4,212 matches
-
doua oară, i-a întărit trupul, l-a scăpat de boli. - Acum, continuă el, vedeți ce bărbat zdravăn a fost zidit! A zăbovit un timp asupra faptului că alegându-și drept soție pe Voica arată că este un om bine clădit în toate cele bărbătești. Bucatele, rachiul tare, vinul din podgorii renumite, curgeau fără întrerupere ca pe tobogan. La masa mare, mirii erau flancați de părinții lui Vișinel: Rafira și Lisandru, Ina și Alex, și Vijelie și Zița (părinții Voicăi), toți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ales că Marcel compara zilele petrecute împreună cu această prăjitură nesuferită! Va evita toată viața prăjiturile de acest gen, n-or s-o mai tenteze, se topesc prea repede, n-au consistență. Se dărâmase întreaga cetate a viselor ei, precum castelele clădite pe nisip, care nu rezistă nici timpului și nici intemperiilor naturii. A doua zi, trebuia să înceapă serviciul la secția de chirurgie. O săptămână întreagă făcu tot posibilul să n-o întâlnească pe Ina. îi era jenă să dea ochii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pentru Casa aceea de piatră cu care m-a persiflat. Cumpără un ziar și începu să-l răsfoiască din mers, fără un interes anume, numai din dorința de a o alunga din gândurile sale pe Olga. O readuse în tronul clădit în inima sa pe Ina, cea care avea toate drepturile de a stăpâni împărăția sufletului său. Singură... numai ea... Un octombrie neașteptat de blând, promițător de vreme bună, le îngădui mirilor să organizeze nunta și dansul în aer liber, în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
curios e că atîta timp cît a existat cenzura, el a funcționat foarte bine. Brejnev l-a făcut să scoată din el tot ce era mai bun, mai creativ. Dar cînd a căzut sistemul, neavînd adversar, a-ncercat să-și clădească o carieră În Occident. Dar, lipsindu-i motivația rezistenței politice, ener gia sa artistică s-a diminuat și talentul lui s-a stins, În timp” (p.52). Cred că e cumplit să fii martorul spectacolului stin gerii unui mare talent
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
că plouă și, dându-le apă la moară, să văd unde vor ajunge lucrurile. 9. La câteva săptămâni după cutremur, când lumea, speriată de cele văzute și la televizor în legătură cu repercursiunile cutremurului, începea parcă să se consoleze cu noua viață clădită pe ruinele celeilalte, totul părea că ar trebui luat de la început. Abia în asemenea condiții, poate vedea omul de rând că zilnic, se petrece același lucru, ca la începutul lumii, exprimat într-un singur cuvânt: căderea. Cădem. Zilnic cădem cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și adăugă un crâmpei dintr-o replică de-a lui Henri-Totul pare verosimil, ca un accident de vânătoare... Încuviințând din cap, în fugă, îi răspund cu cuvintele lui Mihai de Giulești: Toate aceste frumuseți sunt trecătoare, nimic nu se poate clădi pe ele și ne despărțirăm pe tulburătorul fundal muzical al huruitului bulgărilor de pământ. 7. 14 dec. 80’ J.P. Sartre: “Duminica avea de pe acum un trecut...În urma mea, în oraș, pe străzile mari, drepte, la lumina rece a felinarelor, agoniza
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
hrănim idealurile, să ne hrănim muzica ce freamătă în inimile noastre, frumusețea care se formează în mintea noastră, să hrănim farmecul gândurilor pure, pentru că din ele se vor naște condiții excelente pentru ca lumea noastră, în cele din urmă să se clădească bine. Nici nu mai știu de când nu mai folosesc gânduri și cuvinte negative, parcă nici nu ar mai exista în vocabularul meu. Nu mai pot să pronunț cuvinte negative sau critice și chiar dacă mai am momente când nu mă simt
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de care erau nemulțumiți. Exista o Uniune a Scriitorilor ca o grădină închisă. Foarte bine. S-a înființat lângă ea o Asociație scriitoricească. Nu contează că ea a murit din start. De interes este aici matricea. Vrei să demolezi ceva - clădești alături altceva, similar, chiar în coasta confratelui insuportabil. Acțiunile de acest gen s-au ridicat ca valul și-au intrat în mitologia urbană, ca fapte culturale. Câteva sute de intelectuali și-au inventat acele confortabile locuri de muncă, la care
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
a petrecut atunci a fost, de fapt, doar "o sângeroasă rotire a cadrelor" (p. 333), după care societatea românească a luat-o razna, producând o clasă politică incompetentă și un soi de capitalism în care "nici o avere... nu s-a clădit prin muncă cinstită" (p. 224), de fapt "o parodie mimând democrația", căci "nu există democrație în sărăcie". Rechizitoriul se amplifică, autorul demască pe rând tot ce este reprobabil - impostura, lipsa de cultură și de bun-simț, prostia și mitocănia etc., toate
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
șef de stat, cât și premier, primar general al Capitalei și președinte al PD-ului să forțeze o preluare a PSD-ului. În felul acesta, polul politic de stânga s-ar consolida în chip logic. Cu cine ar putea să clădească PNL polul politic de dreapta? Dl Ciuhandu a făcut un semn, numai că, aflați la putere, liberalii nu l-au văzut, căci penețecediștii se află, grație unor "lideri" ca dnii Diaconescu, Galbeni, Lupu și Ciorbea, exact acolo unde se aflaseră
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
să creadă ceea ce protagoniștii unui anumit punct de vedere i-au făcut să creadă. Iar dacă nu există un punct de vedere filozofic care să fie valabil pentru toată omenirea, atunci nici patrimoniul universal al culturii umanității nu poate fi clădit pe niște criterii acceptate de toți. Ideea că, prin însumarea tutoror valorilor parțiale se poate da naștere unui panteon al culturii universale este de tot falsă. Întregul nu se obține însumînd fragmente pe baza unui criteriu de echitabilă contribuție umană
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
nevoie, ca să se întemeieze, de reazemul a patru pereți. Și, asemeni lui, teatrul. Mai puțin, dar nu deloc, poezia. Așa că și literatura noastră, mai veche sau mai nouă, poate fi citită mergînd pe acoperișuri. De pildă, poezia Văcăreștilor s-a clădit pe o fereastră. Luminată, îngăduind serenade. Așadar, din poezia altora, intrată, în aceeași perioadă, sau mai devreme, cu totul în Curte, a noastră a prins doar o margine. Îndeajuns, însă, pentru un început. Romanul, cînd am început să-l avem
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
siropoase pe seama vagabondajului lor, și nu puține sunt cele care vorbesc despre iubiri pătimașe care s-au sfârșit prost, ratări În profesiuni elitiste ș.a.m.d. Legendele nu spun Însă nimic despre o vocație a așteptării. Totul În cerșit se clădește pe această așteptare. Graba nu Încape În meseria lor. Nici lipsa memoriei și nici lipsa curajului. Virtuozi sau nu, cerșetorii trebuie să aștepte. Uneori resemnați și liniștiți, alteori violenți și imperativi. Sunt buni psihologi și societatea ar putea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
slavă Domnului! Slavă Domnului! Măcar ale lui erau pula și coaiele! Pradă ușoară (ca să folosim un eufemism) sub aspectul masculinității în această lume de goimi cu păr și gură de aur, între picioare (Dumnezeu să-l binecuvânteze pe tata!) era clădit ca un om cu greutate, cu două coaie mari, sănătoase, cu care s-ar fi mândrit și-un rege, și-un șlong 1 de o lungime și un diametru impresionante. Și erau ale lui: da, sunt absolut sigur de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și găsi o cutiuță de chibrituri. Când aprinse unul, acoperișul se Înălță brusc deasupra ei ca un vrej de fasole. Ceva bloca spațiul la un capăt, ridicându-se până la jumătatea Încăperii, spre acoperiș. Alt chibrit Îi dezvălui niște saci voluminoși, clădiți Într-o stivă de două ori mai Înaltă ca un stat de om. În buzunarul drept al doctorului Czinner se afla un ziar Împăturit. Ea smulse o pagină și-o răsuci, făcând o făclie, ca să aibă destulă lumină până-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
gravă "metafora celor cinci foi de viță", folosită de mine în articolul acela? Era inoportună atunci, în ianuarie '69. Nu trecuse nici o lună de la Crăciunul lui '68, cînd studenții din București ieșiseră în stradă... În aprilie '71, însă, dumneavoastră ați clădit un studiu de douăzeci de pagini, avînd-o ca punct de plecare. Nici măcar nu m-ați trecut la bibliografie, ori ca moto surîde Lazăr, arătîndu-și obrazul. Credeați că, ajuns suplinitor "unde-a dus mutu' roata", nu mai citeam revistele? Lazăr vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a plecat din oraș... Mă duc și stau cu el pînă am certitudinea că-s însărcinată; iar cînd burta va crește, mă duc la mormîntul tatii să vadă că port sămînța unor țărani răzvrătiți, nu a unuia care și-a clădit cariera pe pumnii dați în cap, mai întîi, tatălui său...Ce tot fluieră nebunul ăsta de milițian, nu vede că abia merg pe lunecușul de pe jos... Ar trebui să mă întorc; aceia de-acolo, de pe treptele spitalului sunt Lazăr și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
analiza mai multe aspecte privind diferitele forme de organizare socială din perioadele mai sărace în consemnări istorice. Potrivit experților, o serie de caracteristici fundamentale ale societății chineze, pornind din antichitate, precum monarhia autocratică, structura socială bazată pe familie, concepția etică clădită pe devotamentul față de împărați și părinți pot fi reflectate de cultura numelui. Cum a ajuns în Occident tehnica creșterii viermilor de mătase Metoda creșterii viermilor de mătase ar fi fost inventată de Leizu, una dintre soțiile împăratului Huangdi, acum mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
romanul Călătorie spre soare-apune este alcătuit dintr-un număr mare de povestiri, fiecare din ele fiind relativ independentă, dar având și legătură una cu cealaltă. În toate acestea apar zeități și duhuri rele care reprezintă dreptatea și răul. Autorul a clădit aici o lume fantastică, grotescă, în care pot fi găsite însă, peste tot, umbrele lumii pământenilor. Palatul Cerului arată în aparență magnific și solemn, Împăratul de Jad, suveranul suprem al Universului, are însă o minte tulbure, neștiind să facă diferența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bec, nu auzi, sub goana electronilor, nici plescăitul peștilor în apele de la Porțile de Fier, nici ultimul țipăt al vietăților închise în cărbune de scurgerea erelor. Dacă opera răspândește o lumină albă, intensă și clară, ce importanță are că e clădită pe cadavre, iar autorul ei este un nemernic? Oricum, peste o sută de ani nu mai e nimic din ființa autorului, rămâne opera, dacă rămâne, zice Criticul. E o afirmație reconfortantă, mai ales pentru un critic. Căci, ia să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și ea a născut un băiețel și el, aflând pe front ce s-a întâmplat acasă, s-a aruncat în calea gloanțelor inamice într-o misiune nobilă, și-a salvat camarazii și s-a stins și cine știe cum s-ar fi clădit istoria dacă smocul acela de iarbă (blestemat) n-ar fi schimbat traiectoria șutului când Oneață Augustin a pornit singur de la mijlocul terenului, a trecut ca un bolid pe lângă fundașii insulari, l-a păcălit pe Grobbelaar și mingea a mușcat bara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și, tocmai de-asta, cu mult mai înfricoșătoare), să-ți obișnuiești ochii cu lumina difuză, lăptoasă, grea, să reciți vreo strofă dintr-o poezie cu șoimi ai patriei ca să prinzi puțin curaj: „Noi suntem viitorul/ Și-n țara ce-o clădim/ În zborul către mâine/ Ca șoimii o să fim“. Ciudat. Poate că în momentul acela vreo incantație misterioasă a făcut ca spiritul de șoim să se cuibărească în mine, ca o mlădiță înmugurită din trunchiul strămoșesc, dar nu mi-am deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să se lipească unul de celălalt pentru a avea loc amîndoi, intrai În Încăperi după Încăperi, la fel de Înțesate de cărți. Îmi plăcea să cred că toate aceste camere unite de ușițe erau o construcție pe care ar fi putut-o clădi un șobolan uriaș și la un moment dat, am savurat enorm acest gînd, pînă cînd Norman m-a trezit la realitate și mi-am dat seama c-a fost doar un vis frumos. Uneori, cărțile erau aranjate În zone perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
refugiată... — A, da. Am citit ceva despre refugiați. — Ai uitat pînă și de război? — Am atîtea lucruri de Învățat! — Da, multe lucruri. Dar are oare vreun rost să le Înveți? Pari mult mai fericit așa... — Adevărata fericire nu poate fi clădită pe ignoranță, replică el. Și adăugă, cu șovăială În glas: Iartă-mă. SÎnt atîtea Întrebări de pus... Spune-mi, eram numai prieteni? — Da, numai prieteni. De ce mă Întrebi? Ești atît de drăguță, Încît, nu știu... — Mi-ai salvat viața. — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii, să spună adevărul când mulțimea așteaptă măguliri. Sunt cazuri în care democrația cere să se opună necesitățile realizării farmecului făgăduielilor și de aceea democrația liberală cunoaște nedreptățile trecătoare ale impopularității, dar, în schimb, ceea ce se clădește, clădește pe temelii sănătoase și operele ei supraviețuiesc clevetirilor care se risipesc și patimilor care se sting. [...] liberalismul nu concepe progresul social decât în cadrul proprietății individuale, pe când socialiștii nu cred progresul posibil decât prin desființarea proprietății individuale.” O altă campanie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]