580 matches
-
dintre frații săi, survine cel mai adesea în urma ajutorului eteric al vulturilor care aduc apă dintr-un spațiu privilegiat și marcat de prezențe animaliere feminine: „Vulturilor frațilorî,/ Voi mai sus să vă suițî/ Și mai jos să vă lăsați/ Copitele ciutelor/ În vinitu apelorî,/ Să loați apă-n gușicioară,/ Savai tină-n unghișoară”. Cunoscută ca transformare totemică a miresei în colindele de fată mare și orațiile de nuntă, ciuta amintește cauza bătăliei cu zmeii: răpirea fetei. Distrugerea singurului zmeu capabil să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai sus să vă suițî/ Și mai jos să vă lăsați/ Copitele ciutelor/ În vinitu apelorî,/ Să loați apă-n gușicioară,/ Savai tină-n unghișoară”. Cunoscută ca transformare totemică a miresei în colindele de fată mare și orațiile de nuntă, ciuta amintește cauza bătăliei cu zmeii: răpirea fetei. Distrugerea singurului zmeu capabil să-i țină piept mezinului se apropie de trucul folosit de Bogdan: „gătirea” surorii Găftița. Din nou lupta este câștigată prin istețime, și nu numai prin forță, ca sugestie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înălțării spirituale prin asimilarea misterelor. Cel de al doilea tip de laudă din colindele cerbului aparține protagonistului: „Ioan bun bărbat,/ Și el s-a lăudat/ Dai Domnului Doamne!/ Că el îmi săgeată/ Toți cerbii din munte/ Ș-un troian de ciute” (Boșorod-Hațeg - Hunedoara). Valențele magice s-au retras aici, lăsând loc doar abilității vânătorești. În colindele de tip III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, flăcăul se laudă direct animalului victimă, uciderea dublului său totemic semnificând pe lângă jertfa cosmogonică și o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Și el s-a lăudat/ Dai Domnului Doamne!/ Că el îmi săgeată/ Toți cerbii din munte/ Ș-un troian de ciute” (Boșorod-Hațeg - Hunedoara). Valențele magice s-au retras aici, lăsând loc doar abilității vânătorești. În colindele de tip III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, flăcăul se laudă direct animalului victimă, uciderea dublului său totemic semnificând pe lângă jertfa cosmogonică și o moarte simbolică a tânărului care trece într-un alt ciclu existențial. Agresivitatea pe care o denotă cerbul când îl provoacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu arme și întemeiază o lume după „scenariul ideal” al sacrificiilor, pe care l-a semnalat Mircea Eliade. Leul are o aureolă de hierofanie iar capturarea lui așază sub o zodie fastă lumea, prin actualizarea ordinii primare. În cadrul stihiilor telurice, ciutele au un regim special, sesizat de toate comentariile asupra colindelor de tip III, 65, Ciuta proroacă, sau III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, și anume ipostaza de „victimă prin care se întemeiază tânăra familie”, de o intensitate sporită în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semnalat Mircea Eliade. Leul are o aureolă de hierofanie iar capturarea lui așază sub o zodie fastă lumea, prin actualizarea ordinii primare. În cadrul stihiilor telurice, ciutele au un regim special, sesizat de toate comentariile asupra colindelor de tip III, 65, Ciuta proroacă, sau III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, și anume ipostaza de „victimă prin care se întemeiază tânăra familie”, de o intensitate sporită în cazul acestor texte. Important apare decorul în care se găsește turma de ciute: „Pe munți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o aureolă de hierofanie iar capturarea lui așază sub o zodie fastă lumea, prin actualizarea ordinii primare. În cadrul stihiilor telurice, ciutele au un regim special, sesizat de toate comentariile asupra colindelor de tip III, 65, Ciuta proroacă, sau III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, și anume ipostaza de „victimă prin care se întemeiază tânăra familie”, de o intensitate sporită în cazul acestor texte. Important apare decorul în care se găsește turma de ciute: „Pe munți de piatră,/ De piatră crăpată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
III, 65, Ciuta proroacă, sau III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, și anume ipostaza de „victimă prin care se întemeiază tânăra familie”, de o intensitate sporită în cazul acestor texte. Important apare decorul în care se găsește turma de ciute: „Pe munți de piatră,/ De piatră crăpată/ (...) Pasc și mi s-adapă,/ Că-i iarba-nverzită,/ Apa limpezită,/ Valea răcorită” (Călărași-București), „Roua ce-a picat/ Ruptu-mi-s-a, faptu-mi-s-a/ Di-un lac iezărel./ Ce-m creștea în el-u?/ Răchită înflorită/ Trestie măruntă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
amintire imaginară a unui «Paradis pierdut»”. Eroul descinde în spațiul cu trăsături precosmogonice din speranța „recuperării beatitudinii «începuturilor»”. Apa limpede, răcoarea și roua țin de o dimensiune a purității specifice începutului de lume. Diferența esențială între sacrificiul cerbului și al ciutei rămâne finalitatea vânătorii. Dacă ciutalina dădea spor meșteșugurilor prin împărțirea lor rituală, ciutele creează prin moarte un nou relief, o lume învestită magic cu esența vieții trupului lor: „În goană ne-o luară/ Și-o să ne gonească/ Pân-la pod de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din speranța „recuperării beatitudinii «începuturilor»”. Apa limpede, răcoarea și roua țin de o dimensiune a purității specifice începutului de lume. Diferența esențială între sacrificiul cerbului și al ciutei rămâne finalitatea vânătorii. Dacă ciutalina dădea spor meșteșugurilor prin împărțirea lor rituală, ciutele creează prin moarte un nou relief, o lume învestită magic cu esența vieții trupului lor: „În goană ne-o luară/ Și-o să ne gonească/ Pân-la pod de os,/ De os n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moarte un nou relief, o lume învestită magic cu esența vieții trupului lor: „În goană ne-o luară/ Și-o să ne gonească/ Pân-la pod de os,/ De os n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din os de ciută,/ Ce-or mai rămâneară,/ În goană ne-or luară/ Și-o să ne gonească/ Pân’ la pod de sânge,/ De sânge n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din sânge de ciută.” (Luncavița - Tulcea), „Ș-o să ne gonească/ Pân
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acum se face/ Tot din os de ciută,/ Ce-or mai rămâneară,/ În goană ne-or luară/ Și-o să ne gonească/ Pân’ la pod de sânge,/ De sânge n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din sânge de ciută.” (Luncavița - Tulcea), „Ș-o să ne gonească/ Pân’ la munți cărunți,/ Munți cărunți n-o fost/ Noi că mi l-om face/ Tot din păr de ciută,/ De ciută mioară/ La păr gălbioară. ”(Ostrov - Tulcea). Oasele, sângele, blana, alături de copite, gheare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De sânge n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din sânge de ciută.” (Luncavița - Tulcea), „Ș-o să ne gonească/ Pân’ la munți cărunți,/ Munți cărunți n-o fost/ Noi că mi l-om face/ Tot din păr de ciută,/ De ciută mioară/ La păr gălbioară. ”(Ostrov - Tulcea). Oasele, sângele, blana, alături de copite, gheare și dinți reprezintă elemente prin care neofiții „dobândeau putere asupra animalelor (...) dându-li-se o parte din animalul respectiv”, căci aceste „fragmente” animaliere sunt învestite cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
n-a mai fost,/ Dar acum se face/ Tot din sânge de ciută.” (Luncavița - Tulcea), „Ș-o să ne gonească/ Pân’ la munți cărunți,/ Munți cărunți n-o fost/ Noi că mi l-om face/ Tot din păr de ciută,/ De ciută mioară/ La păr gălbioară. ”(Ostrov - Tulcea). Oasele, sângele, blana, alături de copite, gheare și dinți reprezintă elemente prin care neofiții „dobândeau putere asupra animalelor (...) dându-li-se o parte din animalul respectiv”, căci aceste „fragmente” animaliere sunt învestite cu o mare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
corporale în pod, lac și munte, natura întreagă se identifică animalului totemic, iar tânărul devine un creator ce modelează aceste elemente. Evident, podul marchează trecerea simbolică, saltul mitic, apa are un rol fertilizator, în timp ce muntele marchează spațiul superior, al inițierii. Ciuta proroacă, sau care își sfătuiește aparent rău puiul, are aceeași caracteristică precum boul sur, e „la păr căruncioară”, simbol al vechimii sale, posibilă „ipostază a Marii Mame Pământ”, e o aleasă, căci are darul oracular, al „miorii”. Legătura ei cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din trupul sălbăticiunii în care s-a metamorfozat, în alte texte, feciorul. În majoritatea miturilor despre înghițirea de către un monstru, neofitul iese din stomacul acestuia fără păr. Din această perspectivă putem interpreta amenințarea flăcăului din colindele tip III, 67, Ciutalina, ciuta fără splină ca având un substrat inițiatic: „Taci tu fată Giurgiuleancă/ Din vârful Giurgiului,/ Că de m-oi sui la tine,/ Zău că nu-i păți-o bine! Eu cosița ți-oi tăia-o,/ Sus în vârf ți-oi ridica
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o învelitoare specială”. Cosița tăiată devine un simbol evoluat al înghițirii neofitului și exprimă pierderea unei părți din sinele neofitului, în același mecanism simbolic precum amputarea degetelor sau scoaterea dinților în timpul ritualului. Pedeapsa „denunțătorului” care decodează public transformarea totemică a ciutei are ca echivalent în basm cosița de aur a Ilenei Cosânzeana, găsită în mijlocul „căii lungi, depărtate”: „...găsiră o coadă de păr frumos, toată strălucea ca aurul”. Părul lăsat lung pentru a putea fi împletit în modul îndătinat la nuntă era
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bea” (Coconi - Ilfov). Sacrificiul este aici îndeplinit de frații fetei din leagăn, legătura dintre principiul masculin și cerb fiind foarte amplu exemplificată de colindele de fecior. O jertfă totemică răsturnată, ce amintește de orațiile de nuntă unde mireasa ia forma ciutei, sugerează într-o colindă din Oprea, Făgăraș. Colindătorii transformați în vânători (inițiați ai forței virile) cer fetei colindate un sacrificiu care afectează pozitiv comunitatea: „Nu te fată spăimântară/ Nu ți-om cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele/ Că le cere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cer fetei colindate un sacrificiu care afectează pozitiv comunitatea: „Nu te fată spăimântară/ Nu ți-om cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele/ Că le cere doamna noastră,/ Prin dunghii să strecurăm,/ Prin coarne să măsurăm,/ Mari boieri să ospătăm”. Urmărirea ciutei fără splină în colindele de fecior și conăcăriile intonate la nuntă decodează transformarea vânatului în fată de măritat prin legătura totemică dintre cele două ipostaze. Orațiile de nuntă dezvăluie limpede filiația: „Șî să găsi alți vânători/ Mai recunoscători,/ Și zise
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mi-or înveli căsuța;/ Cerbule cu unghiile/ Mi-or face păhărele/ Și-or bea boierii cu ele” (OstrovTulcea). Esență a vitalității și forței, oasele și sângele protejează cuplul virtual prin magia unei „locuințe” constituite din însuși animalul mitic. Prin adăugarea ciutei la fauna inițiatică avem o nouă dominantă selenară, dat fiind că cerbul și ciutele sunt considerate a fi animale semi-sacre ce își „manifestă întreaga lor putere în nopțile cu lună”. Mihai Coman notează că textele de tip 67 A și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
boierii cu ele” (OstrovTulcea). Esență a vitalității și forței, oasele și sângele protejează cuplul virtual prin magia unei „locuințe” constituite din însuși animalul mitic. Prin adăugarea ciutei la fauna inițiatică avem o nouă dominantă selenară, dat fiind că cerbul și ciutele sunt considerate a fi animale semi-sacre ce își „manifestă întreaga lor putere în nopțile cu lună”. Mihai Coman notează că textele de tip 67 A și B, Ciutalina, ciuta fără splină, descriu o inițiere feminină și nu una a flăcăului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiatică avem o nouă dominantă selenară, dat fiind că cerbul și ciutele sunt considerate a fi animale semi-sacre ce își „manifestă întreaga lor putere în nopțile cu lună”. Mihai Coman notează că textele de tip 67 A și B, Ciutalina, ciuta fără splină, descriu o inițiere feminină și nu una a flăcăului, fiind vorba „nu de o vânătoare ritualică, ci o fugărire ritualică”, această decodare părând mai aproape de indiciile textului: „- Ce mă boieri ispitiți?/ C-am vânat o ciută lină,/ Ciuta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
B, Ciutalina, ciuta fără splină, descriu o inițiere feminină și nu una a flăcăului, fiind vorba „nu de o vânătoare ritualică, ci o fugărire ritualică”, această decodare părând mai aproape de indiciile textului: „- Ce mă boieri ispitiți?/ C-am vânat o ciută lină,/ Ciuta dede jos de vad;/ D-aia-i murgul asudat,/ Șoimii-s vineți feșteliți,/ Ogari dalbi îs obosiți!/ Strigă fata Giurgiuleancă:/ - Nu-l credeți, voi boieri mari,/ Că are o dragă ibovnică/ Și-i cale de două zile/ El
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ciuta fără splină, descriu o inițiere feminină și nu una a flăcăului, fiind vorba „nu de o vânătoare ritualică, ci o fugărire ritualică”, această decodare părând mai aproape de indiciile textului: „- Ce mă boieri ispitiți?/ C-am vânat o ciută lină,/ Ciuta dede jos de vad;/ D-aia-i murgul asudat,/ Șoimii-s vineți feșteliți,/ Ogari dalbi îs obosiți!/ Strigă fata Giurgiuleancă:/ - Nu-l credeți, voi boieri mari,/ Că are o dragă ibovnică/ Și-i cale de două zile/ El o calcă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zile/ El o calcă în două zile/ (...) Vasile, bun bărbat/ El așa d-o cuvântat:/ - Taci tu fată Giurgiuleancă/ Din vârful Giugiului,/ Că de m-oi sui la tine,/ Zău că mi-i păți-o bine!” (CioacaHunedoara). Substituirea fetei în ciută este transparentă în provocarea pe care aceasta o lansează tânărului. În alte colinde, după ce împarte ciuta la diferiți meșteșugari, eroul păstrează „limba ș-un rărunchi” pentru a se dezvinovăți în fața boierilor. Gesturile au un caracter fast, sunt o împărțire mistică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]