521 matches
-
mari de teren agricol și a densității subzistențiale mici. (C .Iațu, 2002) Spre Câmpia colinară a Jijiei au avut loc migrații sezoniere și din alte zone ale țării, spre exemplu, migrația,,muntenilor”, dar intensitatea lor a fost diminuată de legarea clăcașilor de moșie, spre deosebire de Bucovina,unde împroprietărirea din anul 1848 eliberase țărănimea de această legătură. Aceste curente de migrație temporară s-au declanșat din zonele periferice ale orașelor Botoșani,Huși și din târgurile Lespezi și Tg. Frumos, de unde proveneau
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
viziunea criticului, Goga este un "Whitman al conștiinței românești": "El scrie să fie auzit nu de o cititoare plimbându-se leneș printre oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist." Urmându-l pe E. Lovinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
drepturilor de înaintare, de retragere și asupra di feritelor pozițiuni ale ofițerilor; 10. Asupra justiției militare. Se vor revizui toate codicele și legile existente spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de față. Art. 133 [132]. Nealienabilitatea pământurilor foștilor clăcași în timpul de 20 de ani, prevăzut prin legea rurală, este manținută. Promulgăm această lege, ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată în Monitor. Dat în București, în 30 iuniu anul 1866. carol L.S. Ministru din întru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Șvarac că acolo trebuia să fii! Numaidecât, fac precum zici! Îndemnându-și caii s-a întors din drum și-a luat-o spre ogor. Mama a venit acasă într-un suflet, că trebuia să pună mesele în curte pentru toți clăcașii. A venit și tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de Huși, se vor alipi târgului și vor forma mahalalele Cotroceni, Răești, Plopeni, Broșteni și Corni. La începutul secolului al XIX-lea, în Condica liuzilor, Broștenii și Cornii figurau ca sate separate. Locuitorii acestor sate, în majoritate birnici, lucrau în calitate de clăcași pe moșia Episcopiei. În cursul operațiunilor de fixare a birurilor, mahalalele târgurilor au fost confundate cu satele. Într-o cerere a locuitorilor din mahalaua Cotroceni, din mai 1847, se arăta că, deși erau obligați să lucreze boierescul pe moșiile Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
această provincie măsuri asemănătoare, dar cu condiții mai stricte. S-a pus deci capăt înrobirii individuale. Reforma îi punea pe același plan pe fostul iobag și pe țăranul liber care muncise pămîntul unui boier pe baza unei înțelegeri. Ambii erau clăcași, adică țărani care plăteau pentru folosirea pămîntului. Marea slăbiciune a reformei agrare era desigur chestiunea impunerii ei, întrucît boierii dețineau controlul asupra mediului rural. Pentru ca reforma să aibă rezultatul scontat, administrația centrală trebuia să continue să fie cu ochii pe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de muncă au fost mărite în Moldova și a fost totodată introdus un nou sistem de evaluare a acestor impuneri. A fost stabilită o cotă de muncă, numită nart (normă zilnică de muncă, introdusă în secolul al optsprezecelea, pe care clăcașii erau obligați să o presteze pe moșia boierului n.t.), care reglementa ceea ce trebuia să realizeze un țăran într-o zi, dar ea era atît de ridicată, încît nu putea fi îndeplinită în intervalul acesta de timp. Țăranul nu plătea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
polițai la 5 septembrie 1877, asupra faptului că „...dintre Moșiile adjudecate la licitație cu Începire dela 8 August pe periodul 1878-1883, sau confirmat Moșia Ghermănești cu cotunile Domnului Dimitrie Papadopulo”. Cum știrea era de interes public, mai ales pentru viitorii clăcași din acele localități, șeful Gheorghe Alexandrescu urma să se conformeze prin afișarea dispoziției „...la toate răspântiile din orașu”. a.n. Ministerele cereau mereu ofrande din partea populației... Cererile anterioare de scame și rufărie folosită dar curată, fuseseră urmate de altele asemănătoare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ani iar Convenția de la Balta Liman (1849) restabilea protectoratul țarului. Cele 12 invazii rusești Însumează mulți ani de abuzuri și silnicii. Karl Marx face o descriere terifiantă a regimului de robie și distrugere a boierimii autohtone adusă În situație de clăcași. Neșansele Rusiei pe plan extern ca În cazul războiului Crimeei au redat Moldovei Sudul Basarabiei iar după prăbușirea țarismului În 1918 Basarabia Întreagă a revenit la Patria Mamă. Succesul diplomației sovietice prin Încheierea Pactului RibbentropMolotov din 1939 a dus la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din 1835 îndreptățesc să se creadă că citise Les paroles d'un croyant ale lui Lamennais, apărute în 1833. El e un umanitarist, cam exaltat, cum erau de altfel toți pe atunci, înduioșîndu-se pentru văduva săracă, cerșetor, orb, muncitor, salahor, clăcaș, osândit la ocnă, fără a fi însă comunist, cum pretindea Eliade, care îl poreclise Sarsailă. Boliac izbutește în evocarea feericului arhitectonic, dar și a grandiosului tehnic. Descrierea unei furtuni haotice pe munți de cremene e remarcabilă: Îmi place s-ascult
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
350 lei și, respectiv, 250 lei/ha; la județul Tutova de 400 și 300 lei/ha. Senatul a votat legea cu 51 bile albe, contra una bilă neagră. „Domnule președinte, am primit o petițiune de la un număr însemnat de locuitori clăcași din comuna urbană Vaslui, prin care roagă Camera să se facă și pentru dânșii o lege specială prin care să se permită înstrăinarea locurilor de casă ce au în virtutea legii din 1864, se adresa P. Gorgos, președintelui Adunării deputaților, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
P. Gorgos, președintelui Adunării deputaților, în ședința din 21 decembrie 1896. După dorința exprimată de acești locuitori, deputatul de Vaslui prezenta și expunerea de motive pentru un eventual proiect de lege: „În virtutea legii rurale din 1864 s-au împroprietărit locuitorii clăcași, dându-li-se pe lângă pământurile din câmp și locuri de casă în vatra comunelor, sub condiția de a nu le înstrăina conform art. 7 din lege. Această prohibiție s-a confirmat și prin legea din 13 februarie 1879, privitoare la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în toate părțile județului. Pe dealurile dinspre Iași numai devin mai rari sau lipsesc cu totul. În plasa Negrești, limitrofă cu Siretiul de sus din Roman, avem 1991 răzeși în 19 sate, din care 11 sunt mixte cu 554 foști clăcași. În plasa Pungești, care se mărginește cu plasa Fundul, tot din Roman, avem 1956 răzeși în 20 sate, din care 8 mixte cu 328 foști clăcași. În plasa Delești, care continuă spre răsărit pe cea precedentă, avem 1757 răzeși în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avem 1991 răzeși în 19 sate, din care 11 sunt mixte cu 554 foști clăcași. În plasa Pungești, care se mărginește cu plasa Fundul, tot din Roman, avem 1956 răzeși în 20 sate, din care 8 mixte cu 328 foști clăcași. În plasa Delești, care continuă spre răsărit pe cea precedentă, avem 1757 răzeși în 16 sate, din care 8 mixte cu 178 foști clăcași. În plasa Solești, care atinge județul Fălciu, sunt 13 sate cu 2156 răzeși. Trei sate numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tot din Roman, avem 1956 răzeși în 20 sate, din care 8 mixte cu 328 foști clăcași. În plasa Delești, care continuă spre răsărit pe cea precedentă, avem 1757 răzeși în 16 sate, din care 8 mixte cu 178 foști clăcași. În plasa Solești, care atinge județul Fălciu, sunt 13 sate cu 2156 răzeși. Trei sate numai sunt mixte cu 168 foști clăcași. Plasa Codăești, limitrofă spre nord cu Iașii, nu are decât 905 răzeși, așezați în 9 sate; numai două
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spre răsărit pe cea precedentă, avem 1757 răzeși în 16 sate, din care 8 mixte cu 178 foști clăcași. În plasa Solești, care atinge județul Fălciu, sunt 13 sate cu 2156 răzeși. Trei sate numai sunt mixte cu 168 foști clăcași. Plasa Codăești, limitrofă spre nord cu Iașii, nu are decât 905 răzeși, așezați în 9 sate; numai două din aceste sate sunt mixte cu 47 foști clăcași”. Cu aceste spuse, iată în sinteză datele referitoare la cele de mai sus
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
13 sate cu 2156 răzeși. Trei sate numai sunt mixte cu 168 foști clăcași. Plasa Codăești, limitrofă spre nord cu Iașii, nu are decât 905 răzeși, așezați în 9 sate; numai două din aceste sate sunt mixte cu 47 foști clăcași”. Cu aceste spuse, iată în sinteză datele referitoare la cele de mai sus pentru județul Vaslui, așa cum sunt ele înscrise în „Tabelele statistice a satelor răzășești", întocmite de P. Poni, (op.cit., p. 133-135) Referitor la județul Tutova, „în mijlocul județului, desigur
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
învecinate" spune P. Poni. Și detaliază: „În plasa Tutova, care se mărginește spre nord cu plasa Pungeștii din Vaslui și spre vest cu Podul Turcului din Tecuci, avem 1961 răzeși în 27 sate, din care 13 mixte cu 242 foști clăcași. În plasa Pereschiv, care se întinde până în partea centrală a județului avem 1265 răzeși în 17 sate, situate pe valea Pereschivului sau pe dealurile dinspre plasa Podul Turcului din județul Tecuci. Nu sunt decât 6 sate mixte cu 194 foști
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În plasa Pereschiv, care se întinde până în partea centrală a județului avem 1265 răzeși în 17 sate, situate pe valea Pereschivului sau pe dealurile dinspre plasa Podul Turcului din județul Tecuci. Nu sunt decât 6 sate mixte cu 194 foști clăcași. În plasa Corod avem 1887 răzeși în 9 sate relativ mari, așezate unele pe dealurile de la apusul plășii, altele pe dealurile de la răsărit. Pe șesul Bârladului nu sunt răzeși. În plasa Simila, care se mărginește la nord cu plășile Pungești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
altele pe dealurile de la răsărit. Pe șesul Bârladului nu sunt răzeși. În plasa Simila, care se mărginește la nord cu plășile Pungești și Solești din Vaslui, sunt 2093 răzeși în 23 sate, din care numai 3 mixte cu 110 foști clăcași. În plasa Murgeni, care se întinde până la Prut, mărginindu-se la nord cu Fălciu și la sud cu Covurlui, avem 2383 răzeși în 16 sate, din care 6 sunt mixte cu 247 foști clăcași. În plasa Adam avem 1925 răzeși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numai 3 mixte cu 110 foști clăcași. În plasa Murgeni, care se întinde până la Prut, mărginindu-se la nord cu Fălciu și la sud cu Covurlui, avem 2383 răzeși în 16 sate, din care 6 sunt mixte cu 247 foști clăcași. În plasa Adam avem 1925 răzeși în 14 sate, din care 6 sunt mixte cu 308 foști clăcași", situație care devine și mai clară consultând „Tabelele statistice a satelor răzășești" întocmite de autor (op. cit., p.136-138): Răzeșii ori reprezentanții lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nord cu Fălciu și la sud cu Covurlui, avem 2383 răzeși în 16 sate, din care 6 sunt mixte cu 247 foști clăcași. În plasa Adam avem 1925 răzeși în 14 sate, din care 6 sunt mixte cu 308 foști clăcași", situație care devine și mai clară consultând „Tabelele statistice a satelor răzășești" întocmite de autor (op. cit., p.136-138): Răzeșii ori reprezentanții lor n-au uitat să-și arate originile, atunci când a fost cazul. Deputații răzeșilor din Moldova în Divanul Ad-hoc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în județul Tutova, avea 240 răzeși cu pământ și 30 fără pământ. Alte sate din ținutul Tutovei prezentau aceeași scădere a răzeșilor fără pământ și sporirea celor fără - „Călimăneștii aveau 107 răzeși cu pământ, 30 fără pământ și 5 foști clăcași; Șendreștii aveau 12 răzeși cu pământ, 31 fără pământ și 60 foști clăcași; Stâncășenii aveau 56 răzeși cu pământ, 41 fără pământ și 25 foști clăcași; Ibăneștii aveau 122 răzeși cu pământ și 17 fără; Buda cu 45 răzeși cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sate din ținutul Tutovei prezentau aceeași scădere a răzeșilor fără pământ și sporirea celor fără - „Călimăneștii aveau 107 răzeși cu pământ, 30 fără pământ și 5 foști clăcași; Șendreștii aveau 12 răzeși cu pământ, 31 fără pământ și 60 foști clăcași; Stâncășenii aveau 56 răzeși cu pământ, 41 fără pământ și 25 foști clăcași; Ibăneștii aveau 122 răzeși cu pământ și 17 fără; Buda cu 45 răzeși cu pământ și 3 fără; Onțeștii aveau 75 răzeși cu pământ, 89 fără pământ
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]