399 matches
-
în lanțuri ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane și zarzării ei peste tine să-i scuturi ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să-ți pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
atestat de comerciant în aceste vremuri în care cei răi se ajută unii pe alții. Țăranul român tânjește deocamdată după țarina lui, la hotarul CAP-ului, dar nu mult. Gheorghe și Ion se vor ridica să-și bea libertatea din ciuturi și să-și pună sărutul pe frunți, pe icoane, pe toate ce slobode-i ies înainte, așa cum i-a văzut Radu Gyr, în revelația sa. Matur(itate)a spirituală Una din problemele cărora le-am afectat mare parte în timpul detenției
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
2. Mori și vâltori Comuna Prigor, satul Putna Caraș- Severin n)3. Mori Comuna Ciclova Română Caraș- Severin n)4. Pivnițe de deal Comuna Bălănești, satul Glodeni Gorj n)5. Trei mori de lemn Comuna Ponoarele, satul Ponoarele Mehedinți cu ciutură n)6. Crama lui Buzescu Comuna Priseaca, satul Buicești Olt n)7. Moară de apă Comuna Țifești, satul Vitănești Vrancea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Monumente și situri arheologice a) Complexe paleolitice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
în București, România, fiica lui Ion-Dan-Radu și Reca, cu domiciliul actual în Austria, 3370 Ybbs an der Donau, Franz Kirchstr. 1/1/1, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Petre Ispirescu bl. 40, ap. 5, sectorul 5. 285. Ciutura Catalin-Ștefan, născut la 24 decembrie 1972 în localitatea Pucioasa, județul Dâmbovița, România, fiul lui Nicolae și Elena-Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 40219 Dusseldorf, Gladbacherstr. 9 D, cu ultimul domiciliu din România în București, sos. Colentina nr. 11, bl. R
HOTĂRÂRE nr. 747 din 31 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
sau propoziții din alcătuirea lor pot fi reale, ipotetice, potențiale, ireale, optative: „De când s-a dus, sunt ca o creangă veștedă, Care-nainte de-a-nflori se scutură, Și lumea nici o bucurie nu-i mai dă Inimii mele, boală și putredă ciutură.” (M. Isanos) „Poate-ți odihni oleacă - zise femeia - îți fi obosiți.” (C. Hogaș), „- Ostenit trebuie să fi fost cuconașul ist tânăr, observă femeia privind pe tovarășul meu cum dormea de adânc.” (C. Hogaș), „...Trebui, deci, să coborâm cele treizeci și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi: casa lui Nae Iosif Țapul, veche de peste 120 de ani (Argeș); Bran - case de lemn, Victoria - cantonul lui Dumitru Opriș (Brașov); Bolvașnița - mori de apă cu vîltori, Cornea - mori de apă, Cornereva - peste 70 de mori de apă cu ciutură și vîltori, puternic centru de construit leagăne de copii din lemn, Turnu Ruieni - mori cu roată verticală (Caraș-Severin); Runcu - cipolitori de furci și de porți de lemn (DÎmbovița); Padeș - casa Constantin Nacu, Peștișani - crestături În lemn (Gorj); Balta - case și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monumentul generalului Ioan Dragalina (1860 - 1916) conducătorul armatei I române; - casa generalului Ioan Dragalina; - bustul monumental a sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu; - hotel, restaurante, cofetării, baruri, baze de agrement, etc.; CORNEREVA. - m. de tehnică populară - peste 70 de mori de apă cu ciutură și vîltori; - vatra folclorică și etnografică, port popular specific zonei Cernei, realizatori de instrumente populare - Cimpoaie, constructori de leagăne pentru copii, obicei pastoral - măsuratul oilor -luna mai, formație de dansuri laureată, formație de cor; - m. n.: Peștera Mare (de pe Cerna
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vin, Paris, Pygmalion-Gerard Watelet, 1982, p. 17. 26 În original: La vigne doit voir le fleuve. 27 R. Weinhold, Vivat Bachus, Zurich, Stauffacher, 1976, p. 177. 28 În Evul Mediu, vinul era păstrat în ploști din piele, denumite "buclii" sau "ciuturi", care vor deveni mai târziu flacoane din sticlă denumite simplu "sticle". 29 B. Petitjean, Saint Vincent et Dionysos, Paris, Les Racines de Paris, 1985, p. 6. 30 R. Lecotté, Saints protecteurs de la vigne et du vin en France, Tours, Museé
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
l-am putea tălmăci ca "distracție" și "învățătură", sau ca "joc" și "muncă", sau ca "valoare finală" și "valoare instrumentală", sau ca "artă" și "propagandă" - sau ca artă ca scop în sine și arta ca ritual obștesc și liant al ciuturii. Dacă ne interesează acum aspectul normativ - cum trebuie oamenii să prețuiască și să evalueze literatura? - va fi necesar să răspundem prin câteva definiții. Oamenii trebuie să prețuiască literatura pentru că este ceea ce este; ei trebuie s-o evalueze prin prisma și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și legume. Într-un colț, era fântâna cu cumpănă, așa cum o moștenire de la bunici. La vedere, această fântână era o frumusețe. Știubeiul îl avea făcut din piatră cimentată, în formă octogonală, iar cumpăna înaltă, bifurcată în partea de sus. O ciutură mare de lemn amintea de bunicul ei, care a lucrat la stână, multă vreme. Totul era cât se poate de gospodărește lucrat, numai că, așezarea nu era cea mai potrivită. Fiind pe vale, când ploua mai abundent, toată apa de pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sursă de apă. Aliniați pe două rânduri, într-o coloană lungă de o jumătate de kilometru, asemenea unei anaconde gigantice stând nemișcată în așteptarea prăzii, copii, femei și bătrâni înaintau somnambulici și lunatici sub soarele arzător al Câmpiei Bărăganului spre ciutura fântânii cu cumpănă, pentru a-și potoli setea. Soarele, ca un dictator nemilos, își trimitea oastea de săgeți furibunde spre creștetele celor din coloană, într-o încercare sarcastică și disperată de lichefiere a creierelor. Siluetele înalte ale femeilor, cu capetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
duceau cu gândul la priveghiul de rezonanță istorică al mamelor și soțiilor spartane, plângându-și eroii de la Termopile, care, sub conducerea regelui Leonidas, au intrat triumfători în memoria eternității. Ajuns în dreptul fântânii, am introdus pe rând cele două sticle în ciutură, umplându-le cu apă leșietică și rău mirositoare, îndreptându-mă apoi spre bordei, pe drumul căptușit cu praf gălbui și fierbinte. Mai încolo, am cotit-o pe drumul de miriște țepoasă care era strada numărul 3, mergând pe ea până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
până la singura fântână din zonă, de a sta în picioare sub arșița soarelui și în praful fierbinte al drumului, într-un șir de oameni așezați unul după altul pe o lungime de o jumătate de kilometru, pentru a scoate cu ciutura din fântână o apă leșietică și greu de băut. De ce dura atâta timp pentru umplerea sticlelor și a celorlalte recipiente? Iată de ce: fântâna avea peste 30 de metri adâncime și izvoare foarte slabe. După două ciuturi cu apă pline, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pentru a scoate cu ciutura din fântână o apă leșietică și greu de băut. De ce dura atâta timp pentru umplerea sticlelor și a celorlalte recipiente? Iată de ce: fântâna avea peste 30 de metri adâncime și izvoare foarte slabe. După două ciuturi cu apă pline, a treia se umplea pană la jumătate și, prin urmare, trebuia să mai așteptăm să crească nivelul apei pentru a mai putea scoate. Și tot așa... Insolația, durerea de stomac, diareea, inaniția, degradarea fizică și morală ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lucru, a acestui scop, sens ce scapă simțurilor, experienței și logicii noastre cea de toate zilele? Un sceptic ar putea râde și ne-ar putea oferi pilda „măgărușului castilian” care Învârte neobosit, de dimineața până seara, o roată ce scoate ciuturi goale dintr-o fântână secată! (O imagine, o metaforă pe care o Împrumutăm din splendida și melancolica bijuterie lirică a lui Blagaă. 3 Repet: mie mi se pare și pentru mine bătrânețea este un dar. Chiar dacă ar fi doar pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cerul, neștiind încotro să se îndrepte. Brațele cerului păreau că stăpânesc tot Pământul. Nici nu puteai ști dacă în acel moment mai exista Dumnezeu. Era trecut de miezul nopții, era aproape de apariția zorilor. Alin își simțea capul greu ca o ciutură plină cu apă, iar gândurile îi umblau ca o umbră efemeră a unui delir. Prin fața lui se perindau imagini chinuitoare, dar fără nicio urmă de tristețe. Simțea că este atras din ce în ce mai mult de locurile necunoscute de dincolo de hotarul țării. Era
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Maria privea cu tristețe fulgii cum se legănau în vânt și-și căutau parcă locul unde să se așeze. Nu era frig; între timp ajunseseră la Podul Verde unde Costache și Gheorghiță, după ce au oprit la fântâna cu cumpănă și ciutură, fântână săpată de Costache împreună cu taică-su, Ion Gheorghiu, au deșertat apa din ciutură în căldarea de adăpat caii, ce era purtată mereu în căruță, și le-a pus-o sub boturi. Aceștia au băut puțină și au început să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
locul unde să se așeze. Nu era frig; între timp ajunseseră la Podul Verde unde Costache și Gheorghiță, după ce au oprit la fântâna cu cumpănă și ciutură, fântână săpată de Costache împreună cu taică-su, Ion Gheorghiu, au deșertat apa din ciutură în căldarea de adăpat caii, ce era purtată mereu în căruță, și le-a pus-o sub boturi. Aceștia au băut puțină și au început să fluture din cap, semn că s-au săturat. Aduseră caii la căruță, i-au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1996; ed. 2, Chișinău, 1997; ed. 3, București, 2002; Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul, Cluj-Napoca, 1997; Mărul de aur. Valori românești în perspectivă europeană, București, 1998; Plânsul demiurgului, Iași, 1999; Cumpăna cu două ciuturi, Timișoara, 2000; Brâncuși, poet al ne-sfârșirii, Chișinău, 2001; Critice, I-III, Craiova, 2001-2003; La Pomme d’or, Chișinău, 2001; Duiliu Zamfirescu între Natură și Idee, Focșani, 2002; Zeul ascuns, Chișinău, 2002; Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
VIS NEÎMPLINIT În memoria eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu Visa s-ajungă învățătoare Spunea Sabina, sora ei Destinul croi o altă cărare Pentru fata că floarea de tei. În ograda părinteasca sărăcia apăsătoare Amorțea cumpănă în vânt. În cer ciutura secase la soare Tăcerea coborâse pe pământ. Cătălina vedea părinții trudind în zadar Sărăcia încremenită-n azimut Ar fi dorit să-i scoată din amar Însă destinul era un vulcan de temut. ... și a plecat Cătălina de acasa cum pleacă
Vis neîmplinit. In: Curierul „Ginta latină” by Laura Vega () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2238]
-
prea multă liniște-i ca fierea, poate naște chiar un monstru. Râde ciobul de oală spartă, nu se uită în traista lui, întoarcerea-i înțelegere în artă sau abandonarea în timpul nimănui. Vai de vițelul ce vaca împunge, Imagini inverse din ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra apei Un gând se-aprinde de la alt gând, Neatentă rădăcina cade sub tăișul sapei, Ne naștem de-odată și murim
TIMPUL CA UN PROVERB, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349719_a_351048]
-
103. Plesoiu 32. Celaru │104. Plosca 33. Ceratu │105. Podari 34. Cernatesti │106. Poiana Mare 35. Cernelele │107. Popinzalesti 36. Cetate │108. Preajba de Pădure 37. Cioroiasu │109. Predesti 38. Ciupercenii Noi │110. Radomiru 39. Ciupercenii Vechi │111. Radovanu 40. Ciutura │112. Rasnicu 41. Cîmpeni │113. Rastu 42. Cornu │114. Răcari 43. Coșoveni │115. Robanesti 44. Cotofenii din Dos │116. Rojiste 45. Cotofenii din Fața │117. Sadova 46. Coveiu │118. Sălcia 47. Daneti │119. Sălcuța 48. Dăbuleni │120. Sărbătoarea 49. Desa │121
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
a Judecătoriei Ploiești; - Mihai Răduț, născut la 3 septembrie 1967 în Plopii Slăvitești, județul Teleorman, fiul lui Gheorghe și Amelia, condamnat prin Sentința penală nr. 807/1991 a Judecătoriei Slatina; - Rădulescu (fostă Vasile) Luciana, născută la 16 iunie 1963 în Ciutura, județul Dolj, fiica lui Ion și Floarea, condamnată prin Sentința penală nr. 220/1999 a Tribunalului Dolj, modificată prin Decizia penală nr. 335/2000 a Curții de Apel Craiova. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din
DECRET nr. 426 din 4 iunie 2004 privind acordarea unor graţieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158480_a_159809]
-
3,0 Țuglui Țuglui 11,0 Terpezița Terpezița 19,1 Lazu 19,1 Tălpaș Tălpaș 8,5 Nistoi 7,2 Soceni 15,8 Moflești 9,3 Putinei 1,8 Vârvoru de Jos Vârvorul de Jos 7,2 Gabru 11,5 Ciutura 6,3 Dobromira 8,1 Vârvor 11,5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──── TOTAL DOLJ 31 comune 107 sate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── GALAȚI Barcea Podoleni 1,0 Barcea 6,0 Braniștea Braniștea 16,6 Traian 18,8 Vasile Alecsandri 26,8 Buciumeni Tecucelu Sec 10,0 Hănțești 5
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Articolul 1 Se aprobă Licența de concesiune nr. 11.231/2008 privind explorarea resurselor de lignit din perimetrul Dealul Ciutura, județul Gorj, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială TRANS CONTAINER - S.R.L., din localitatea Lunca, județul Vâlcea, în calitate de concesionar. Articolul 2 Se aprobă Licența de concesiune nr. 11.243/2008 privind explorarea resurselor de apă
ORDIN nr. 216 din 6 noiembrie 2008 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204539_a_205868]