1,405 matches
-
ideologie”. Ambiguitatea la toate nivelele este Răul fondator al totalitarismului, periculoasă tocmai din cauza caracterului său spectacular. De aceea, mai importantă decât colecționarea atrocităților sau chemarea la ordine a victimelor i se pare autorului vânarea acestor bizarerii de circ ale Sistemului. Ciudățeniile, paradoxurile, anomaliile grotești trec înaintea arheologiei suferinței. Norman Manea rescrie istoria comunismului cu un manual de teratologie în față; malformarea totală a organismului social se ghicește în viciile de conformație, în entorsele membrelor, în organele îngrămădite fără logică. În această
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
de zi / exerciții de moarte și înviere pe pielea mea, iar eu îl iubesc de nu mai pot”. Ca să nu mai obosesc atâta, mă silesc să învăț un mers ca pentru vârsta mea. Mereu mă surprind în pas prea grăbit. Ciudățenia e că, de curând, la Lugdunum, am făcut două uriașe plimbări, mai și urcând multe trepte la întoarcere, spre cartierul lor. Ba, a doua oară, revenind, T tocmai ieșea. Am pornit împreună spre parcul cu vila în care e instituția
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3327_a_4652]
-
surprins de nimic privind acest dosar, nici măcar de o nouă devansare a termenului, poate peste câteva zile, după ce primul termen a fost devansat cu trei luni, la cererea procurorilor DNA. Potrivit declarației vicepremierului Dragnea, dosarul " Referendumul" este unul "cu multe ciudățenii". Rugat să explice afirmația, Liviu Dragnea a continuat: "Practic dosarul a pornit pe baza reclamației unui mort. Adică, un om a murit în '91 sau în '90 și ceva, iar în 2012 mi-a făcut mie plângere penală pentru că am
Dragnea, declarație șocantă: Un mort mi-a făcut plângere în dosarul "Referendumul" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34649_a_35974]
-
Sorin Lavric Vintilă Mihăilescu, Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, Iași, 2013, 224 pag. Adunînd articolele din „Dilema veche“ din intervalul 2006-2012, Vintilă Mihăilescu scoate o antologie nostimă despre ciudățeniile vieții publice din România. Cu o cultură antropologică care îl califică drept observator versat al fenomenelor colective, profesorul universitar de la SNSPA trece prin analiză o varietate babilonică de teme actuale: manele, cîini maidanezi, înmormîntări, obiceiuri culinare (de la sarmale și porcul
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
frumoase sunt” (p. 7); „și parfumul apăruse că nu era înainte” (p. 8); „mă clătinam parcă dragostea mă legăna” (p. 9) și așa mai departe. În doar douăzeci de pagini de text sunt cuprinse de două ori pe-atâtea asemenea ciudățenii. Formidabil mi se pare amănuntul că aceste disonanțe nu afectează totuși curățenia ansambului. Poemele din Google translate: Ștefan-Vodă au o grație frapantă: „ridic mâna dreaptă destul de nesigur/ oricum / așa e atunci când visul îți urmezi/ mi-o împlânt în piept/ scot
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
Babel reprezintă nu o pedeapsă, ci o binecuvântare: „Nu este puțin lucru să înțelegi textele, sau o parte dintre textele, unor autori care au scris începând cu secolul al IX-lea și pe care arabii cultivați le înțeleg cu dificultate. Ciudățenia este că le studiază ca pe niște gramatici normative, cu alte cuvinte, cu scopul de a învăța «limba arabă», așa, în general, din ele. Pentru mine, aceste texte vechi reprezintă rezultatul strălucit al reflecției nu numai asupra limbii arabe, ci
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
zile am terminat ciclul Cei o sută, jumătate de an de când a apărut și Agnus dei, volumul al unsprezecelea și, totodată, ultimul. În presă putem găsi tot felul de Breaking news și articole de primă pagină despre cele mai năstrușnice ciudățenii, însă nu și despre „ciudățenia” cei o sută. „Ciudățenia” unui nebun care s-a și legitimat astfel cu două titluri din bibliografia sa: Paranoia schwartz și Autiștii cărților. Cu paisprezece ani în urmă, pe când mă aflam la jumătatea proiectului, am
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
o sută, jumătate de an de când a apărut și Agnus dei, volumul al unsprezecelea și, totodată, ultimul. În presă putem găsi tot felul de Breaking news și articole de primă pagină despre cele mai năstrușnice ciudățenii, însă nu și despre „ciudățenia” cei o sută. „Ciudățenia” unui nebun care s-a și legitimat astfel cu două titluri din bibliografia sa: Paranoia schwartz și Autiștii cărților. Cu paisprezece ani în urmă, pe când mă aflam la jumătatea proiectului, am încercat să-mi fac publicitate
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
an de când a apărut și Agnus dei, volumul al unsprezecelea și, totodată, ultimul. În presă putem găsi tot felul de Breaking news și articole de primă pagină despre cele mai năstrușnice ciudățenii, însă nu și despre „ciudățenia” cei o sută. „Ciudățenia” unui nebun care s-a și legitimat astfel cu două titluri din bibliografia sa: Paranoia schwartz și Autiștii cărților. Cu paisprezece ani în urmă, pe când mă aflam la jumătatea proiectului, am încercat să-mi fac publicitate: în „Adevărul literar și
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
umorul (din roman) și alege de data asta textualizarea sobră, eliberată numai de frivolitățile dictate de fantastic. Nu lipsesc, în schimb, dezbaterea conștiinței colective, parodia politicului, grija pentru confecționarea unei atmosfere incerte și soluțiile absurdiste. Boala e mai degrabă o ciudățenie - un întreg inventar se găsește, știm bine, în celebrul Un veac de singurătate. Dar ea este accesul magic ideal. De aceea suntem martorii pulverizării realității, după ce naratorul ne păstra, înadins, sub cupola unui simbolism al bolii. Vindecările propuse de Florin
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
nu se găsea nici un telefon, apoi, desi trecătorii mai priveau, din când în când, la casa cu femei-papusi, nici unul dintre ei nu încerca să intre și nu părea șocat de apariția unei locuințe atât de stranii. Părea să fie o ciudățenie acceptată necondiționat. în ce ne privește, ne temeam doar că femeile claustrate aici să nu alcătuiască cumva un conclav de paciențe schizofrenice. Dar nici vorbă de așa ceva: ele nu voiau decât să asculte povești de dragoste, chiar dacă pentru această pofta
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
deasupra Moscovei, ci pe un crocodil înțelept, cu gura cusuta, iar Maestrul locuia într-un chioșc aflat într-o grădină japoneză cu nuferi! Mai tarziu, după plecarea noastră din Casă cu păpuși, l-am întrebat pe Cobră de unde scornise asemenea ciudățenii, dar nici el nu stia. Spunea, însă, ca o dată scrise, poveștile nu mai aparțin autorilor lor de drept, ci celor care le citesc și le aud, astfel încât aceștia pot să le modifice, după plac, atâta timp cât povestea respectivă nu este preschimbata
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
boli nervoase. Chiar dacă doar în tinerețe.) Și cine să te mai lase să fii pompier, dacă află unde ți-ai petrecut tu o parte din tinerețe? Cine? Nimeni. Tainele carismei Poolo n-a fost pe tot timpul vieții sale o ciudățenie pentru cei mulți. Putem spune, fără teama de a greși, că, până la vârsta de patruzeci de ani, nu s-a vorbit în legătură cu el decât ca despre un domn cu totul respectabil, ca despre un om pe deplin realizat și cu
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
încă nu folosește la nimic, cordonul ombilical atît de gros și de scîrbos la privit prin care se întîmplă ce știi că se întîmplă, primele semne că în fostul viermuș au pornit a se dezvolta organe vitale, primele semne că ,ciudățenia" capătă un sens, apoi ochii, apoi simțirile, apoi reacții, răspunsuri la împrejurul pe care să-l perceapă, ca pînă la urmă să devină stăpînul spațiului și al timpului interior, știind parcă despre importanța lui absolută, emițînd pretenții și cerîndu-și drepturi
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
pînă la refuz cu morți iluștri!". La polul opus acestui motiv funebru sîntem delectați cu un florilegiu de anecdote. O performanță... maoistă: în cadrul unei discuții, la Casa Scriitorilor, pe marginea romanului Războiul amintirilor al lui Virgil Duda, referentul a observat ciudățenia că eroul romanului a descoperit dragostea tîrziu, după 30 de ani, ulterior blagoslovitei ,experiențe politice": ,Or, asta este o monstruozitate, ca un om să nu fi strîns în brațe o femeie înainte de a face școala politică". La care, V. M.
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
un domeniu ce are legătură cu studiile pe care le fac. În statele dezvoltate, ei sunt denumiți studenți Ťdedicațiť" (sub titlul: " Studenții Ťdedicațiť au cele mai multe șanse de angajare", în Săptămîna Financiară, 55, 2006). În folosirea adjectivului dedicat apar și alte ciudățenii: construcția nu cu dativul, ci cu prepoziția pentru: "să fie dedicat pentru a rămâne în țară să slujească" (sourcelight.ro) și mai ales cu prepoziția la: "Secretarul General al Națiunilor Unite, Kofi Annan, a spus că, ŤSri Lanka a pierdut
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
autori nu sînt neapărat ale urmașilor, impresiile momentului pot fi cu totul altele. Tînărul Duiliu Zamfirescu, de pildă, nu-l gustă pe nuvelistul Caragiale. Într-o scrisoare din prima zi a anului 1890 către Maiorescu îi atrage atenția asupra altor ciudățenii: ŤAm auzit pe Excelența voastră socotind odată pe Leopardi ca pe un om împrejurul căruia s-a făcut gălăgie degeaba; pe Caragiale găsind că Musset e superior aceluiași Leopardi etc., etc.ť". Considerații interesante, dar este greu de spus dacă
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
celor mai curioși pot să le vînd (pe moca) o idee" (contrafort.md). Nici moca nu asigură în vreun fel stabilirea unei legături semantice: dimpotrivă, formularea - a intra moca, bilete moca - pare total absurdă. Unii vorbitori sesizează și comentează această ciudățenie, fără să bănuiască că punctul de pornire al expresiei nu are nimic de-a face cu tipul de cafea: , Nu cred că va găsi nimeni un răspuns la întrebarea: Cum s-a ajuns de la cafea la ieftin?" (aberatii.ro). Substituția
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
temelii, lăsându-te cu forța înghesuită în spate și, dintr-o dată, începând ofensiva cu acele corespunzătoare surprize din celelalte părți (despre asta însă în altă scrisoare, următoarea), și crești, crești, repeți temeiurile și făgăduiești să desăvârșești prin tine totul, declarând - ciudățenia de șase ani a fi fața întregului, sufletul edificiului. Tu ești necondiționatul meu, fierbinte din cap până-n picioare, ești ideea întruchipată, ca și mine, ești incredibila răsplată mie pentru nașterea și rătăcirile mele, și pentru credința în Dumnezeu, și pentru
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
un accent trac... Fără ca toți cei ce participau la Banchet să înțeleagă ceva, personajul, care ținea la ureche un fel de scoică părând a vorbi singur,... numai Fedru pricepuse, și le traduse și celorlalți ce zisese tipul rătăcit printre ei; ciudățenia de personaj zisese, dar nu lor, ci altora, care nu erau de față: cică...fără violență, auziți?... habar n-au, că dacă n-ar fi ea, tocmai ea, de unde să știe, sărmanii, - și emisiunea - fiindcă fusese una - se-ntrerupsese.
Eros ori Ura (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10865_a_12190]
-
făcea și altfel cînd a venit în România s-a metamorfozat în subiect de bancuri proaste și de identificare a Leonidei Lari cu Irina Loghin, cea care voia să bage RASDAC-ul în pușcărie. Or, e o diferență uriașă între ciudățeniile poetei și ignoranța agresivă a cîntăreței. În anii '90, cînd marii poeți basarabeni erau curtați de toată lumea politică din România, Grigore Vieru apare la cenaclul Uniunii Scriitorilor condus de Laurențiu Ulici. Pe atunci Vieru mă indispunea, ca admirator al său
Orgoliul tîrziu al Leonidei Lari by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10874_a_12199]
-
vorbește de cînd lumea. Închipuiți-vi-l pe Chopin așezat la pian, stimulat de atmosferă, înconjurat de bunăvoința doamnelor, și creînd, pe loc, niște minunate improvizații. Dacă spunea cineva, atunci, că folosește dicteul automat, ar fi fost privit ca o ciudățenie. Dar, totuși, dicteu automat asta înseamnă, să improvizezi. Cînd eram copii, acasă, mă jucam cu fratele meu (care, din Constantin Crișan Simionescu a devenit, după aceea, Tityre, personajul de care e plină literatura mea), el se lungea pe pat și
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
ce înviorau monotonia cenușie a Facultății de Filozofie, domnia-sa numărîndu-se, alături de un Flonta, Stoianovici sau Vlăduțescu, printre cele cîteva figuri strălucite ce dovedeau, prin prezența lor, că profesoratul filozofic românesc nu fusese cu totul stîrpit în urma comunismului. O primă ciudățenie a lui Ion Ianoși era că își ținea cursul de estetică la prima oră a dimineții, semn de rigoare și disciplină la care nu te-ai fi așteptat din partea unui om în a cărui conduită ai fi putut bănui ceva
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
ale cărui vîrtejuri permanente îi dădeau înfățișarea ciufulită a unei păduri capilare aflate în dezordine. Pe Ion Ianoși nu mi-l pot închipui decît cu părul vîlvoi și cu capul aflat mereu înaintea trupului. A treia și cea mai idiopatică ciudățenie dintre toate, și asta pentru că era cea mai în măsură să-i oglindească stranietatea ființei sale fizice, era expresia sonoră a timbrului său vocal. Ion Ianoși avea o voce tremurătoare și șovăielnică, un fel de tremolo de natură pur fiziologică
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
un factor uman perturbator. E vorba despre însuși fiul directorului unanim respectat, un adolescent din generația ,interjecționistă", căruia prietenii îi spun Jul, iar inamicii îi aruncă vorbe de ocară: ,huo, rocării!". Se înțelege imediat că protagonistul iese în evidență prin ciudățenia comportamentului său. În loc să bea până la deversare cu amicii săi, să facă glume obscene în trena fetelor și poante cu IQ minimal la adresa unor victime din generația înaintată, el preferă să zdrăngăne toată ziua la chitară (,femeia lui") și să asculte
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]