5,141 matches
-
termenii de logica normelor sau de logica sistemelor normative pentru a desemna acest domeniu (Gh. Mateuț, A. Mihăilă, Logică juridică, p. 209). 5 Georg Henrik von Wright, op. cit., pp.18-20. 6 Ibidem, pp. 23-32. 7 Georg Henrik von Wright, op. cit, pp. 88-98. 8 Georg Henrik von Wright, op. cit, p. 103. 9 J. Kalinowski, Temele actuale ale logicii deontice, în vol. Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, Editura Politică, București, 1979, pp. 70-71. 10 Georg Henrik von
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru a desemna acest domeniu (Gh. Mateuț, A. Mihăilă, Logică juridică, p. 209). 5 Georg Henrik von Wright, op. cit., pp.18-20. 6 Ibidem, pp. 23-32. 7 Georg Henrik von Wright, op. cit, pp. 88-98. 8 Georg Henrik von Wright, op. cit, p. 103. 9 J. Kalinowski, Temele actuale ale logicii deontice, în vol. Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, Editura Politică, București, 1979, pp. 70-71. 10 Georg Henrik von Wright, op. cit., pp. 28-30. 11 T. Cătineanu, op. cit., p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
93 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 7. 94 E. Speranția, op. cit., p. 243. 95 I. Craiovan, op. cit., p. 91. 96 G. Del Vecchio, Lecții de filosofie juridică, Editura Europa Nova, p. 203. 97 M. Djuvara, op. cit, p. 321. 98 M. Djuvara, op. cit., pp. 40-41. 99 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 7. 100 Tot în acest sens poate fi explicat și faptul că dreptul penal nu pedepsește sinuciderea. 101 Gh. Mihai, R. Motica
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
297. 148 Ibidem, p. 294. 149 J. S. Mill, op. cit., p. 297. 150 Ibidem, pp. 297-298. 151 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 82-84. 152 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 91-93. 153 Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor, p. 69. 154 C. M. Korsgaard, op. cit, p. 94. 155 Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor, p. 51. 156 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 98. 157 Ibidem, pp. 100-102. 158 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 104-108. 1 Cristina Rotaru, Fundamentul pedepsei. Teorii moderne, Editura C.H. Beck, București, 2006, pp. 224-225
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
II-a, vol I, București, 1924, p. 510, apud. Ion Mircea, Vinovăția în dreptul penal român, Editura Lumina Lex, Bucureși, 1998, p. 7. 42 Fr. Nietzsche, Genealogia moralei, traducere de Darie Lăzărescu, Editura Mediarex, București, p. 96. 43 Fr. Nietzsche, op. cit, p. 95. 44 Ibidem, p. 97. 45 B. Spinoza, Etica, partea a III-a, propoziția XVIII, Editura Antet, s.d., p. 100. 46 Fr. Nietzsche, op. cit., p. 111. 47 Ibidem, p. 112. 48 M. Djuvara, op. cit., p. 169. 49 I. D. Romoșan
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
46 Fr. Nietzsche, op. cit., p. 111. 47 Ibidem, p. 112. 48 M. Djuvara, op. cit., p. 169. 49 I. D. Romoșan, op. cit., p. 79. 50 N. Popa, op. cit., p. 329. 51 Gh. Mihai, op. cit., p. 194. 52 Ibidem. 53 R. Dworkin, op. cit, p. 7. 54 Ibidem, p. 9. 55 Ibidem, p. 10. 56 Ibidem, p. 7. 57 Gh. Mihai, op. cit., p. 204. 58 C. Rotaru, op. cit., p. 16. 59 E. Durkheim, op. cit., p. 110. 60 Ibidem, p. 111. 61 M. Djuvara, Teoria
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
71 M. Foucault, op. cit., p. 42-48. 72 K.G. Armstrong, The Retributivist Hits Back (Retributivismul ripostează), în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972, p. 27. 73 C. Rotaru, op. cit, pp. 18-31. 74 C. W. K. Mundle, Punishment and desert, în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971, pp. 61-62. 75 C. Rotaru, op. cit., p. 21. 76 C. Rotaru, op. cit, p. 22. 77
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
C. Rotaru, op. cit, pp. 18-31. 74 C. W. K. Mundle, Punishment and desert, în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971, pp. 61-62. 75 C. Rotaru, op. cit., p. 21. 76 C. Rotaru, op. cit, p. 22. 77 H. Kelsen, Teoria pură a dreptului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 145. 78 H. Kelsen, op. cit., p. 148. 79 Joel Feinberg, The Expressive Function of Punishment (Funcția expresivă a pedepsei) în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
142. 145 Aristotel, Etica nicomahică, Editura Antet, p. 40. 146 Toma d'Aquino, Summa Theologica, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972, p. 135. 147 C. Rotaru, op. cit, pp. 153-154. 148 Ibidem, p. 162. 149 Alasdair MacIntyre, Tratat de morală. După virtute, ediția a II-a, traducere de Catrinel Pleșu, Editura Humanitas, București, 1998, p. 34. 150 A. M. Quinton, op. cit., p. 6. 151 Imm. Kant, Critica rațiunii practice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
K. G. Armstrong, op. cit., p. 36. 156 J. D. Mabbott, Punishment (Pedeapsa), în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment (Teoriile pedepsei), Indiana University Press, Bloomington, London, 1971, p. 47. 157 A. M. Quinton, op. cit., p. 12. 158 Kurt Baier, op. cit, p. 23. 159 Ibidem, p. 24. 160 J. D. Mabbott, op. cit., pp. 49-51. 161 A. M. Quinton, op. cit., p. 7. 162 K. G. Armstrong, op. cit., p. 37. 163 A. M. Quinton, op. cit., pp. 12-13. 164 C. Rotaru, op. cit., p. 122. 165 Cyndi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Fizica (198 a), patru tipuri de cauze: materială, formală, eficientă și finală. "Dar de vreme ce există patru cauze, este de datoria cercetătorului naturii să știe despre toate și să reducă la toate întrebarea : de ce? și anume, materia, forma, mișcarea, motivul." Ed. cit., p. 49. 90 Mircea Florian, Introducere în filosofia istoriei, București, Editura Garamond, p. 137. 91 A se vedea, pentru aceasta, Idem, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, București, Editura Eminescu, 1983, p. 393. 92 Lucian Blaga, Aspecte antropologice, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
difuzate în prima parte a serii (protecția minorilor), dar pe de altă parte că, în general, serialele produse în anii ’90 conțin tot mai multă violență (Jeffrey Cole, director, The UCLA Television Violence Monitoring Report, UCLA, septembrie 1995, apud lucr. cit., pp. 54-55). Un mare proiect (trei milioane de dolari) finanțat de industrii americane ale rețelelor cablate, va a fost realizat la mijlocul anilor ’90 de patru mari universități americane: Universitatea din California - Santa Barbara; Universitatea din Carolina de Nord - Chapel Hill
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de ani, omuciderea este a doua cauză a mortalității la această vârstă în SUA; pentru tinerii negri este chiar prima cauză de mortalitate; la fiecare trei ore un copil american este victima unei violențe armate cauzatoare de moarte) (cf. lucr. cit., p. 55). Studiile conchid că violența TV este un factor de risc serios pentru creșterea comportamentelor violente ale tinerilor. Combinând analiza de conținut cu un studiu de psihosociologie a comportamentelor, cercetătorii americani ajung la concluzia că minorii și tinerii expuși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
51% dintre scene se desfășurau în contexte realiste; - 73% dintre scenele violente conțineau acte de violență nepedepsite; - 39% dintre programe erau prezentate cu umor; - 58% dintre interacțiunile violente nu arătau suferința; - 44% dintre scenele violente apăreau ca justificate” (cf. lucr. cit., p. 56). Evaluări asemănătoare au fost efectuate în Marea Britanie (Universitatea din Sheffield, 1995, studiu comandat de către Independent Television Commission și British Broadcasting Corporation și aplicat pe un eșantion de patru săptămâni consecutive de programe difuzate pe patru canale hertziene și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
patru canale hertziene și patru canale difuzate prin sateliți). Studiile au arătat scăderea duratei scenelor de violență în ansamblul programelor, iar pe de altă parte o intensificare a reprezentării violenței (efect pervers al diversificării și competiției dintre programe) (cf. lucr. cit., p. 53). Rezultate similare au fost consemnate în Germania de către profesorul Jo Groebel (caracterul decontextualizat al actelor de violență; în 39% dintre scene agresorul nu e cunoscut; sancțiunile apar doar în 12% dintre cazuri; în 73% dintre cazuri violența nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
agresorul nu e cunoscut; sancțiunile apar doar în 12% dintre cazuri; în 73% dintre cazuri violența nu atrage nici o consecință pentru agresori; în 35% dintre cazuri actele sunt comise cu sânge rece și intenționate, cu premeditare) (cf. Frau-Meigs, Jehel, lucr. cit., p. 53). Rezultate ale studiului Francez (1995): - efectuat pe durata unei săptămâni din luna noiembrie, pe un eșantion de 230 de emisiuni, reprezentând un volum doar de 117 ore și 30 de minute; - numărate 1.047 secvențe violente, adică 8
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
parte a serii (1995) Canale franceze Rețele americane Procentajul emisiunilor conținând violență 62,7 52,1 Secvențe violente pe oră 7,4 3,4 Sursa: Studiul francez sub egida CSA, 1995 iar cel american Cultural Indicators project, 1995) (cf. lucr. cit., pp. 58-59). Alte date sunt, de asemenea, importante: după 1993, conform evaluărilor bianuale efectuate de G. Gerbner în cadrul Cultural Indicators Project, numărul secvențelor violente pe oră a continuat să scadă în SUA; în Franța (și în alte țări europene sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
subiecte VCS 2 2/2 din jurnale începeau cu știri din categoria VCS 3 64% dintre primele știri țineau de VCS Sursa: Studiu a acoperit un eșantion de telejurnale difuzate în cursul a șase luni - septembrie 1991-martie 1992) (cf. lucr. cit., p. 62). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc, care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică”, fac ca violența televizuală „să devină un scop în sine, unilateral și reducționist
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
depinde direct de stadiul de evoluție a managementului resurselor umane și de perspectiva de analiză. În ultimul timp, managementul resurselor umane a căpătat o accentuată notă anticipatorie, modelele utilizate fiind marcate de schimbarea perspectivei<footnote Bencheman, Faycel, Galindo, Geraldino, op. cit, pp. 25-28. footnote>: A) Înainte de 1975 - planificarea strategică Modelele de acest tip s-au construit pe trei axe: caracteristicile mediului, caracteristicile obiectivelor, analiza universului social. Modelele elaborate pe această schemă sunt cele care pun pe prim plan omul rațional, ca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
decizii greșite, care nu se pot aplica și pot genera conflicte. Zona necunoscută (4) pune în evidență un caz extrem de diferit, creator al unor conflicte ce se pot acutiza pe măsură ce se desfășoară<footnote A se vedea și Nica, Elvira, op cit., pp. 214-216. footnote>. Am putea spune că relațiile publice (și cu publicul) capătă, în cazul administrației publice, caracterul unui „dialog social” specific. „Sub un aspect general, dialogul social merge mai departe în sectorul public (în raport cu sectorul privat), căci el asociază
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Managementul prevede - terminologic «vede înainte» - și anticipă - «execută» - conform timpului determinat - sunt termeni apropriați care ne trimit la considerarea tuturor acțiunilor și deciziilor care tind a stăpâni, pe cât se poate, fenomenele viitoare”<footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, op. cit, p. 153. footnote>. Adesea managementul „previzional” se corelează cu planificarea resurselor umane. „Managementul previzional al resurselor umane constă în conceperea, punerea în aplicare și urmărirea politicilor și planurilor de acțiune care vizează reducerea, în mod anticipat, a diferențelor dintre resursele
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în AARMS, t. XXIX, 1947, p. 261-296; Pandele Olteanu, Contribuții la studiul elementelor slave din cele mai vechi traduceri românești, în L.L., VI, 1962, p. 67-97; Pr. Prof. Dr. Păcurariu, op. cit., p. 186-192. 68. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op, cit., p. 192-194. 69. Ibidem, p. 195-196. 70. Ibidem, p. 196-198. 71. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 197-198. CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) De la retragerea aureliană și până la așezarea slavilor (275-602), autohtonii au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
op. cit., p. 242-244. 43. Istoria Românilor, vol. III, p. 412-414; I. Moga, Contribuțiuni la istoria colonizărilor din Transilvania, în AIIN 9, 1943-1944, p. 448-476; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 244-247. 44. Ș. Papacostea, op. cit., p.158-160; P. P. Panaitescu, op. cit, p. 235-236; G. Bako, Evoluția socială și economică a secuilor în sec. XIII-XIV, în Studii și articole de istorie, 1957, p. 143-160. 45. Istoria Românilor, vol. III, p. 415-418. 46. Ibidem, p. 418-421; Th. Nagler, Așezarea sașilor în Transilvania, studii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trecerea într-un stadiu ireversibil de evoluție (de exemplu: un dinte ce încetează a durea trece de la stadiul de pulpită la cel de cangrenă). 4.2. Tipuri de durere Există mai multe clasificări de dureri, raportate la subiectivitatea individuală. Ferster, cit. de Athanasiu, descrie: a)dureri superficiale („hellen Ton”), cu o tonalitate clară, rece (sunt ascuțite, tranșante) b)dureri profunde („dunkel Ton”), cu o tonalitate “închisă”, de tip arsură, imperioase, încărcate afectiv. Dureri apropiate de Eu - „ichnah”, cele de la cap, torace
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
acesta sa confirme și astfel apare un diagnostic eronat (cel mai frecvent astfel de situații apar când medical este grăbit sau prea sigur de sine, iar pacientul este fie cu un discernământ mai redus, fie “blocat” emoțional, căutând să elimine cit mai repede incertitudinile). Există și pacienți care vor prelua descrierea simptomelor respective și o vor “servi” cu altă ocazie altui medic. 5.3. Răspuns neadecvat la întrebările bolnavului De regulă, orice întrebare din parte bolnavului legată de starea sănătății sale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]