579 matches
-
Când la Vifleem ,iată, / Steaua se opri de odată. / Mers-a-n fața pruncului, / Cuvioși se-nchină lui, / Smirnă dau cu dărnicie, / Îi dau aur și tămâie..."141 "Căutarea", călăuzită de stea, se transformă în "vânătoare" a unor animale solare ciuta, capra, cerbul sau leul. Într-un timp sfâșiat de forțele întunericului, când soarele este victimă a tenebrelor, regenerarea, în ordinea cosmică, are loc printr-o moarte simbolică, punând început unei noi vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu știți, / Că jupân Meluță / Bun cal își hrănește / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu știți, / Că jupân Meluță / Bun cal își hrănește / Și mi-l pregătește. Joi de dimineață, / La vânat să-mi plece. / Și o să-mi vâneze, / Toți munții și codrii, / La șes or s` se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei și al cerbului, marchează trecerea din Anul vechi, rotund și desăvârșit, la Anul Nou, abia născut: "Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet, încet, / Iar din tufele uscate / Lupii-apar pe neașteptate / Și pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet, încet, / Iar din tufele uscate / Lupii-apar pe neașteptate / Și pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe și prin sate. Lasă-te de supărare / Și te scoală în picioare, / Altă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe și prin sate. Lasă-te de supărare / Și te scoală în picioare, / Altă ciută vei găsi / Cu noi dacă vei veni.../ Joacă bine, cerbule, / Învârtește-ți coarnele / Să se mire mândrele, / Hai s-o facem roată, roată."154 Dacă jocul cerbului presupune "rotirea" în ambele sensuri, tocmai pentru a menține legăturile dintre vechi și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
susținute și prin zicători rostite în versuri: ―La plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută. Creangă folosește proverbe și zicători care deși nu sunt rostite în versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și albaștri-, ―cine poate oase roade, cine
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Semănai cu parfumul unei flori, dansând pe obrajii rușinați ai nopții Îndrăgostite. Aș fi vrut să fiu nisipul din trupul tău clepsidră. În fiecare vineri gustam anafura trupului tău cu clinchet de post. Inima ierbii murise pe buzele ciutei. Pădurea sta ascunsă după draperia lunii. Dimineața părea o femeie cu trupul umezit de roua culcată-n poala cerului. Oasele fluturilor lovesc florile cu perciunii străzii, când dimineața se furișează În patul tău lipsit de maniere. Eu am venit să
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
de oi, în funcție de pământul pe care îl aveau în proprietate, astfel: pentru o falce (1,5 ha.) - 3 kg; pentru o falce prașilă - 4 kg. La acea vreme locuitorii comunei mai aveau, încă, 591 de oi. Spre exemplu, proprietarul Neculai Ciută care avea 30 de oi își putea opri pentru hrana proprie dar și pentru lucrările agricole cantitatea de 30 kg. de brânză. Datorită retragerii, de multe ori precipitate, dar și datorită pierderilor înregistrate în lupte, efectivele animalelor de povară și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
inițierea” băcăuanilor în arta teatrală (1848). În jurul datei la care s-a înfiripat prima trupă de teatru din orașul Bacău au fost vehiculate mai multe variante. Ioan Massoff dă drept sigură data de 20 ianuarie 1846, în vreme ce istoricul băcăuan Jean Ciută, consultând sursele arhivistice locale, a datat evenimentul „la trecutul an 1848”. Fondatorul, clucerul Alecu Vilner, a reușit, prin intermediul propriilor fonduri, să organizeze o trupă de actori amatori, „cu care se sili a răspândi în public gustul teatrului românesc”. În anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aurora, buclele de-aur îi unduiau pe frunte în vântul primăverii”. Prezența frumoasei fete, departe de corteJiul nupțial ce-i este destinat, alături de un mire impus, confirmă decizia vieții sale: „Ea venise să-mi aducă / jertfa jertfelor supreme...” Pare-o „ciută” jertfită pe altarul unei căVătorii, pe care ea nu o acceptă. Tânăra - „cerească făptură” (Friedrich eölderlin) - arată precum o „plantă ce-i bolnavăși nu poate să-ndure soarele...” și natura pare răvășită. Blând își despletește toamna ramurile clătinate-n vânt
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
apară nu ca prieten al lui Hamlet, ci ca intrigant și trădător, nu numai al prieteniei, ci și al țării, iar regina, asasină a Ofeliei. Deși nu aveam bani m-am dus în zilele următoare și am văzut pe Uranus Ciuta de Victor Ion Popa. După spectacol mi-a venit un gînd: ce-ar fi să intru în cabinetul directorului? (teatrul "Muncă și voie bună" era al său). Nu cumva?... Deși era târziu, scriitorul era acolo și m-a primit într-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pậnă în camera lui, iar eu îi simțeam absența cu o disperare mută și parcă ceva mă oprea, și acela era orgoliul meu de femeie superioară căreia nu i se cade “să pice” pradă unui bărbat. Mă simțeam ca o ciută gonită în noapte de vậnătorul cu numele Yon, rănită în dragostea mea, fără să înteleg totuși, că, dacă există vreo fericire pe pămậnt, apoi aceasta e prietenia, dragostea senină, curată, irațională. Și totuși, ce tragic este să rămậi izolată în
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
umbra lată, cu flori până-n pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt. Din codri singurateci un corn părea că sună. Sălbatecele turme la țărmuri se adună. Din stuful de pe mlaștini, din valurile ierbii Și din poteci de codru vin ciutele și cerbii, Iar caii albi ai mării și zimbrii zânei Dochii Întind spre apă gâtul, la cer înnalță ochii. {EminescuOpIV 412} GEMENII O candelă subțire sub bolta cea înnaltă Lumină peste regii cei dacici laolaltă, Cari tăiați în marmur cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și te mlădii cu mult farmec Intre creți-mbrăcăminții: Știi că toată ești frumoasă Și că ești răpirea minții. Haina ta cea minunată Nu-i în stative țesută, Căci ușoară-i ca de neguri Și te miști ca și o ciută. Pedepsit-au mâna inul Pânză fină ca să țeasă, Cât tu pari a fi mai goală Căci ușoară-i ș-arătoasă. Și albastre fine torturi - Străveziile mătăsuri - Cât cu-a ta privire fină Umbra tu abia le măsuri. Oh, cum este
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe umeri și cu o sarcină de crengi. Femeile izbucniră și ele într-un strigăt de bucurie, și arcașul fu mândru și mulțumit. Curăță cu cuțitul o creangă dreaptă și o puse în două crăcane, apoi se apucă să jupoaie ciuta, pentru frigare. - Fă focul, Ntombi, și să-i poftim și pe zei! porunci el. Ntombi adună un rug de vreascuri și alegând două bețe uscate începu să le frece de zor. Abia atunci își aduse aminte Nefert și o opri
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
babilonian înscris pe 12 tăblițe de argilă arsă, găsit în biblioteca regelui asirian Assurbanipal. Legenda datează din mileniul III î.e.n. footnote>... Vânătoarea te apropie de tot ce e mai pur, țâșnit din originara matcă animală, maiestatea lebedei, sfioasa noblețe a ciutei, taina de sfinx a caprei negre încremenită pe vârful de stâncă cu ochii adânciți în amurg, fala cerbului încununată cu ramuri... Apoi, femeia și vânătoarea, dacă ne amintim de Diana, zeița vânătorii, sunt totuna... una și aceeași năzuință. Femeia transfigurează
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-se... Potopind-o în sărutări, Vladimir simți că va urma o noapte frenetică de iubire: își zise că e dispus să se istovească împreună cu ea, deasupra ei, prin ea, sub ochii ei strălucitori, frumoși și cu globi rotunzi, ca de ciută (deși nu există pe glob ciute cu ochi de safir!), ciupind în joacă cu buzele de sfârcurile maronii, morfolind sânii tari, plini și obraznici, depărtându-i violent picioarele desăvârșite, cu piele mătăsoasă... Cu toate că nici unul nu știa de teoretizările înțeleptului Shari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
simți că va urma o noapte frenetică de iubire: își zise că e dispus să se istovească împreună cu ea, deasupra ei, prin ea, sub ochii ei strălucitori, frumoși și cu globi rotunzi, ca de ciută (deși nu există pe glob ciute cu ochi de safir!), ciupind în joacă cu buzele de sfârcurile maronii, morfolind sânii tari, plini și obraznici, depărtându-i violent picioarele desăvârșite, cu piele mătăsoasă... Cu toate că nici unul nu știa de teoretizările înțeleptului Shari Vatsyayana din Benares, alcătuiră un nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să dispară în neant! Ca și cum ar fi știut ce-i trece prin minte, Melanie îl asigură: Cu astea nu dormi două nopți la rând, fiindcă nu am să te las nici eu. Ochii ei albaștri, rotunzi și umezi, ca la ciută, i se alungiră într-o expresie de pisică. Ispititoare, ațâțată, alintându-se ca o felină, miorlăi: Motănel, vino aici! Haide să facem ca pisicuțele! Înainte de a se ivi zorii zilei și de a se auzi primele miorlăituri ale cotoilor vagabonzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-lea la seniori, la Sibiu și Lugoj și un titlu de campion național, cucerit de Oscar Recer în anul 1982. Monica Holdiș este, de asemenea, una din performerele de seamă ale clubului, fiind campioană națională la categoria semiușoară cu iapa Ciuta, titlu obținut în 1996, și vicecampioană balcanică în 1997. Existența clubului este firește legată de numele profesorului Lungulescu, dar în aceeași măsură și de cel al reputatei antrenoare și campioane, maior (r) Bodó Ildikó. La ora actuală, profesorul Lungulescu, deși
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
în cuvintele: "Nu-i frumos ce-i frumos, ci-i frumos ce-mi place mie”. Totuși, există valori care rezistă de-a lungul secolelor și sunt recunoscute ca frumoase în orice timp și loc. De exemplu, sculptura antică Diana cu ciuta sau versurile lui Eminescu. Atitudinea aceasta presupune din partea privitorului sau a cititorului și o anumită cultură, un gust format prin cunoașterea capodoperelor artei universale. Pregătirea culturală contribuie la receptarea mai profundă a frumosului artistic. Lumea există ca unitate în diversitate
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor ciuta năzdrăvană și vânarea leului de către voinic; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
New York, 2003; Walter Carlsnaes, Thomas Risse, Beth Simmons (eds.), Handbook of International Relations, Sage Publications, Londra, 2002; Joshua S. Goldstein, International Relations, ediția a III-a, Longman, New York, 1999 (edițiile folosite variază). Coordonatorii acestui volum adresează mulțumiri speciale lui Felix Ciută, de la University College London, School of Slavonic and East European Studies, pentru ajutorul oferit în structurarea manualului. Mulțumim Editurii Polirom, și în special directorului Silviu Lupescu, pentru încrederea acordată în derularea acestui proiect.
PREFATA. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1503]
-
împărțit în trei registre de brâuri duble în relief ce sunt striate, din care cel central și superior prezintă două și respectiv trei linii verticale în relief striate, în partea dreaptă a registrului superior și central fiind reprezentate câte o ciută cu capul întors înapoi, corpul lung și neproporțional, picioarele reprezentate din profil, în partea stângă a registrului central fiind redate trei măști umane, alte motive identificate (pe obrăzar) fiind brâuri duble sau triple în formă de semicerc, o serie din
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]