511 matches
-
A umblat până seara pe câmp, călcând agale fără nici o grabă, vorbind de unul singur, speriind ciorile care căutau de mâncare printre brazdele arăturilor de primăvară. Nici nu-i păsa că pe suprafața destul de roasă a pantalonilor săi se adunau ciulini și scai. Nu s-a oprit deloc să-i curețe chiar dacă începuseră să-l înțepe dureros. Seara podul grajdului a rămas pustiu. A doua zi satul vuia de cântecele fanfarei cu alămuri sclipitoare, urcată într-un pătul făcut anume pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de el. E Țiganul (cu Ț mare). Da, țiganul. reprezentantul unei etnii la care filosofia de bază este simplă, știe că nu are nimic de pierdut ci numai de câștigat fiindcă lumea este plină de fraieri. Mai ales România! Corul ciulinilor Î n ultimii ani în care a mai trăit Ceaușescu, mergeam spre Iași cu trenul și de la ieșirea din pădurea de la Brodoc până hăt, departe la intrarea în gara Buhăiești, te întâmpina o mare de grâu sau porumb crescut viguros
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care mai avea și vreo câteva ochiuri de apă unde se bălăceau în tihnă rațele și gâștele satului. Un fost subaltern de al meu de la Brăhășoaia mi-a povestit care este cauza inundării acelui șes. Unul din copoșii prăsiți ca ciulinii mai în toate localitățile, după ce a primit terenul pe care-l avusese a pus gând rău canalului magistral care-i tăia în două proprietatea și l-a astupat cu pământ motivând că vrea să cultive acolo porumb. La prima ploaie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
m-aș fi așteptat la mai mult de la un popor infantil care de abia acum se învață a merge de-a bușilea visând doar la timpul când va putea merge și el copăcel. Până atunci ascultați vă rog corul ciulinilor de la Brăhășoaia care intonează marțial: „Mulțumim din inimă copoșilor...” Vise de doi bani Pe zi ce trece mi se face tot mai scârbă de ceea ce se întâmplă în țara aceasta parcă bătută de Dumnezeu. Există atâta discrepanță între
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta să-și verse belșugul în hambare. Împleticindu-se printre ciulini, dropii sprintează prin pustiile fierbinți. În stufăriș, pelicani și lebede leneșe plescăie zgomotos. Agită covorul de nuferi așternut peste ape în care la suprafață se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și crapi dolofani, sturioni, cu pântece umplute
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a existențialului: "Brâu, brâușorul meu, / Fă-te un șearpe, un balaur, / Cu solzii de aur / Și te du la ursitorul meu, / care de Dumnezeu e lăsat / Și de oameni buni îndemnat.../ Să-i puie perina mă-sei șerpi / Și așternutul ciulini / Să nu se poată odihni, ostovi, / Până la mine n-o veni."377 Arhetip fundamental al mitologiei universale, șarpele este un simbol ambivalent, încorsetând sau eliberând cunoașterea, plăsmuind sau distrugând lumea ancestrală. Categorii ale cunoașterii soarele, luna, pasărea, șarpele se deschid
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să nu te uiți la găină cînd ouă, că orbești. După ce un mort este îngropat, se dă peste mormînt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă să-i răcîie potecile de ciulini. Nu e bine a tăia găinile împiedecate. Cînd strigi găinile pe la ajunuri, n-ai să ai găini. Apă neîncepută, amestecată cu făină de popușoi, arsă, e bună de dat găinilor bolnave, stupind asupra lor. Picioare de găini să nu mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în materie de cultură evoluțiile nu sunt nici perpetui, nici lineare; când crezi că ai pus mâna pe un țărm, un val te va smulge departe în larg; pânza țesută ziua se desface noaptea; apele se ascund în nisip și ciulinul crește pe marmura cetății ruinate". Suntem, acum, în situația de a căuta "apele ascunse" ale culturii, manifestările autentice și durabile ale acesteia, convinși că în cultură avem de-a face întotdeauna cu un proces, cu o devenire, nu cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înclinații certe literare și care își face temele sau completează jurnalul: "Liviu e coeg de școală cu Paul, de doi ani e învățător într-un sat mic din sud, unde Dunărea taie țara, unde câmpurile se lovesc de cer și ciulinii scuturați aruncă perne albe în Dunăre. În sat țăranii beau rachiu înainte de micul dejun și merg la câmp, a spus Liviu, și femeile îndoapă gâște cu porumb unsuros. Și milițianul, preotul, primarul și învățătorul au dinți de aur în gură
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
precum pastelul solar în care se captează inefabilele universului diurn: "nor de nor se-nșiră în recifi./ peste miriști principele ploii/ pe al său bănuț bălan călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns, coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi/ o bucată de metal/ din micul clopot care ieri/ vestea de tihnă și mișcare" (nor de nor se-nșiră). Acest gen de descripții, în general succinte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a textelor incluse în primele două volume, După vernisaj (Universitas XXI, Iași, 2001) și Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003), dar și titlurile de poeme din celelalte cărți: Ascult peisaje, Șevalet între două pânze, Nuanțe de roșu în flori de ciulin, Marea roșie, marea albastră din Orizontul continuu (Universitas XXI, Iași, 2004); Tușa de roșu, În atelier, Precum un peisaj, Natură statică din Joc cu așteptarea (Junimea, Iași, 2005); Lupul albastru, Insula de cristal, Culoare grea din Venezia profundis (Princeps Edit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de armonii calde, a ordinii pur vizibile a lumii, printr-un penel metaforizant specializat în ale mimesis-ului pur, vizează bunăoară una dintre acuarelele vulnerabile ale Mariei Mănucă, intitulată Flori de ciulin: "Peste pragul minunilor/ în câmpie,/ valuri de iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de spini/ enigmatică,/ floarea ciulinului, alb-liliachie,/ trufașă,/ doar sieși
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Mănucă, intitulată Flori de ciulin: "Peste pragul minunilor/ în câmpie,/ valuri de iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de spini/ enigmatică,/ floarea ciulinului, alb-liliachie,/ trufașă,/ doar sieși în parfumul amar/ mă subjugă/ ca un tropot de cai liberi,/ sălbatici,/ din amintirea câmpiei". Comentând versuri similare, Cristian Livescu nota, inspirat, că "Poezia aceasta se hrănește din interjecția culorii, din transcenderea instantanee a nuanțelor care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dovedesc cu asupra de măsură încrederea Mariei Mănucă într-o funcție esențială a artelor (fie ele vizuale ori lingvistice), aceea de a intermedia umanului esențele primordiale: "Dacă desfac lucrurile/ până la miez, până la scânteie// dacă despart umbrele/ de la umbra sticloasă a ciulinului/ până la germenele de lumină// dacă din lumina trecută prin prismă/ aleg focul/ și cerul și apa (...) Dacă mă las pradă/ cerului, pământului/ până la miez, până la scânteie// și iar sunt bogată/ și mereu risipitoare". Ultimul volum semnat de Maria Mănucă, intitulat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de 10 martie a.c., de dimineață, au venit în târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin - care a murit (subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și alte amănunte asupra morții țiganului instigator, însă tăcerea lui poate fi lesne înțeleasă. Dar, iată ce s-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
târgușorul Pungești vreo 200 de țigani din satul Racova și au început să devasteze prăvăliile, dar cu ajutorul câtorva soldați i-am gonit din târgușor. Printre acești țigani am cunoscut pe V. Ciulin care era în capul lor și pe Marcache Ciulin - care a murit (subl.ns.)”. Din păcate, martorul nu a mai oferit și alte amănunte asupra morții țiganului instigator, însă tăcerea lui poate fi lesne înțeleasă. Dar, iată ce s-a întâmplat mai departe: „După ce am gonit țiganii, au început
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Onofrei, Toader Rusu zis Topliceanu cum și Neculai Grigoruță Melenciuc”. Ca și ceilalți de dinaintea lui, a remarcat prezența lui V. Enacache Tofan precum și a altora, dar nu în postura de jefuitori ci în cea de privitori. Potrivit declarației lui Stamate Ciulin, fierar de 50 de ani din satul Racova, martoră la evenimentele de la Pungești a fost chiar nevastă-sa, Catinca. Afirmația de mai sus cum că țăranii au fost supuși perchezițiilor, este dovedită și în această mărturie deoarece, pus să dea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
evenimentele de la Pungești a fost chiar nevastă-sa, Catinca. Afirmația de mai sus cum că țăranii au fost supuși perchezițiilor, este dovedită și în această mărturie deoarece, pus să dea explicații privitoare la unele lucruri găsite în casa sa, fierarul Ciulin a scris următoarele: „...seara, venind femeia mea Catinca dela Pungești, mi’a spus că s’au stricat și jefuit dughenile din Pungești și tot atunci ea a adus acasă o față de pernă, o pălărie și trei polcuțe femeiești (subl.ns
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ocupase. Conform declarațiilor altor martori, Ion Florea fusese desemnat ca unul dintre principalii instigatori ai sătenilor la răzmeriță însă judele Grigoriu a vrut să afle și părerea șefului său direct. Găsiți în urma percheziției domiciliare cu marfă dubioasă în casă, Alivira Ciulin (18 ani, ce se declarase la „starea civilă” - „fată mare”!) și Dumitru Dura (muzicant, 65 de ani) din satul Slobozia, comuna Pungești, au fost nevoiți să explice autorităților proveniența acestora. Astfel, „fata mare” a declarat: „...atunci când m’am întors acasă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme încărcați? Au intrat turcii veseli de izbândă că au luat Cornița. Aici umbre de noroade le vezi ocârmuite de umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii pe cărare fug, cuprinși de panică. A venit ca responsabil de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de grâu, cu porumb, cu floarea-soarelui, cu viță de vie, tablouri cu păduri și codrii verzi în picioare, tablouri cu case cu cerdac și oameni gospodari și tablouri cu bunici citind povești nepoților. Fugi vară și ascunde-te într-un ciulin că atât ai putut să naști; sânii tăi sterpi au adus numai foc, crăpăturile pământului parcă sunt lipitori iar speranța, ca o fată morgană... Fugi vară, spovedește-te, fă-ți seppuku și vino la anu’reîncarnată într-o fecioară neprihănită
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ne mai mănâncă decât în situații extreme. Ne străduim să facem din planeta noastră un impresionant cavou. Omul - acest copil problemă al naturii. Se degradează și natura. Începe să semene cu arta modernă. Natura a știut să facă și din ciulini o capodoperă. Cum scoate oare nufărul atâta frumusețe din noroi. Fără oameni, Pământul ar fi, evident, mult mai liniștit. Instinctele nu au acces la sublim. Un mare privilegiu al omului : poate să ucidă și sătul. Natura caută noi soluții. După
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii (Cardus nutans). Fauna stepelor europene este bogată și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele sunt foarte numeroase datorită posibilităților de hrană și de mișcare. Dintre acestea se pot aminti câteva specii de gândaci din care cei mai mulți sunt dăunători: gândacul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
naturistă și decorativă, făcînd-o aptă să simbolizeze o stare de spirit. Realitatea ușor modificată, concretul transfigurat atît cît să poată Încorpora simbolul, a devenit un suport generos pentru o stare abstractă. Gară pustie - vîntul face o haltă să ia un ciulin Imaginea, cea de la care a plecat autorul, evocă Bărăganul bătut de vînturile toamnei. Din multe motive, gara poate fi pustie, poate este deja dezafectată. Oricum, aici localitățile sînt rare și sînt departe de ea. Acum nu e nici țipenie prin
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
multe motive, gara poate fi pustie, poate este deja dezafectată. Oricum, aici localitățile sînt rare și sînt departe de ea. Acum nu e nici țipenie prin preajmă. VÎntul bate-n rafale și, din cînd În cînd, ridică și cîte un ciulin. Locul, odată umanizat, pare să se Întoarcă-n natură. Doar vîntul se mai joacă o vreme de-a trenul. Observatorul mai cochetează cu această minimă transfigurare și reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]