1,260 matches
-
mod paradoxal alienarea activității. De aici ia naștere o adevărată stare de anarhie; luptele interindividuale inutile și reacțiile colective de opoziție față de orice pot apărea ca o tentativă de instaurare a unei dominații economice individuale (cf., de exemplu, luptele împotriva citadinilor la întoarcerea lor). Abrevieri* AOF Africa Occidentală Franceză BJP Baharatiya Janata Party (mișcare fundamentalistă hinduistă) CCR Centrul de Cooperare Rurală CFA Comunitatea Financiară Africană CFHBC Compagnie Française du Haut et du Bas Congo EDF Electricité de France FMI Fondul Monetar
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
într-un fragment Despre certitudini): persistă amintirea Ioanei lui Vinea, fata care "nu știe ceti"; în Pelagră se aud vagi ecouri din Tristan Tzara: "Ți-am spus "Violaine" și tu nu ești "intelectuală" / și nu-nțelegi capriciul meu pedant și citadin". Într-un Madrigal răsturnat, o melancolie difuză, în modul unui Constant Tonegaru, înclină spre lamento: "Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de piatră"; "Ai să te faci urâtă, fată tristă, fată de fum"; "Ai să te faci urâtă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și mârâie împotrivă-mi, / C-am ținut-o tot într-o greșeală... / Și iată, în fața mea iar se cască / Două ceruri: / Unul la dreapta, / Altul la stânga". Între bipolarități ca acestea, liberul arbitru e destinat aprioric tatonărilor. Obiectele dintr-o Viziune citadină se substituie urmuzian oamenilor: "Străzile erau înțesate de haine / Care își vedeau de treburi (...) / O servietă importantă, ministerială, / Flirta de o jumătate de ceas / Cu o poșetă de piele de șarpe, / Spunându.i direct, / Apoi de-a-ndoaselea, / Toate cuvintele referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la Jeny care "le dădea voie să-i lingă, / doi câte doi, talpa stângă". Termeni din cele mai diverse domenii, referiri la mitologie, istorie și religii, la arte și mașini, toponime românești și străine, ecouri orientale și extrem occidentale, lexic citadin, marinăresc, geologic și din alte arii duc la impresia de redundanță. Într-un "dulap bătut de amurg" dintr-un canton de cale ferată "netrecut pe hartă" stau grămădiți, "turtiți între scriitură și scriiturare", autori contemporani: "Cărțile lui Herbert Read și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
timpul instaurează un climat plural: al clipei și mirajului, altfel spus al sublimului iubirii ca moment plenitudinar dar și ca viitor nedeslușit. La autoarea de sonete, timpul naturii e timp fundamental, veșnic regenerator, timp întreținând sentimentul eternității palpabile. La un citadin ca B. Fundoianu scurgerea vremii prevestea cufundarea în neființă: "Ca mâne, toamna iară se va mări prin grâne / și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâne..." (Lui Taliarh). Adânc instalată în solul transilvan, Carolina Ilica crede într-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și iar... că de după perdeaua de fum, afară, o să ne scuipe un leu... Eul auctorial discută (obișnuit) cu un alt Eu, secund, ori cu o Ea. În fapt, poetul e un insular, un elegiac agresat de singurătate, stresat de complicațiile citadine; în "intimitatea orașului / copacii / plini de bube, cu coroanele lor de mir" veghează "tembelizați"; absurdul dezechilibrează inevitabil: "Îmi ies din fire și iar mă sui deasupra mea"; bacovian parcă grotescul bate spre delir: "O fată / întunecată / cântă la ghitară, creanga
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
între holde, sentimentul sacrului. Cu un asemena datum genetic, instalarea în alt mediu rănește. Titluri precum Camerele, Ziduri paralele, Viziune dintr-un oraș de Nord-Vest sau Ochi obosit de varul pereților (dintr-o altă secțiune a plachetei) circumscriu un spațiu citadin închis, restrictiv. "Cuvintele sunt însângerate" (Rezerve mai atenuate formulaseră, anterior, Blaga, Philippide și alții). Un excelent poem, Complicitatea lecturii, e o declarație de principii, un mod de departajare estetică și, concomitent, ridicare a privitorului la starea de grație: Era duminică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui Ali), unde candorile vârstei „neștiutoare” trec în prim-plan, chiar dacă în fundal apasă, undeva aproape, umbra frontului (tatăl e la război, copiii așteaptă ziua „de leafă” ca pe o sărbătoare, din panoplia clasei priveghează faimoasa „Usturica”, o replică naivă - citadină - la amintirile „humuleșteanului”). Cultivă tot mai dezinvolt, apoi, un aliaj de haz destins, bonom, vervă surâzătoare ori ironie subversivă, iar ca revers, un gen de evocare, agreabil, ce-i va atrage cititori fideli. Cartea ce îi aduce recunoașterea e Cișmigiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
liniștea unei așezări străvechi este tulburată de extinderea unui șantier industrial. În romanul Paznic la Turnul Babel (1981), o relatare cu note umoristice, aceeași lume, cu mentalitate arhaică și rebotezată, se mută la bloc și se vede constrânsă de civilizația citadină a epocii comuniste. Autor „inclasificabil”, cum l-a numit Alex. Ștefănescu, M. și-a surprins comentatorii prin diversitatea de domenii abordate și prin abundență: publică poezie, teatru (peste douăzeci de piese, unele fiindu-i și jucate), romane, interviuri (unul cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
alchimist în / textul vieții/ unde plaga materiei/ e indescifrabilă/ prin porii culorilor/ am zărit/ forma nocturnă a cuvântului”. Pentru S. „toate drumurile au prins rădăcini/ în păienjenișul peniței” (Fila de aer), în timp ce versul ia naștere pe „câmpia regală a cuvântului”. Citadin bântuit de nostalgii ce îi stimulează fantezia, poetul cultivă imaginea unui eros cu „trup de cerneală și schije de adjective”, iar „Cum să te-apropii/ de centrul comprimat în ochiul / unicornului” (Fila de aer) este una din întrebările care surprind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
unei cruci de piatră din secolul IV cu totul aparte, întrucât poartă o inscripție grecească referitoare la un oarecare episcop numit Ștefan. Inscripția ne vorbește despre existența unei episcopii la acea dată la Callatis, fapt ce presupune o organizare bisericească citadină ori prezența unui puternic centru creștin a cărui activitate s-a prelungit și asupra populației din împrejurimi. Dovezile creștine ale necropolei și cele ale orașului susțin această mărturie. 5. Capidava (Topalu, jud. Constanța) Situat pe malul drept al Dunării, la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
modul lor de expresie, asumat, este mai degrabă cel liric. Ceva mai consistente narativ sunt textele din Garda de noapte (1982), povestiri sau mici nuvele care mobilizează personaje din lumea spitalelor (medici și bolnavi), dar și din afara acesteia, din mediul citadin provincial și din cel rural, cu oameni ale căror „dureri înăbușite” sau episoade biografice dramatice sunt examinate compasiv, cu preocupare pentru revelarea demnității umane și, în legătură cu aceasta, a condiției feminine. Prin Ultimul Mușatin (1984), roman istoric care îi evocă, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
fost nevoie de o educare morală a ochiului și de o deprindere tehnică a mâinii. De o întoarcere a privirii spre pământ, adică părăsirea Cerului. Și abandonarea metaforelor. Dacă natura este pretutindeni, peisajul nu se poate naște decât în ochiul citadinului care-l privește de departe fiindcă nu trebuie să lucreze zi de zi în mijlocul lui. Țăranului nu-i pasă de peisaj, fiindcă e sufocat de nevoi și asudă cu spatele încovoiat, precum fermierul provensal de care vorbea Cézanne și care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
poate să nu facă nimic cu mâinile lui cum este, astăzi, cazul "artiștilor comunicării" -, cu condiția să spună și să scrie: "Iată cum văd eu lumea". Apariția artei are ca reper producerea unui teritoriu, indisolubil ideal și fizic, civic și citadin. El se naște din alăturarea unui loc și a unui discurs. Ceea ce este valabil pentru artă ca noțiune este valabil și pentru o artă sau alta ca gen (teatru, roman, dans, cinema etc.). Un loc ad hoc în care să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și cu legenda propriu-zisă, când motivele dobândesc o finalitate explicativă sau se referă la un anume personaj istoric. Două categorii ale s. sunt gluma și anecdota. Mai redusă ca proporții (se limitează la relatarea unui singur moment) și de proveniență citadină, gluma pune accent pe replica finală, așa-zisa poantă care evidențiază anumite calități ale personajului (istețimea, perspicacitatea, inteligența). Dacă replica finală disimulează anumite defecte ale protagonistului (prostia, viclenia), vizând aspectul satiric în primul rând și apoi comicul, e vorba tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
afar? de suveran ?i de �nal?îi demnitari civili ?i religio?i, �ncep s?-?i asume său s? participe la conducerea lucr?rîi cet??i-state � Floren?a, Orvieto, Siena � comune, grupuri profesionale. �ntr-adev?r, �ntr-o societate care devine mai citadin?, burghezia se impune din ce �n ce mai mult. A?a se face c?, �n vreme ce marile catedrale care jaloneaz? le-de-France ?i zonele limitrofe contribuie la expresia puterii regale de drept divin, �n alte p?r?i, �ncep�nd
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
accentuate de decoruri nete pentru a traduce prezen?a diferitelor modele de locuin?e (1967-1973). Se simt aici referin?e, asimilate total, la unitatea de habita?ie a lui Le Corbusier ?i la lucr?rile Smithsoni-lor. Rossi reinterpreteaz?, �n contextul citadin de la Torino, cu o anumit? emfaz?, temele de la Gallatarese pentru imobilul administrativ �Casă Aurora� (1984). �n afinitate cu aceast? arhitectur? ra?ional? se g?sesc B. Minardi, F. Purini, L. Thermes ?i Ciregotti (1927), care este foarte preocupat s? pun
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mergem pe jos; până la Beaubourg nu facem mai mult de-un sfert de ceas. Haide, că Asterion ne-așteaptă - dar nu mai mult de sfertul academic! Pufniră într-un râs spumos, potrivit ocaziei, și ieșiră afară din hotel în forfota citadină matinală, la doi pași de podul St. Michel; sporovăind, traversară agale Sena și intrară în umbra plăcută a platanilor de pe Boulevard du Palais, în drum spre faimosul muzeu de artă contemporană. − Ia zi, ce-i povestea asta cu Minotaurul? ținu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
păstrează intactă. De data aceasta, stampele grațioase, lucrate meticulos și pasionat, portretele în palimpsest (cele feminine, de pildă), scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute în pânza lirico-nostalgică a textului participă la individualizarea acestei scrieri, definită ca „o pastorală citadină” (Ion Vartic). În sfârșit, în publicistică și eseuri, vademecumuri erudite și imaginative, B. practică o stilistică imnică, exaltată, care provoacă și difuzează eficient emoția. El știe să descopere și să aproprie de cititor, cu gesturi de iubire aproape mistică, istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
000. În celelalte țări doar Berlinul, Londra, Parisul și Roma aveau fiecare peste un milion de locuitori, celelalte fiind orașe mari (35 în Germania, 33 în Marea Britanie, 12 în Franța și 8 în Italia) locuite de 100.000-300.000 de citadini. Cum se situează Londra față de următoarele mari orașe din Marea Britanie și din lume? Vom folosi drept reper intervale de 50 de ani pentru a ilustra dinamica creșterii metropolei pe o durată relativ lungă de timp. În 1851, potrivit unor date
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
nouă viziune. Ca Într-un diptic, se pot vedea de o parte ruinele trecutului - „memoria implacabilă a aparatului a reținut tragismul acestei imagini”45 - și prezentul - „ăiar ochii prezentului admiră două Înaripate Împliniri arhitecturale și constructive, armonios integrate În peisajul citadin (Blocurile Casata și Grădinița)”; sau: „Pe fostele vetre ale dureriiă” - trecutul dezastruos -, față de prezentul luminos - „ănoi și superbe eflorescențe, Însemne de factură nouă care Își au acum locul În marea glastră a orașului (piața C.A. Rosetti), dar și un
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
oniric. Confuzie în care credem ca rezidă chiar punctul de rezistență al nuvelei (deși nu puțini critici i-au imputat tocmai acest "amestec incoerent de realitate și închipuire", considerându-l drept principala cauză a "eșecului"6 cezarpetrescian). Însăși descrierea mediului citadin, cu care se deschide nuvelă, anticipează viitoarea degradare prin eversiune a protagonistului; descindem în același oraș provincial, similar cu cel din Paianjenul negru sau Omul care și-a găsit umbră. Toate, peisaje citadine oferind variante ale unui scenariu spațial prin
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a "eșecului"6 cezarpetrescian). Însăși descrierea mediului citadin, cu care se deschide nuvelă, anticipează viitoarea degradare prin eversiune a protagonistului; descindem în același oraș provincial, similar cu cel din Paianjenul negru sau Omul care și-a găsit umbră. Toate, peisaje citadine oferind variante ale unui scenariu spațial prin care autorul-regizor intenționează să restituie viziunea unei lumi fizice în prăbușire, care să anticipeze, prin dublare, decăderea lumii psihice. Cezar Petrescu vede, si aici7, orașul că un hibrid monstruos, ca un spațiu al
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
între cele două planuri. Este motivul pentru care incearca, disperat, o nouă, la fel de inutilă tentativă de evadare din această realitate alterată, constituită din aliajul extrem de puternic de real și oniric, de fapt. Fugă de pe moșia campestra și revenirea în spațiul citadin, regăsit la fel de sumbru că odinioară, nu face altceva decât să-i ofere o iluzorie senzație că a scăpat de obsesie. Mai mult, se readâncește în viciul pe care îl vede, iarăși, ca pe o metodă eficace de uitare, de cufundare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
mișcări demografice: de la sat spre oraș și dinspre interior spre zona maritimă. Migrația dinspre sat spre oraș și dinspre adâncul continentului spre țărmuri este așa de amplă, încât China este confruntată cu fenomenul depopulării satelor și cu apariția unor aglomerări citadine unde iau naștere fenomene sociale greu de controlat. Decalajul dintre "China de mijloc" și "sora" ei maritimă este considerabil. Saul Bernard Cohen consideră că decalajul este așa de mare, încât problema centrală a Chinei de mâine este concilierea celor "două
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]