "dulce și acră, acrișoară și dulceagă"; "o gospodină bătrînă, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-o ca pe o goliciune albă pe pânză. Dar la acestea se adaugă sălbăticiunile pădurii și florile câmpului. Zborul musculițelor în bătaia razelor de soare. Natura pe de-a-ntregul naturală și dreptul natural al sferelor mai profunde ale existenței telurice. Ciripitul cu totul lipsit de griji al coțofenei hoațe a lui Rossini. Pura identitate cu sine însuși înțeleasă ca fericirea provocată de o circulație sangvină accelerată beatific 46. Teolog politic intransigent, Schmitt nu aprobă un asemenea imanentism naturalist. Dar este de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a IV-a din Noua Heloiză: La intrarea în ceea ce părea a fi mai degrabă o livadă, rămasei uimit de adierea răcoroasă care venea din locurile adumbrite; verdeața ce plesnea de sevă, florile care creșteau în voie, susurul izvoarelor și ciripitul miilor de păsărele îmi treziseră imaginația și simțirea; în același timp, eram convins că mă aflu într-unul din colțurile de natură cele mai sălbatice și cele mai ferite, mi se părea că sînt primul muritor care a pus vreodată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
XVIII-lea, descrierea de peisaj, locus amoenus, va primi statutul de clișeu. (6) [...] Iedera îndrăgostită se-mpletea în ramurile tînărului ulm, mai încolo vița de vie sălbatică se agăța de trunchiurile teilor și platanilor, susurul unui izvor de argint și ciripit de păsărele, suspinînd dulcile lor neliniști, se auzeau de departe: aș putea să încarc acest tablou și să vă repet toate aceste descrieri mult uzate [...]. G. D'Haucourt, Thémidore ou Mon histoire et celle de ma maîtresse, 1745, citat de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-vă de mine să ascultați cuvântul lui Dumnezeu, în numele aceluia care v-a creat și v-a salvat de apele potopului în arca lui Noe». Imediat, la cuvintele sale, toate acele păsări, apropiindu-se, l-au înconjurat și, fără niciun ciripit, timp de o jumătate de zi, atente la cuvintele omului lui Dumnezeu, au rămas liniștite admirând fața predicatorului. Cetățenii romani și toți aceia care intrau sau ieșeau din oraș au remarcat acest lucru extraordinar ce a fost repetat de omul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu inteligență și discernământ se plictisise să asculte cuvântul lui Dumnezeu. Păsările își întindeau gâturile, își îndreptau capetele și fețele spre el, ca și cum l-ar fi înțeles. Francisc le îndemna să-l preamărească și să-l laude, cu cântecul și ciripitul lor, pe Dumnezeu, cel care le-a creat și care le hrănea. Astfel, continuând să le vorbească îndelung, le explica cuvântul lui Dumnezeu ca unor creaturi raționale. Trecătorii l-au remarcat pe acel necunoscut cu îmbrăcăminte ciudată care predica păsărilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu era tânguit ci vorba lui, așa se exprima el; fâlfâitul din aripi a unei gâște sălbatice - ce spun eu sălbatică, aici totul era sălbatic și frumos - ce se simțea în aer ca niște suspine de țâțâni de ușă neunse; ciripitul unor păsărele a căror nume îmi era necunoscut și care își răspundeau una alteia cam așa: „bei o bere, bei o bere?” la care, din coroana unei sălcii mai îndepărtate venea răspunsul: „ba un vin, ba un vin”, cel puțin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și care își răspundeau una alteia cam așa: „bei o bere, bei o bere?” la care, din coroana unei sălcii mai îndepărtate venea răspunsul: „ba un vin, ba un vin”, cel puțin, eu așa auzeam și așa aș traduce acel ciripit vesel. După două ore de desfătare, cu juvelnicul doldora de știuci, mă întorceam în tabără, unde cei doi verișori încinseseră o vajnică partidă de table. - Pe ce jucați? i-am întrebat. - Pe pumni, mi-a răspuns Tarzan. Cine pierde, o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fi deschis creierii. Se dădu iar câțiva pași înapoi, rămase cu privirea țintă la Bologa, căutând să-l scormonească în adâncimile sufletului. Câteva secunde domni o tăcere ca un giulgiu, încît de afară se auzi limpede huruitul unei căruțe și ciripitul gălăgios al vrăbiilor, într-un pom, sub fereastra cancelariei. Apostol, fără să-și dea seama, închise ochii, ferindu-se de scrutarea generalului, care izbucni brusc, aproape răgușit: ― Dumneata ești romîn? ― Da, excelență, răspunse locotenentul repede. ― Romîn! repetă generalul, cu un
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
plecat din tunel sau că am trecut prin strunga din lemn, dar știm că ne-am Întors cumva pe șoseaua principală, căci auzim zgomotele mașinilor care trec din când În când și le vedem farurile. Apoi, Universitatea Napier, răsăritul soarelui, ciripitul păsărilor care se duc spre grădinile din Gilmore Place și pe urmă suntem În King’s Theatre. Stacey, Carole și micuța prietenă a lui Stacey, Celeste, Împreună cu noi la pantomimă, să vedem Mother Goose cu Stanley Baxter și Angus Lennie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mult in necunoscut. Prin aceste locuri nu mai călcasem niciodată. - Tată e timpul ca să te întorci acasă, căci de aici ne vom descurca noi. Ne-am luat rămas bun, pornind mai departe. Vântul adia printre copaci. Zumzetul de albine și ciripitul de pasări făceau din aceste locuri ceva de vis. Furați de frumusețile din jur am ajuns la un loc unde se intersectau două drumuri. - Cred că acesta este drumul către Obârșeni, cotind pe unul mai umblat. După circa cinci minute
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
aerul dogoritor din jur au început să se mai potolească, peste tot în jurul nostru se simțea miros de flori și de stuf. Fascinați priveam locurile ca de basm și atât de dragi inimilor noastre. Am fost treziți din visare de ciripitul păsărilor și de orăcăitul broaștelor urcate pe nuferii albi. Umbrele înserării au început să coboare spre casele și văile Prutului. În liniște am scos juvelnicele din apă pline cu pește și ne-am pregătit de plecare. Din mers priveam în stânga
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
care destrăbălând credințele, ambianța, dezgustând devotamentele, îi chinuiește sufletul într-un infern de zvârcoliri, contradicții, ferocități și amărăciuni deplorabile. Fără un singur prieten, fără prietenia măcar a unui câine, urând și oamenii și animalele și cerul îl supără zborul rândunicii, ciripitul vrabiei, parfumul florilor, lumina zilei, privirea cinstită, vorba curată: ar înțepa ochii copiilor și ar reteza limba mieilor neînțărcați -, i s-a dus viața în deșert. Și consolarea bietului om fără dragoste și fără evlavie se găsește în ajunul obștescului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
veselie și liniște, încât nu mai oboseai repede, dormeai foarte bine și făceai poftă de mâncare. În special copii care aveau probleme cu mâncarea. Prin copaci frunzele foșneau, realizând un fond sonor, ca o melodie de bază pe care apărea ciripitul și trilurile diferitelor soiuri de păsărele, mai ales dimineața. Vara era atât de plăcut și reconfortant pentru că nu simțeai arșița soarelui dogoritor și zăpușeala de la oraș în betoane și asfalt. Astfel, locul acela părea că totul era o armonie creată
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
când studiase în liceu la filozofie ideea de adevăr. Una din superbele zile de primăvară îl făcuse să iasă din casă mai devreme ca să poată merge pe jos să savureze întreaga prospețime și vitalitate a primăverii. Să se bucure de ciripitul vesel al păsărelelor din castanii de pe bulevard. De floricele naturale din păduri, gingașe, dar îndrăznețe ale primăverii, pe care le vindeau femeile la colțul străzii, în buchețele strâns legate cu ață. De mângâierea antidepresivă a razelor de primăvară ale soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
o dimineață de primăvară caldă, blândă, senină, mănoasă și încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul, nebună, săltătoare, zglobie, pe aripele vântului ușuratic și zburdalnic, spre a arunca, către cerul albastru și limpede ca peruzeaua cea mai nestimată, ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți. Când luna măreață și plină, fără cea mai mică știrbitură, fără nici cea mai mică urmă de dinte a vârcolacului, se ridică strălucitoare deasupra vârfurilor pomilor mirositori, de departe, tot văzduhul fără margini închipuite
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe drumul întortocheat de țară, temându-se ca nu cumva să vină ceva din spate și să o lovească. Dar nu era cazul. Singurele zgomote pe care le auzea erau mugetele molcome ale cirezilor dintr-un câmp din apropiere și ciripitul neobosit al păsărilor din gardurile vii de pe marginea drumurilor. Poarta castelului era dotată cu interfon. Apăsă pe buton și se anunță. Porțile se deschiseră încet. La castel o întâmpină o femeie înaltă într-un costum Channel albastru, cu părul blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
O fată tunsă foarte scurt, care a râs viforniței și, în aburii încolăciți, a închis din nou geamul. E o amintire vagă și totuși extrem de persistentă, căreia nu-i pot prinde deloc contururile. Foarte devreme, într-o dimineață înghețată, cu ciripit de vrăbii și crengi aurii 19 de copac, ne-am adunat în curtea liceului, sub un panou de baschet, și așteptam autobuzul care avea să ne ducă la Budila. Colegii mei, pe care azi mi-i amintesc cu amuzament și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
te rog. L-a privit cum traversează camera și cum atinge clanța care nu mai fusese deranjată de ultima dată când fusese el acolo. O briză înmiresmată își făcu loc în bucătărie, aducând cu ea aroma puternică a frunzișului și ciripitul păsărilor care se retrăgeau la căderea serii. Frumos. Dacă îți plac asemenea lucruri. —Ai stat în grădină până acum? Nu. — Da. —E atâta liniște acolo, abia dacă se simte că ești în oraș, dădu el din cap din dreptul ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
puteam muri de sete. — Aha...! — Știi ce mă bucură cel mai mult? Atunci când am plecat, copacii erau goi de frunze și lipsiți de cântecul păsărelelor, însă acum, când primăvara a sosit, totul a revenit la viață: păsărelele acoperă liniștea cu ciripitul lor vesel, pădurile sunt iarăși verzi că smaraldul, iar prin livezi pomii sunt iarăși încărcați cu o perdea albă și parfumată de flori. — Într-adevar, și eu am așteptat cu multă nerăbdare sosirea primăverii pe meleagurile noastre, pentru că iarna asta
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]