484 matches
-
se răfuiască urgent cu un muzician încăpățânat, dar din fericire el s-a așezat la masă și într-un sfert de oră profeția era... scrisă!’ Pe la finele lunii Februarie 1842 au început repetițiile: la douăsprezece zile după prima repetiție cu clavecin s-a ajuns la momentul premierei - 9 Martie, avăndu-i în distribuție pe doamnele Strepponi și Bellinzaghi și pe domnii Ronconi, Miraglia și Derviș. Așa cum mărturisește însuși Verdi: “Aceasta este opera cu care pot să spun că adevărata mea carieră artistică
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de lumină (din 1959 și până în prezent), dăruindu-se și dăruind. „Viața mea încă nu este epică... Poezia m-a ținut pe verticală...”, instaurând în suflet o strictă ordine morală... „Coardele vibrează vocea sfântă...” (rmbra Paradisului), „îmi sună voci de clavecin” (Muzică), „robit mă sună cornul în departe...” (Erezie) - glăsuiește, ades, poetul... Dacă uneori, „trist mă țin prin salvele luminii / flux/reflux sorbindu-mă strein...” (Lauda crinilor), „inocentul trup / serafic trece-n umbră prin cetate...” (Altfel de toamnă), și atunci... „raza
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Ludwig von Beethoven și Giacomo Meyerbeer. Din corespondența compozitorilor germani Joachim Raff și Louis Ehlert rezultă aceeași proprietate psihică. Cu un grad slab de audiție colorată erau dotați părintele Louis-Bertrand Castel, autorul unei cărți intitulată Optica (în care folosește expresia clavecin ocular), romancierul german Karl Gutzow, întemeietorul psihofizicii Theodor Fechner. Poetul german Otto Ludwig descrie în jurnalul său intim momentele de apariție a cromatismele sale, anume atunci când citea operele lui Johann Christoph Friedrich von Schiller și Johann Wolfgang von Goethe. Demn
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ușor desuet prin romantismul său, alții că este elegiac și nostalgic atât cât trebuia să rezulte din partea unui scriitor de "fin de siècle". Emil Codrescu este mereu stăpânit de incertitudini, filozofează, dar e un iremediabil sentimental. Frumoasa Adela cântă la clavecin valsuri de Chopin, după care urmează molcomele și îngânduratele conversații în cerdacul de sub cerul senin al nopții. Adela este văzută de Emil mai degrabă ca o proiecție lirică a visătorului predispus la idealizare. Cunoscutul profesor cărturar N.I. Popa, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să înfățișeze mai bine sublimul din lumina ei. Iar autorul "Adelei", sensibil și romantic, acceptă până la urmă Luna tuturor poeților. Poate de aceea era prezentă și la îngânduratele conversații dintre Emil Codrescu, eternul îndrăgostit, și frumoasa Adela, cântând apoi la clavecin valsuri de Chopin. În cerdacul lor "de sub lună" era aceeași prezență selenară, era și Luna lui Eminescu și cea a lui Turgheniev. Poate ceva mai mult a lui Eminescu? De la Lună la pământeni. Ne aducem aminte (mereu amintirile își cer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
trei decenii în urmă doua discuri minunate, Johannes Passion și Matthaus Passion, acum mi-am permis bucuria de a cumpăra la Weimar pe CD și cele doua magnifice lucrări, dar și integrala Concertelor Brandemburgice ale maestrului Bach, mulțumindu-i părintelui "Clavecinului bine temperat" pentru sugestia ce mi-a dat-o la botezul prezentului volum de însemnări diplomatice cu titlul "Papionul bine temperat". Gândesc la faptul ca și diplomația ca și muzica este o arta a punctului și contrapunctului, care se îmbina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cultural" și în care mă întorceam ambasador! Se "închisese cercul" după ani de strădanii, necazuri și bucurii. Nu "priveam înapoi cu mânie", ci cu satisfacția datoriei împlinite și a "Papionului bine temperat" (mulțumesc încă odată maestrului Bach, cu al său "Clavecinul bine temperat" pentru sugestia titlului). 2005 Leul în toamnă... Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate! Cam așa gândeam când, sosit la București, pășeam pe ușa Ministerului Afacerilor Externe. Aveam de rezolvat câteva probleme mărunte, în mare parte administrativ-contabile, de ambasador
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
una sau alta. Deci, oricare era la fel de bună. M-am dus să-mi cumpăr casete: Johnny Mathis, Greatest Hits, Zubin Mehta dirijând Noapte strălucitoare de Schönberg, Stormy Sunday a lui Kenny Burrell, The Popular Duke Ellington, Trevor Pinnock cântând la clavecin în Concertele Brandenburgice și una cu Bob Dylan intitulată Like a Rolling Stone. E adevărat că erau cam amestecate, dar n-aveam de unde să știu pe care aveam chef să o ascult în Toyota Carina. De îndată ce mă așezam pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să obțină performanțe nebănuite în crearea sonoră a repertoriului uriaș compus pentru el, mai are puține lucruri în comun cu acel hibrid de la începuturi. Să ne gândim cel puțin la faptul că sunetul primelor pianoforti semăna mai degrabă cu sunetul clavecinului decât cu al pianului din vremea noastră. Dar în ce împrejurări culturale s-a născut și a parcurs primii ani de viață? La cumpăna dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea Europa trăia febra căutării unor noi echilibre
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
să fie pianofortele. Creatorul primului instrument muzical cu coarde și ciocănele, capabil să producă nuanțe cu caracter contrastant - piano e forte - Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando de Medici, fiu al Marelui Duce Cosimo III și merituos interpret la clavecin, aflat în vizită în acel oraș, rămâne încântat de clavecinele create cu atâta artă de meșteșugar și îl invită
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Bartolomeo Cristofori, s-a născut la 4 mai 1655 la Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando de Medici, fiu al Marelui Duce Cosimo III și merituos interpret la clavecin, aflat în vizită în acel oraș, rămâne încântat de clavecinele create cu atâta artă de meșteșugar și îl invită la Florența. Fapt este că în voluminoasa corespondență a principelui apare o scrisoare adresată de Cristofori, din Florența, pentru angajarea unui
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Padova. Era, fără îndoială, cel mai bun constructor de clavecine din Padova în anul 1687, când principele Ferdinando de Medici, fiu al Marelui Duce Cosimo III și merituos interpret la clavecin, aflat în vizită în acel oraș, rămâne încântat de clavecinele create cu atâta artă de meșteșugar și îl invită la Florența. Fapt este că în voluminoasa corespondență a principelui apare o scrisoare adresată de Cristofori, din Florența, pentru angajarea unui cântăreț, în anul 1693. Iar în 1709, când omul de
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
invenție a constructorului. În volumul V al acestei lucrări, publicat în anul 1711, el atestă că Bartolomeo Cristofori construise deja patru „gravicembali col piano e forte”. Maffei descrie aceste instrumente, trei dintre ele fiind de forma obișnuită a unui mare clavecin, iar al patrulea având o construcție diferită și aspectul asemănător ca formă clavicordului și spinetei. La exemplarele respective genialul padovan realizase schimbarea epocală: coardele, în loc să fie ciupite ca la clavecin, sunt lovite de un ciocănel articulat - o mică piesă acoperită
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
trei dintre ele fiind de forma obișnuită a unui mare clavecin, iar al patrulea având o construcție diferită și aspectul asemănător ca formă clavicordului și spinetei. La exemplarele respective genialul padovan realizase schimbarea epocală: coardele, în loc să fie ciupite ca la clavecin, sunt lovite de un ciocănel articulat - o mică piesă acoperită cu piele de porc. Acest ciocănel cade la loc, în poziția inițială, după ce a lovit coarda, care vibrează liber și apoi este oprită din vibrație de către o surdină. Ciocănelul se
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
cu coadă, sub acțiunea pedalei stângi., Din păcate, invenția specială a lui Cristofori avea să treacă prea puțin observată, mai degrabă ca o curiozitate, fără să se bucure de succes comercial, iar meșterul s-a întors curând la fabricarea de clavecine, din a căror vânzare a trăit tot restul vieții, până la 27 ianuarie 1731, când s-a stins la Florența. Din moștenirea sa, doar trei pianoforti au înfruntat timpul, ajungând până în zilele noastre. Cel mai vechi, datat 1720, se păstrează la
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
cu cât, după moartea prințului în anul 1713, el a continuat să lucreze în slujba Marelui Duce, cu misiunea de custode, având în sarcină întreținerea și acordajul celor 84 de instrumente muzicale lăsate de principe. Cam jumătate dintre acestea erau clavecine și spinete, iar șapte exemplare purtau chiar semnătura meșterului: „Bartholomaeus de Cristoforis Patavinus Inventor faciebat Florentiae anno...”. Nu se știe care ar fi fost soarta pianofortelui florentin, dacă marchizul Francesco Scipione de Maffei nu ar fi descris „minunea” admirată de
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
fost reprezentată în formă de concert, fără decoruri și costume, dar cu o inspirată mișcare scenică, opera Il Barbiere di Siviglia de Rossini, cu participarea orchestrei Europa Symphony Orchestra, sub bagheta dirijorului italian Marco Balderi, și cu Luminița Berariu la clavecin. Spectacolul a fost dedicat marelui bariton Nicolae Herlea care, interpretând această operă de 550 de ori pe toate marile scene de operă ale lumii, a rămas în memoria publicului și a specialiștilor despre inegalabilul interpret al rolului Figaro. Publicul a
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Colegiului I. Vidu, visând la preluarea sălii Capitol“, a spus maestrul Fernbach. Celălalt of al Filarmonicii rămâne problema instrumentelor învechite, depășite, uzate. Cel mai scump instrument din dotarea Filarmonicii este noua harpă Salvi Aurora, cumpărată cu 20 000 de euro. Clavecinul, spre pildă, lipsește cu desăvârșire din inventarul Filarmonicii, iar când e nevoie de clavecin, reputata instituție timișoreană... ia cu împrumut de la Enrico Cannata. „Iorgovanul“ la Pădure l Spectacol folcloric Deschiderea stagiunii estivale la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde din
Agenda2004-27-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282601_a_283930]
-
al Filarmonicii rămâne problema instrumentelor învechite, depășite, uzate. Cel mai scump instrument din dotarea Filarmonicii este noua harpă Salvi Aurora, cumpărată cu 20 000 de euro. Clavecinul, spre pildă, lipsește cu desăvârșire din inventarul Filarmonicii, iar când e nevoie de clavecin, reputata instituție timișoreană... ia cu împrumut de la Enrico Cannata. „Iorgovanul“ la Pădure l Spectacol folcloric Deschiderea stagiunii estivale la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde din Timișoara oferă publicului iubitor de folclor autentic, românesc, dar și al minorităților etnice din
Agenda2004-27-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282601_a_283930]
-
occidentală la sfârșitul anilor '60: aluzii la trecutul muzical fuseseră interzise în avangarda anilor '50, dar ele revin în țesătura uneori subtilă a citatului și colajului. Vieru experimentează sonoritatea orchestrei lui Bach din Concertele Brandenburgice în Museum Music (1968), pentru clavecin și douăsprezece instrumente de coarde, și totodată reînvie aici narativitatea vechilor structuri de ciacconă și passacaglie. Mai târziu, în majoritatea celor șase simfonii ale sale apar înfățișări expresive și de caracter diferite ale ciacconei: în Simfonia a IV-a (1982
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
scenografic creat de Geta Medinski, va fi prezentată colecția de îmbrăcăminte naturală „Rapsodie“ a designerilor Leontina Prodan și Alina Bajko. Biletele, cu prețuri de 35 RON, 25 RON și 10 RON, s-au pus în vânzare la Agenția Operei. Un clavecin de 15 000 de euro l Primul în istoria Filarmonicii „Banatul“ Pentru prima dată în istoria sa de 57 de ani, Filarmonica de Stat „Banatul“ are în zestrea sa un clavecin: instrumentul marca Grimaldi a costat 15 000 de euro
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
s-au pus în vânzare la Agenția Operei. Un clavecin de 15 000 de euro l Primul în istoria Filarmonicii „Banatul“ Pentru prima dată în istoria sa de 57 de ani, Filarmonica de Stat „Banatul“ are în zestrea sa un clavecin: instrumentul marca Grimaldi a costat 15 000 de euro și a fost achiziționat din Italia, cu sprijinul Consiliului Local Timișoara, a explicat în conferință de presă concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul instituției. „Suntem foarte bucuroși să avem clavecin, să nu mai
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
zestrea sa un clavecin: instrumentul marca Grimaldi a costat 15 000 de euro și a fost achiziționat din Italia, cu sprijinul Consiliului Local Timișoara, a explicat în conferință de presă concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul instituției. „Suntem foarte bucuroși să avem clavecin, să nu mai fie nevoie să-l împrumutăm, îi vom face... botezul într-un concert special în primăvară. Mai avem nevoie de multe instrumente, de oboi, flaut, clarinet, corn, dar acestea se vor rezolva în acest an, cu ajutorul municipalității. Marea
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
Episcopiei Romano-Catolice printr-un medalion muzical, duminică, 21 noiembrie, de la ora 19, la Domul din Piața Unirii. În program, arii, lucrări concertante, muzică de cameră și simfonică. Soliști vor fi: soprana Teodora Ciucur, studenții Zsolt Barabási (tenor), Andrei Banciu (orgă, clavecin), Vlad Colar (flaut), Horațiu Roman (flaut), Andrei Șaramet (violoncel), asist. univ. Ortensia Zeman (vioară), masterand Cristina Constantin (vioară), lect. univ. Silviana Cârdu (clavecin). Participă Orchestra de cameră Capella, avându-l concertmaestru pe violonistul Ioan Fernbach. Conducerea muzicală este asumată de
Agenda2004-47-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283065_a_284394]
-
de cameră și simfonică. Soliști vor fi: soprana Teodora Ciucur, studenții Zsolt Barabási (tenor), Andrei Banciu (orgă, clavecin), Vlad Colar (flaut), Horațiu Roman (flaut), Andrei Șaramet (violoncel), asist. univ. Ortensia Zeman (vioară), masterand Cristina Constantin (vioară), lect. univ. Silviana Cârdu (clavecin). Participă Orchestra de cameră Capella, avându-l concertmaestru pe violonistul Ioan Fernbach. Conducerea muzicală este asumată de prof. univ. dr. Walter Kindl. Accesul publicului la eveniment este liber. Album foto l Euroregiunea D.K.M.T. Anul viitor ar putea vedea lumina tiparului
Agenda2004-47-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283065_a_284394]