2,545 matches
-
păru să Își dea seama, cuprins de nerăbdarea de a fugi Înainte, cu ceilalți. - Călugărul Brandan, predicatorul de miracole, a sosit de pe pământul Franței! - N-a sosit niciodată nimic bun de pe pământul Franței, În afară de coruperea onestelor noastre obiceiuri și de ciumele cele mai rele. Și cu atât mai mult de când domnește necredinciosul Filip. Parcă au Înnebunit cu toții. - Ai dreptate, parcă au Înnebunit cu toții. Dar când vei vedea și domnia ta... - Ce trebuie să văd? - Fecioara miraculoasă. Vino! Dante Îl fixă interzis. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Îi arătă o grămadă de baloturi cenușii, strâns legate cu benzi de cânepă. - Lasă-mă singur, porunci priorul. Am de executat o inspecție. Se pare că au fost introduse În oraș niște fâșii de hârtie de la Cremona, unde a izbucnit ciuma. Paznicul sări Îndărăt, făcându-și semnul crucii, și Începu să se retragă cu iuțeală spre ușă, unde dispăru fără nici o vorbă. Asigurându-se că nimeni nu Îi putea urmări mișcările, Dante Începu să cerceteze baloturile, vârându-și degetele În materialul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fi Îndepărtat. Veni lângă el, prea puțin convins. Continua să fixeze masa baloturilor. Dante i se adresă pe un ton Îngrijorat. - În balotul de sus, zise el arătând spre acela În care descoperise prima placă, sunt ascunse niște fâșii suspecte. Ciumă, adăugă el mimând un fior. Va fi ars de Îndată, În afara zidurilor. Voi trimite eu cele necesare, cât mai curând. Să nu te atingi de el În nici un caz, să nu lași pe nimeni să se apropie și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
există cu siguranță și alte fâșii, În Încărcătură. Nu e sigur că provin de la Cremona, dar ține-te departe, pentru siguranță. Mă voi Întoarce repede, cu șeful medicilor de la Santa Maria. Și ai grijă să nu se apropie nimeni: cu ciuma e bine să fim prudenți. Omul se grăbi să Încuviințeze clătinând din cap cu hotărâre, cuprins de un fior. - Iar acum spune-mi cine a depozitat Încărcătura de fetru, adăugă poetul pe un ton imperios. Celălalt se grăbi să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
putea fi vorba de niște mulțimi de eretici și de intriganți care coboară În Peninsulă pentru a se deda jafului. Trebuie să rămâneam În alertă. - Eretici? De unde ar putea veni atâția necredincioși? - Se pare că În Languedoc a izbucnit iarăși ciuma, reluă celălalt, tot În șoaptă, și că dușmanii lui Dumnezeu catarii și evreii, au pus mâna, cu tincturile lor. Lumea se teme că unii dintre ei au pătruns deja În oraș să le deschidă drumul tovarășilor lor de ticăloșii. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Sophie n‑ar vrea în nici un caz să plece de lângă el, dar că acum vorbește doar așa, aiurea. Și ca dovadă că are încredere deplină în ea, se gândește să‑i încredințeze acum numai ei câteva idei de interpretare a Ciumei de Camus, următoarea carte pe care o vor citi împreună. Dar trebuie să rămână între ei. Sophie îi taie avântul, dându‑l la o parte cu vârful degetelor, și‑i salută pe părinții partenerului ei de dans, care o cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
că este vorba de dorințele, instinctele sau pulsiunile individului, scopul este de fiecare dată același: cunoașterea și stăpânirea propriei ființe. Pentru aceasta, el îndeamnă și la o purificare a plăcerilor: de unele trebuie să te îndepărtezi, să fugi ca de ciumă, altele se manifestă exact în acel moment al operației care constă în a te feri de pasiunile nefaste. De unde o dietetică nu a dorințelor, cum se va întâmpla mai târziu la Epicur, ci chiar a plăcerilor. Din negarea anumitor plăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
femeii nu doarme la niciun creștin! Cum ar fi putut un om să se apropie atât de mult de nebunie fără să fie atins de ea? Atins, adică discreditat... Pe acest principiu, săvârșind aceeași aproximație logică, unii conchid că tabloul ciumei din finalul poemului rămas neterminat se datorează unui martor direct, fiindcă este prea bogat în detalii morbide vizibile doar la fața locului. Prea multă precizie, prea multe culori, mirosuri, prea multă minuțiozitate, o prea bună cunoaștere a sufletului omenesc surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
detalii morbide vizibile doar la fața locului. Prea multă precizie, prea multe culori, mirosuri, prea multă minuțiozitate, o prea bună cunoaștere a sufletului omenesc surprins într-un asemenea moment, prea multă înțelepciune pentru un singur om. Deci Lucrețiu a trăit ciuma. Și încă un deci: a și murit de ciumă, în momentul în care scria despre acest subiect. Ansamblul pare coerent. Atâta doar că detaliul lucrețian își are sursa într-o lectură a textelor hipocratice ce descriu felul cum evoluează ciuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
precizie, prea multe culori, mirosuri, prea multă minuțiozitate, o prea bună cunoaștere a sufletului omenesc surprins într-un asemenea moment, prea multă înțelepciune pentru un singur om. Deci Lucrețiu a trăit ciuma. Și încă un deci: a și murit de ciumă, în momentul în care scria despre acest subiect. Ansamblul pare coerent. Atâta doar că detaliul lucrețian își are sursa într-o lectură a textelor hipocratice ce descriu felul cum evoluează ciuma cu luxul de amănunte propriu medicilor care pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ciuma. Și încă un deci: a și murit de ciumă, în momentul în care scria despre acest subiect. Ansamblul pare coerent. Atâta doar că detaliul lucrețian își are sursa într-o lectură a textelor hipocratice ce descriu felul cum evoluează ciuma cu luxul de amănunte propriu medicilor care pe atunci erau și legiști, și anatomiști și epidemologi... Vrăjit, aflat sub puterea unei femei, nebun de legat, lucid doar pe timpul cât și-a scris poemul, dar chiar și atunci marcat de tarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
3, care s-a căsătorit cu un marțian și de atunci n-am mai văzut-o, da’ ne trimite din când în când piese, și un frățior și mai mic, Claudiu 4, care a murit de tânăr, săracu’, atunci când cu ciuma energetică. Eu n-am dus-o rău, că m-am înscris la școala de roboți sculeri-matrițeri și curentul mi-l plătea întreprinderea. Părinții fiind roboți agricoli, eram văzut bine, că mai primeam de-acasă câte-un șurub, câte-o șaibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
soare! Cu glas galeș, de unsoare, Ce te-ajunge-așa de lin, Când un sfânt de muezin Fâlfâie, înalt, o rugă Pe fuișor, la ziua-n fugă... * - Isarlîk, inima mea, Dată-n alb, ca o raia Într-o zi cu var și ciumă, Cuib de piatră și legumă Raiul meu, rămâi așa! Fii un târg temut, hilar Și balcan - peninsular... La fundul mării de aer Toarce gâtul ca un caier, În patrusprezece furci, La raiele; rar, la turci! Bată, într-un singur vin
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de drept canonic. Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
și inițierea singurului tratament al turbării au fost datorate chimistului francez devenit microbiolog Louis Pasteur (1822-1895). Cititorii dornici să se documenteze despre bazele vaccinării, o pot face prin accesarea http //.ro/wikipedia.org/wiki/vaccin. Bolile infecțioase letale, ca variolă, ciumă, holera, au decimat milioane de oameni, mai ales în perioade de războaie, foamete, încă din Antichitate, Evul Mediu sau primul război mondial, cănd victi-mile din această cauză au depășit cele provocate prin conflicte. Prin imunizare activă (vaccinare) organizată, s-a
CINE ESTE CONTRA ...,.VACCINARII ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363446_a_364775]
-
de populații izolate, ne-educate, bigote. Mai trebue menționate cazuri unor mame, cum ar fi cel al unei prezentatoare de la postul ProTV, care face o propagandă activă, anti-vaccinare, prin mass-media sau pe blog-ul personal. Eradicarea unor boli letale, precum poliomielita, ciumă, variolă prin vaccinare preventivă s-a realizat prin organizații internaționale (OMS) și a necesitat peste cinci ani de efort susținut, organizatoric și financiar. Persistentă unor focare de mici populații ne-vaccinate poa-te declanșa epidemii greu de controlat. În plus, existența
CINE ESTE CONTRA ...,.VACCINARII ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363446_a_364775]
-
bănățenește, Asta-i hora dacului român, Ei toți pe-acest loc rămân...! De-o fi ventricolu țării, Sau o fi atriumul uitării? Simt toți la fel în cântec, Cum ei pe dracul sfârtec, Se-ncolacește-n el de ciudă, Se-nbolnăvește și de ciumă, Că n-are cum să ne despartă Și la cine să ne mai împartă, Se zvârcolește și-i iese zeamă, Șeful cheamă la a da seama... Dar, se sperie și el de Unire, De așa Horă-n Dumnezeire, Ce-alungă
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
Ori să mă ia cumva la rost ... Îi mulțumesc lui Dumnezeu, Fi'nd lecuit acum de boală, Căci sora prietenului meu, De dimineață când se scoală, Masaj îmi face tot mereu, Că ea e soră ... medicală! Scăparăm noi de lepră, ciumă, Dar cu sciatica ... nu-i glumă! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Sora prietenului meu / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SORA PRIETENULUI MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364212_a_365541]
-
cu ponți(!), Ungurind clici aberante De baroni, de grofi, de conți... Nu salvăm țara cu titluri Pe lucrări de plagiat Și cu impostori în cicluri De tâmpiți cu doctorat... Nu salvăm țara cu moșii Ce docenți și indecenți, Sunt scursura ciumei roșii, Academici delicvenți... Nu salvăm țara cu fraze De docți lași și profesori Ce nu spun ce grav necaz e Țara-n mâini de inpostori... Nu salvăm țara la cazne Cu șefuți patriotarzii Și cu-un șef de stat ce
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
de vânzare femeile au țâțe de agată și ochi ciclopici meduze cu o mie de membre care ard caloriile dragostei prin sipeturi de safire așteptate-n zaimf de mirese cu lăutari și chimbale orientale cu mandoline și gogomani într-o ciumă bubonică dansând haotic și trăgând praful de heroină pe nas de-atâta lehamite lumea s-a retras în sine a fugit a ei regină din stuparul de albine s-a bezmeticit natura lumea s-a bezmeticit se-nvârtește-n haos
LUMEA S-A RETRAS ÎN SINE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363196_a_364525]
-
însă înaintea ei pe copolă trona o cvadrigă,care era un elementul obișnuit în perioada păgână,când în ea se găseau diferite zeități solare. Legenda spune că Papa Grigore, îngrozit de numărul mare de victime făcut de marea epidemie de ciumă ce a bântuit mult timp Roma, a rugat pe romani să facă o procesiune religioasă,pentru a se ruga Domnului să îi scape de nenorocire.Ajungând în dreptul castelului Sant-Angelo pe cupola fortăreței,pe terasă ,a apărut Arhanghelul Mihail cu sabia
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
pe care a pus-o sub aripă. Arhanghelul Mihail fiind un înger militar,el conduce armatele Dumnezeiești și care potrivit tradiției va conduce armatele și în bătălia finală de la Armaghedon,împotriva Antihristului. Se spune că de atunci,epidemia înfricoșetoare de ciumă a început să scadă și a încetat.Așa a primit castelul numele de Sant Angelo,cum spune legenda. Interiorul castelului este auster,el fiind ultima oară transformat în închisoare militară. Am vizitat încăperile de gardă,incăperile de tortură,încăperi care
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
după celebrul roman cu același titlu, al scriitorului Honoré de Balzac, regia Anul 1999 a însemnat debutul în lumea filmului cu producția germană „Nostradamus-Prophet des Untergangs”, regia Klein Günther, unde am interpretat rolul soției lui Nostradamus, care a murit de ciumă. La machiaj îmi făcuseră pe față niște bube oribile din latex, înconjurate de un lichid care imita sângele. Nu-mi venea să cred că sunt eu. Pe lângă rol este foarte importantă arta machiajului, pentru a ieși în evidență și a
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
lor, imprimate de nelipsitul său aparat foto, și tot înseamnă asta ceva pentru basarabeanul care trăiește încă frustrarea dezrădăcinatului și recunoștința obsesivă față de cei care și-au pus viața zălog, spre a-i salva pe părinții și bunicii lui de “ciuma roșie”, un apendice al războiului care avea să facă, estimează istoricii, încă 1 500 000 de victime, urmare a ocupației sovietice în Basarabia și Bucovina de Nord. Apoi, la câteva zile distanță mă invită, împreună cu primarul comunei Miroslovești (comună al
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
poetul nu fusese deloc un caz izolat. Boala transformase țara într-un peisaj de coșmar, secerând numai în București200-300 de vieți pe zi, în luna septembrie. Toate garnizoanele fuseseră mutate în corturi. Peisajul refăcea, în detalii și mai cumplite, momentul ciumei lui Caragea. Recuperarea, în posteritate, a poetului nu a încetat să funcționeze, în pofida faptului că moștenirea sa literară constă în (numai!) cinci poezii; intuiția poetului în a depista o nouă sensibilitate și un mod particular de comunicare a ei pot
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]