2,106 matches
-
fost trei poete bârlădence - Corina Dimitriu, Dorina Stoica, Gabriela Ana Bălan - prezente în antologie, ne-am unit vocile pentru a arăta lumii întregi ce avem mai bun, poezia. Toți invitații care au prezentat antologia - Petruș Andrei, Dumitru V. Marin, Gheorghe Clapa - au remarcat calitatea cărții și valoarea poeților cuprinși. Intervenția dnei prof. Oltea Gramaticu Rascanu a scos în evidență această particularitate a Bârladului, capacitatea de a se remarcă prin prețuirea actului cultural. Dacă ar fi să judecăm după densitatea personalităților culturale
LANSAREA ANTOLOGIEI DE POEZIE DOISPREZECE LA BÂRLAD de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383921_a_385250]
-
24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Există în vastul patrimoniu al muzicii ușoare românești o rouă de iubiri ce-nfioară, strivind singurătățile, în intensă solidaritate a celor ce-și închină liniștea la Porțile sărutului. Sub degetele compozitorilor ce cântă fermecător iubirii, clapele pianului trezesc note răsunătoare ca apa setei de cineva, din fântânița duhului. Unul împreună cu aceștia este Florin Bogardo. Secunda de iubire din portativele sale e înflorită; sărutul incitat de cântecele sale e taina lipită de oglinzile din spatele pleoapelor; extazul propulsat
FLORIN BOGARDO. IUBIREA RÂULUI CU LIVADA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384123_a_385452]
-
la Stockholm. Apoi, în 2003 a revenit oficial în scenă, lansând albumele Start from the Dark (2004), Secret Society (2006), Last Look at Eden (2009), Bag of Bones (18 aprilie 2012). Componența acuală a formației este următoarea: Joey Tempest (vocal, clape, chitară ritmică și acustică); John Norum (chitare, back vocal); John Levén (bas, back, vocal,); Mic Michaeli (clape, pian, back vocal, chitară ritmică); Ian Haugland (baterie, percuție, back vocal). De-a lungul timpului în alcătuirea formației s-au mai aflat: Tony
FORMAŢIA ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384129_a_385458]
-
Secret Society (2006), Last Look at Eden (2009), Bag of Bones (18 aprilie 2012). Componența acuală a formației este următoarea: Joey Tempest (vocal, clape, chitară ritmică și acustică); John Norum (chitare, back vocal); John Levén (bas, back, vocal,); Mic Michaeli (clape, pian, back vocal, chitară ritmică); Ian Haugland (baterie, percuție, back vocal). De-a lungul timpului în alcătuirea formației s-au mai aflat: Tony Reno (baterie, percuție), Peter Olsson (bas), Marcel Jacob (bas), Kee Marcello (chitare, back vocal). Pretutindeni și parcă
FORMAŢIA ROCK EUROPE CONCERTEAZĂ ÎN NOIEMBRIE, LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384129_a_385458]
-
Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi e dor... vouă nu? Nu cred că nu va este! Îmi e dor de vechea mea mașină de scris, da, prietena mea cu clape și bandă cu tus, cea care nu mă trădă niciodată. Nici nu știu pe unde zace uitată, într-o zi am să mă pedepsesc pentru asta, timpul cu siguranta mă va ține minte și nu mă va ierta. Acum stau
ÎMI E DOR… de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384138_a_385467]
-
ierta și mă lasă să merg la culcare când eram obosită. Nimic din ce scriam nu se pierdea, rămânea acolo, pe coală albă, aștepta cuminte continuarea. Asta nu mă iartă. O singură clipă de neatenție, o singură apăsare pe alta clapa și totul dispare! Sau mai rău, mi se întâmplă uneori lucruri de domeniul sf, scriu una și se salvează altă prin fișiere pe care le găsesc pe la mama naibii după îndelungi căutări. Ar trebui să îi dau un nume. Ba
ÎMI E DOR… de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384138_a_385467]
-
străbați tot cerul? Ca un astronom al iubirii ai explora doruri neștiute, ai întreba fiecare stea de mine? Ca un paznic al fericirii ai închide într-o lacrimă infinitul? Poate ai să mă întâlnești undeva între ieri și mâine... pe clapele când mai negre când mai albe ale inimii, între notele cântate de... o mare (iubire). Îți aud cântecul ce-și face ecou prin vise mă vindecă cu o lacrimă. Hai, și culege-mi lacrimile să le strângi în pumni, să
DACĂ ÎNTR-O ZI NU M-AI MAI AFLA... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383577_a_384906]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PIAN Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului PIAN Când degetele se preling pe clape Și timpul este spart în mii de clipe, Iar corzile încep din nou să țipe, Doar sunetul plutește-aici, aproape. Și de răceli ne molipsim, de gripe, Chiar dacă-i cald în aer și pe ape, Fugim de sărbători și de
PIAN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383614_a_384943]
-
Acasa > Versuri > Iubire > FLUTURI VIOLET Autor: Daniel Dobrică Publicat în: Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Ningea cu fluturi violet Dintr-un sipet cu ametiste Și-n stoluri, note triolet Țâșneau din clape fanteziste. Ningea cu fluturi violet Și mâna-mi tremurând întinsă, Se-aventura la șevalet, Să-ți zugrăvească fața ninsă. Ningea cu fluturi violet Nămeți pe degetul meu mare, Ce pe chitară-n flajolet, Șoptea numele tău de floare. Ningea cu
FLUTURI VIOLET de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382907_a_384236]
-
Câteva atingeri ale clapelor cu degetele tremurând sunt suficiente pentru ca publicul să rămână uimit. Preț de câteva minute, Theodor, un băiețel de doar 11 ani din Timișoara, reușește să creeze o atmosferă divină la fiecare spectacol, prin sunetele produse de clapele atinse cu multă
O lecţie de viaţă pentru noi toţi: Povestea micuţului pianist orb [Corola-blog/BlogPost/92783_a_94075]
-
Câteva atingeri ale clapelor cu degetele tremurând sunt suficiente pentru ca publicul să rămână uimit. Preț de câteva minute, Theodor, un băiețel de doar 11 ani din Timișoara, reușește să creeze o atmosferă divină la fiecare spectacol, prin sunetele produse de clapele atinse cu multă măiestrie. “Ave Maria” și “Concertul” sunt cele două melodii preferate ale micului artist pe care le cântă la pian la perfecție, astfel că sunt nelipsite din concertele pe care le susține. Theodor nu va ști niciodată cum
O lecţie de viaţă pentru noi toţi: Povestea micuţului pianist orb [Corola-blog/BlogPost/92783_a_94075]
-
sub efectul igrasiei, se iviseră reprezentări dintre cele mai puțin compatibile unele cu celelalte în realitatea comună. Astfel, într-o parte a peretelui aceluia mi se părea că disting silueta unui cocoș de munte, iar alături - un pianist aplecat peste clapele instrumentului său. În apropierea lor se zărea Turnul Eiffel, puțin răsucit, aproape să fie atins în zbor de Victoria din Samotrake. Ceva mai la mijloc se zbenguia un căluț de mare, gata și el să dea peste nasul enorm al
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
cu picioarele în ușă. „Dă televizorul mai încet!!!” Adormiseși cu aparatul deschis, pe ecran se desfășura un atac aerian; avioane în picaj, explozii, sirene, claxoane, țipete, comenzi, fond muzical - o tâmpenie, parcă mai era nevoie de un pumn tras în clapele pianului! Oprești războiul apăsând pe un buton; înainte să te culci se cânta Mahler; ascultând, plănuiai să instaurezi în Stațiune un regim militar. Patrule umblând pe Strada mare, rupând afișe semnate, misterios, KK, arestând suspecții. Făptașul este necunoscut, încă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
să ia seama la cuvintele sale. Poate că e mai bine să mai reflectăm... Nu e cazul să ne grăbim, murmură messer Pietro. Deja era ceva, se gândi Dante. Măcar sămânța Îndoielii izbutise să o semene. Știa că apăsase pe clapa care trebuia, fără a-i mai deranja pe Platon și pe Aristotel. Cât de sonor era glasul aurului, față de acela al virtuții și al rațiunii. — Da, Îi putem răspunde papei că Îi vom furniza arbaletierii de Îndată ce vom fi terminat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
capetele în hamgeriul primului sarascheriu ce va pogorî cu podghiazuri din afară spre a ne strica și risipi. Asta cam așa e - recunoscu Sima-Vodă. Turcii sunt ca femeile: nu te iartă nici mort. Dar n-ar strica să le tragem clapa. Nu te-aș sfătui, Măria-Ta - zise Ximachi. N-avem oști. Ce-am de pierdut? - făcu visător Sima-Vodă. Mâine-poimâine mă petreceți la groapă. I-am slujit patruzeci de ani pe păgâni și cu ce m-am ales? — Cu fumăritul! - cârâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
își cănea cu tăciune de frasin părul și sprâncenele, fugea în fiecare zi de la conac până la iaz și înapoi să-și mențină rumeneala din obraji, iar când boierul era plecat la vânătoare, se strecura în salon și apăsa fermecată pe clapele clavirului, cu gând să-nvețe singură, ca să i-o poată cânta la ziua de naștere, de Sfântă Mărie Mică, uimindu-l, doina lui preferată: „De-am avea Vodă de treabă”. Odată - cea mai fericită zi din viața ei - Radu Stoenescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de-ale lui Guthrie în stoc. Știu acum că încerca să-mi distragă atenția ca să nu mă duc afară să verific dacă le-a venit șoferul. Aș fi dat peste Walter Quincy. Walter probabil îi spusese că i-am tras clapa și că e posibil să-l fi văzut la față. S-a speriat la gândul că aș putea să-l văd și să fac legătura cu ea. Și i-a mers; m-a trimis în cealaltă direcție, în birou, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
negre, zbenguindu-se apoi de zor prin fața boxelor de o înălțime amețitoare. Retras în marginea uriașei platforme de lemn care era scena, nervos, încercând din răsputeri să se calmeze, Zulfik controla pentru ultima dată setările synthesizer-ului său cu o singură clapă și un singur buton. Naybet, cu părul său vâlvoi care îi adusese faima de nebun, testa concentrat bateria ce îi alimenta cratițele și tingirile care îl făcuseră celebru. Bubui dintr-o căldare de aramă, năucindu-i pe toți. Avalanșa sunetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cântau Ioneștii începu să zboare și să unduiască asemenea unui covor zburător, de vreme ce aceștia cântau cu mult nerv despre cum nu trebuie să fie oamenii: mici, răi și meschini. Cântau despre dragoste, despre vechea dragoste, așa cum era cunoscută cândva, iar clapele lor porniră să vorbească despre zorii umanității. În curând, instalațiile luminoase și sonore năuciră pe de-a-ntregul privitorii. Certurile, răspunsurile pe care și le dădeau instrumentele unele altora, cuvintele pe care și le adresau întrecură efectiv orice închipuire, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
care era purtată creșteau din ce în ce. Po-po-po-poai-pi-poai, declamă chitara lui Ionescu, tuby-tubap-tub-tap-d’dein? întrebă basul, căruia îi răspunse inevitabil Angestaitn: sooool - reeeee... Naybet răpăi scurt din tumuri, apoi Zulfik îi învălui cald și final, irezistibil, prin apăsarea singurei clape a synth-ului său, care făcu brusc ca tăcutele stele să pornească, înnebunite de sărutul muzicii. Părea că întreaga Lume de Deasupra va parcurge universul cu o viteză necunoscută. Deodată, dinspre scenă izbucni un suflu de energie atât de puternic, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
stil vechi în așteptarea lui Hirghe care plecase după cocaină (pe drum mi se spusese că Hirghe nu se droghează, că el doar vinde cocaină). În spatele ușii se afla o veche pianină, care nu putea fi deschisă decât pe jumătate. Clapele pianinei semănau cu niște dinți îngălbeniți. Pe suporturile așezate în partea de sus a pianinei se ridicau niște lumânări roșii, spiralate și poleite cu punctișoare aurii; luminările erau înclinate în direcții diferite (din cauza suporturilor prea largi) și li se vedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
față de masă destrămată, care părea un giulgiu. O străjuiau patru scaune și două vitrine pline de murdărie care adăposteau vesela, o colecție de vase și un serviciu de ceai. Într-un ungher rămăsese vechiul pian vertical al mamei lui Carax. Clapele se Înnegriseră, iar Îmbinările abia se mai zăreau sub stratul de praf. În fața balconului pălea un fotoliu ponosit. LÎngă el se găsea o masă de cafea pe care ședeau niște ochelari de lectură și o Biblie legată Într-o piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
carierei, mânioasă foc, și care la fiecare trei metri îl făcea pe tatăl meu mort „jigodie“ și „nătărău“. Apoi a dispărut, după ce trecuse de colțul magazinului lui Camille, Pălării, ornamente și noutăți, a cărui cortină de lemn sfâșiată atârna precum clapele sparte ale unui pian gigantic. Casa tatei era vizuina unui porc mistreț. Am încercat degeaba să regăsesc ceva din trecut, amintiri și imagini de altădată. Dar nimic nu mai mișca. Murdăria și praful îmbrăcaseră lucrurile într-un veșmânt de încremenire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ar mulțumi însă doar cu Sophie. Un alt loc al desfășurării acțiunii este clubul de jazz. Rainer vrea ca alții să comită infracțiuni. Când muzicienii fac o pauză, el se îndreaptă agale spre saxofon și apasă de câteva ori pe clape, cu o digitație pe care o consideră corectă. Dar poate că nu s‑ar auzi nici un sunet dacă ar și sufla. E de‑ajuns însă că toți cei care‑l văd cred că știe să cânte la saxofon. Când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]