2,460 matches
-
se descurca deja binișor căci o mai practicasem în casă. Era în clasa a treia la liceul din comună, un liceu agricol în limba rusă și nu o interesa deloc ce învăța acolo, nu avea tragere de inimă decât pentru citit, pentru muzică, pentru desen... Eram cu adevărat îngrijorată de soarta ei când am primit prima veste de la Gerhard. Iată cum a fost: în jurul Cernăuțiului mai rămăseseră familii de origine germană care nu reușiseră să se refugieze înainte ca Bucovina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
este dat să se întâmple: întotdeauna adevărul iese la iveală, în văzul tuturor, întocmai așa cum untdelemnul se ridică, fără întârziere, deasupra apei! 1 Cuvinte atribuite lui François Rabelais. 72 Rareș Tiron Aici, însă, am început să mă cam poticnesc cu cititul, căci literele deveniseră din ce în ce mai hâde și mai diforme. Liniile fiecărui rând ajunseseră treptat, din drepte, în sinuoase de-a dreptul. Se vedea clar că mâna care le așternuse fusese condusă de un tremur nervos cu adevărat puternic și nestăpânit. Însă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
întregime cu regimul închis al închisorii și totul a intrat perfect în firea lucrurilor, potolindu-mi inima și limpezindu-mi bine mințile, m-am apucat cu interes să scriu amănunțit întocmai lucrurile pe care... Brusc, însă, m-am oprit din citit, întrerupt fiind de o cerșetoare sărmană, care se apropiase pe nesimțite de mine. Avea hainele numai zdrențe și o față chinuită. Se vedea limpede 76 Rareș Tiron că era decăzută moral, căci avea în privire acel licăr sfâșietor de tristețe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
până la urmă, tot îmi voi căpăta datoria de la tine cu orice preț, iar tu vei sfârși în colb, zăcând amarnic. Nici nu-ți închipui de câte pot fi în stare! De aceea, îți recomand nici să nu afli! Isprăvind de citit, tânărul încremeni locului. Ultimele rânduri ale scrisorii aproape că nici nu mai apucase să le mai distingă bine - îi jucaseră neclar cu toatele pe dinaintea ochilor, ca într-o horă. Și totuși, lui nu-i fu deloc greu să tălmăcească sensul scrisorii
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ei, senzația de nedumerire îi crescu simțitor. „Ce ar mai putea fi și asta?! Doar poștașul nu vine niciodată duminica!” Se-nțelege de la sine ce sentimente teribile o zguduiră pe ea de la temelie, atunci când termină, pe urmă, scrisoarea primită de citit. Deloc nu cred că-i nevoie să mai intru acum în sufletul ei și să încerc, pe cât posibil, să le descriu. Și, de fapt, nici nu cred c-aș prea reuși să fac cum trebuie una ca asta; chiar nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
originară a vieții ce stă la baza culturii, prin ce diferă ea de cea a conștiinței și a științei, până la punctul de a le exclude din sine în mod iremediabil? Să luăm un student la biologie care se îndeletnicește cu cititul unei lucrări despre codul genetic. Lectura sa este repetarea printr-un act al propriei lui conștiințe a proceselor complexe de conceptualizare și teoretizare conținute în carte, adică semnificate de caracterele tipărite. Însă în vreme ce citește, pentru ca lectura sa să fie posibilă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sfârșitul vieții e mai important să meditezi asupra celor pe care le-ai citit odată. Prin ea însăși și în mod natural, bătrânețea ar trebui să fie un răstimp de digestie sufletească și intelectuală. Dimpotrivă, tânărul trebuie să stăpânească arta cititului și a scrisului. Literele sunt singurele semne demne de încredere pe harta drumului nostru în viață. Fără semnele scrisului, nimeni nu va avea capacitatea de a descifra harta de stat-major a existenței. Cel care nu știe să scrie și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ca și cum avea de gând s-o ia la fugă. ILUSTRAȚIE E din cauza degetului mare, a spus Pettersson din Hugnaden. Unii au asemenea degete. Sunt prea mari și puternice. Dacă ai un asemenea deget, atunci te sprijini doar în el. în mijlocul cititului el s-a sculat brusc, ațintindu-și privirea în tavan, ca și cum ar fi căutat niște semne acolo, pe scândurile vopsite în alb. S-a scuzat că niciodată nu reușea să apară când inginerul silvic era acasă. Poate ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în special în două privințe. Eu mă străduiesc întotdeauna să am o relație cât mai apropiată cu părinții, a spus învățătoarea, aplecând și mai mult capul. Copiii sunt, în orice caz, proprietatea părinților. Aceste două domenii, a spus tata, sunt cititul și scrisul. La mine toți copiii învață să citească, a spus învățătoarea. Și să scrie. în afară de cei needucabili, desigur. Natural, a zis mama. Cei needucabili. Eu folosesc metoda acustică, a precizat învățătoarea. Noi am făcut mici încercări, a spus tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
a zis mama. Cei needucabili. Eu folosesc metoda acustică, a precizat învățătoarea. Noi am făcut mici încercări, a spus tata. Mai ales soția mea. Dar degeaba. Pentru soția mea ar fi o mare rușine dacă fiul meu n-ar stăpâni cititul și scrisul. învățătoarea deschise gura cu buze subțiri și oferi o mostră din arta metodei acustice: Aaaaa.... Oooo.... Iiiii... E așa de simplu! Mulțumesc, a spus tata. Sună incontestabil ca o metodă sigură. Pedagogia noastră era fără îndoială un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
răspunse ea. De la locul meu de sub masă puteam să-i văd doar picioarele, căci mă vârâsem acolo cât puteam de adânc. Erau îngrozitor de subțiri și tremurau un pic. Dar în primul rând, a spus tata, faceți tot ce puteți cu cititul și scrisul? De bună seamă, răspunse învățătoarea. De bună seamă. Atunci domnișoara poate pleca, a spus tata. Bunicul închise cu grijă ușa de la odaia lui. Iisus ieși din apă și se șterse cu ștergarul pe care-l avea înfășurat în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Mină, venea Konrad Lindgren cu calul și căruța lui de mărfuri. La râul Mellan stătea și pescuia Arnold Landin, aplecat peste parmalâcul podului. Era 24 august. Atunci a început de-adevăratelea, ca să spun așa, viața mea de necunoscător într-ale cititului și scrisului. Chiar în prima zi am primit cărțile. Era un moment solemn și emoționant. A trebuit să ne ridicăm în picioare și să stăm în poziție de drepți lângă băncile noastre - eu și ceilalți unsprezece copii. învățătoarea ridica în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Și am auzit o voce puternică strigând în adâncul meu DA, VREAU SĂ CITESC! Curând însă, aproape imediat, aceasta a fost acoperită de alt glas, care țipa: NU, NU TREBUIE! E INTERZIS ! NU POȚI! DRUMUL TĂU NU ESTE ACELA AL CITITULUI! Și am întrebat acel glas: Am eu un drum anume? Nu, a răspuns glasul. Nu e nimic special cu drumul tău. VIGNETA Douăzeci de ani mai târziu un doctor, care poate era doctor de ochi, mi-a explicat totul. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
sfârșit a vrut să-mi spună de ce anume sufeream. Dar eu nu sufăr, am zis. Pentru mine această stare este singura naturală. Și am afirmat că de fapt cea mai mare parte din nenorocirile timpului nostru au fost provocate de citit și de scris. Formulele chimice. Codul genetic. Programele partidelor. Declarațiile de război. Oficialitățile. Bomba atomică. Boala dumneavoastră se numește alexie, a spus el. Sau poate dislexie acută. înainte se credea că trebuie numită cecitate verbală. Era ignoranță și nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și creioane colorate. Bunicul știa întotdeauna ce face. în vreme ce urcam scara, m-am întors spre directoare și am întrebat-o dacă în locul acela exista obiceiul lecturilor cu glas tare. Sau poate exista un lector special angajat? Am unele probleme cu cititul, am spus eu. Sincer vorbind, greutăți insurmontabile. în același timp, nimic nu a putut să mă fascineze și să mă captiveze mai tare ca fenomenul cititului. De bună seamă, pe un plan strict teoretic. Atunci directoarea s-a oprit, privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cu glas tare. Sau poate exista un lector special angajat? Am unele probleme cu cititul, am spus eu. Sincer vorbind, greutăți insurmontabile. în același timp, nimic nu a putut să mă fascineze și să mă captiveze mai tare ca fenomenul cititului. De bună seamă, pe un plan strict teoretic. Atunci directoarea s-a oprit, privindu-mă. Am avut senzația că mă cerceta nu numai cu ochii ei pătrunzători, ci și cu furunculul. Tu chiar pricepi ce spui?! a exclamat ea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
dragă nepoată, simt că mă aflu în pragul morții; aș vrea să mor în așa fel ca să se știe că viața nu mi-a fost chiar atât de anapoda, încât să las după mine faima de smintit!“ Acolo am întrerupt cititul mamei și, cu vocea bunicului și propriile lui cuvinte, făcând gesturile potrivite, am citat încă un fragment: „Sosi, în sfârșit, și clipa de pe urmă a lui Don Quijote, după ce primise toate tainele și după ce osândise cu multe și înțelepte vorbe cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
coadă. în toate casele în care se pune preț pe calitate și profunzime spirituală pianul trebuie să aibă ramă de metal. Sus, în vârful unuia dintre copacii morți, atârna lupa bunicului în rama ei de metal, instrumentul de ajutat la citit pe care i-l dăduse tata. Arăta ca și cum cineva de sus, de la foarte mare înălțime, ar fi încercat să citească și să înțeleagă ce se întâmplase. în rest nu mai exista nimic. Condoleanțele mele, a spus bancherul. Mulțumesc, am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
decide s-o întreb despre titluri și autori. Și nici n-am îndrăznit să-i propun să-mi citească și mie cu voce tare. Dar frumusețea din mișcările ei poate foarte bine să aibă de-a face cu pasiunea pentru citit. Deși o dată mi-am permis totuși s-o întreb: L-ai citit pe Sttritmatter? Marele poet german Sttritmatter? De bună seamă, mi-a răspuns ea. El scrie despre noi. Așa cum suntem cu adevărat. Stau pe scaunul cu spătar înalt dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
niciodată până atunci. Fără să șovăie și fără să tremure, ei citeau. Și semnele s-au săpat în mine cu o asemenea forță, că ele au rămas acolo pentru vecie. N-aș fi crezut niciodată că lectura imediată și simplă, cititul la prima mână, poate fi atât de cutremurătoare și de sfâșietoare. în clipa aceea am hotărât să nu mai gust niciodată băuturi tari. Dacă literele nu și-ar fi regăsit acum, când sunt treaz, vechea lor agresivitate, le-aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și-i lasă întotdeauna la ușa de la intrare, iar pe obrazul drept are un semn din naștere care arată ca o creastă de cocoș. Are o voce întunecată și plăcută, care pare să nu îmbătrânească. Și citește exact așa cum trebuie citit, cu inteligență, uimire și îndoială, iar ideile apar pe măsură ce le pronunță. Pauzele sunt pline de mirare. în spatele limbii ei suedeze se aude tot timpul dialectul din Norsjö. în felul acesta întreaga literatură pare să vină de acasă. Chiar acum citim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ai grijă de tine, Manfred. Eu nu am așa de mulți prieteni. VIGNETA Nici astăzi nu știu sigur ce s-a întâmplat de fapt în ziua aceea fatală la Muzeul Național: am învins-o eu pe învățătoarea mea senilă, cu cititul meu neafectat și curgător despre pictorul Cavallino? Sau ea a fost cea care m-a învins pe mine? După o vreme am fost chemat la intendent, cel care odinioară mă dedicase menirii mele. îi sunt recunoscător pentru faptul că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
atunci la mine cu un sentiment de solidaritate eternă și dragoste incontestabilă, tot așa cum mă gândesc și eu la Tine în momentul scrierii scrisorii. Eu știu că Tu, în adâncul Tău, ești uneori întristat de greutățile întâmpinate la scris și citit, care Te-au lovit și care Te vor urmări, probabil, întreaga viață. Da, știu că din când în când Tu poți fi cuprins chiar și de disperare. Dar să știi atunci că disperarea - conform unei expresii împrumutate de la marele scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
obișnuită de șah. Fuseseră cioplite special pentru mine, cu intenția de a mă familiariza cu ele, așa cum mulți sunt obișnuiți, de cruzi, să meargă pe sârmă sau să jongleze cu bile. Încă de atunci am fost robul scrisului și al cititului, deși, poate, alta ar fi fost dorința mea, de aș fi cunoscut și alte lucruri. Am învățat să-mi ascut singur penele, seturi întregi, pentru tot felul de litere, iar puțin mai târziu cum să prepar cernelurile, chiar și pergamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
iluzii? Și să fie o victimă interesată doar literar, nu și politic? Mă întreb cât de adevărate și cât de iluzorii sunt unele dintre suferințele actuale diagnosticate. Scrisul? Dar "în lumea literelor românești nu mai există o veritabilă ebuliție" (35). Cititul? Aici îl citează pe F. Pessoa: portughezul prefera, într-un moment, observarea vieții directe, cărților care nu-l învățau și nu-i produceau plăcere (34). Chiar literatura română rămâne o idee cam forțată. Scrisul românesc constituie o literatură, în care
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]